Дарья Слободчикова / NewsMaker

NM Espresso: cum CC a anulat deciziile parlamentului, pe cine Dodon a numit «marionete ale Occidentului» și cum Șor a propus să fie întors miliardul

Coronavirus

329 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, după ce s-au efectuat 4336 de teste. Astfel, numărul total al celor care s-au contaminat în țara noastră de la începutul epidemiei a ajuns până la 249 714 persoane. 238 423 dintre acestea s-au vindecat, 5762 au decedat (17 — în ultimele 24 de ore). 5529 de persoane bolnave continuă tratamentul, 225 dintre ele fiind în stare extrem de gravă, iar 36 — conectate la aparatele de respirație asistată.

Vaccinuri

250 mii de doze de vaccin chinezesc împotriva coronavirusului au fost aduse în Moldova: 100 mii de doze de vaccin al companiei SinoVac pe care Moldova le-a achiziționat și 150 mii de doze produse de Sinopharm, pe care China le-a oferit în calitate de ajutor umanitar.

Astfel, Moldova a primit timp de două luni 613 mii de doze de vaccin anti-COVID de la cinci producători, a anunțat Ministerul Sănătății. Însă cei de la minister au precizat că cetățenii deocamdată nu vor putea alege vaccinul, deoarece este imposibil să fie transmise la centrele de imunizare toate tipurile de vaccinuri disponibile în același timp.

Puțin peste 113 mii de persoane din țara noastră și-au administrat prima doză a vaccinului (mai puțin de 3% din populație). 311 persoane dintre acestea s-au contaminat totuși cu coronavirus.

CC

Curtea Constituțională (CC) a anulat deciziile majorității parlamentare PSRM-«Șor» cu privire la revocarea din funcție a Domnicăi Manole, magistrată CC și la numirea lui Boris Lupașcu în calitate de judecător CC. Curtea Constituțională a stabilit că ambele decizii contraveneau Constituției (Live NM). Înainte de începutul ședinței CC, a devenit cunoscut faptul că Lupașcu a renunțat la mandatul de membru al Curții Constituționale.

Totodată, CC a declarat neconstituțională decizia majorității parlamentare din 3 decembrie anul trecut, prin care președintele a fost lipsit de vreun fel de împuterniciri în raport cu Serviciul de Informații și Securitate (SIS).

Ședința CC s-a desfășurat pe fundalul unei noi acțiuni organizate de PAS pentru apărarea Constituției și a independenței CC (Live NM).

Dodon

Comentând decizia CC, Igor Dodon, liderul PSRM, a declarat că «această instituție s-a transformat într-un instrument politic în mâinile unor politicieni uzurpatori». Dodon a mai numit «marionete ale Occidentului» partidul Maiei Sandu, cel al lui Renato Usatîi și cel al unioniștilor.

CSS

Consiliul Suprem de Securitate (CSS) a discutat, la inițiativa președintelui Maia Sandu, despre situația de la întreprinderea de stat «Calea Ferată din Moldova» (CFM) și a cerut demiterea administrației CFM. «Conducerea CFM a dus întreprinderea conștient pe calea falimentului, prin scheme de corupție, achiziții trucate, acțiuni de fraudare și de sustragere în proporții deosebit de mari», a declarat Sandu.

Fundația Adenauer

Cei de la PSRM au declarat că «administrația președintelui [Maia Sandu] este controlată din exterior și acționează în interesele forțelor străine». Este vorba despre colaboratorii administrației președintelui care sunt salarizați de către Fundația Adenauer din Germania. Serviciul de presă al președinției a menționat că acești colaboratori oferă consultări în cadrul unui acord cu Fundația Adenauer, care a fost semnat cu administrația președintelui.

Drumuri

Lucrările de reabilitare a drumurilor în Moldova vor fi realizate acum în conformitate cu standardele europene de calitate a lucrărilor și materialelor de construcție. În baza acestor standarde, vor fi elaborate sarcinile tehnice pentru licitații, a anunțat Ministerul Economiei. Cei de la Asociația drumarilor afirmă că această ramură încă nu este pregătită de noile standarde.

Furtul miliardului

Deputatul fugar Ilan Șor a cerut ca procurorii să-i retragă mandatul de arestare. Șor a mai declarat că el și acționarii de la trei bănci din care s-a furat miliardul sunt dispuși să achite suma furată, iar apoi să ceară acești ani de la «beneficiarii reali» ai jafului. Și de data aceasta, Șor a dat asigurări că «nu a furat bani din bănci».

Între timp, Viorel Bârcă, fostul vicepreședinte al Banca de Economii, a relatat, cum BEM a acordat credite companiilor lui Șor și cum Șor i-a cerut lui Bârcă să grăbească acordarea acestor credite. Bârcă a vorbit despre aceasta în instanța de judecată, în dosarul lui Veaceslav Platon. Detalii despre aceasta — în reportajul NM «Мне позвонил Шор и дал указания» («Mi-a telefonat Șor și mi-a dat indicații»).

Și despre ceea ce va fi astăzi, 28 aprilie

  • Va avea loc ședința Curții Constituționale.
  • PAS va organiza o nouă acțiune lângă sediul CC, la care se va alătura «Partidul Nostru».
  • Va avea loc ședința Consiliului Audiovizualului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: