McDonalds
Максим Андреев, NewsMaker

NM Espresso: despre ce a vorbit Sandu de la tribuna ONU și unde în Moldova nu va fi acces fără certificatele COVID

Moldova și ONU

Președintele Maia Sandu a ținut un discurs de la tribuna ONU și a cerut din nou retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Transnistriei. În același timp, ea a subliniat faptul că Moldova pledează pentru soluționarea diferendului transnistrean doar pe cale pașnică. «Moldova este pentru pace», a dat asigurări Sandu, menționând că autoritățile moldovenești sunt îngrijorate din cauza situației din regiunea Mării Negre. Sandu a mai vorbit despre provocările globale la care Moldova va trebui să răspundă alături de alte țări, dar și despre lupta contra oligarhilor.

În cadrul celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, Sandu a reușit deja să aibă o întrevedere cu secretarul general al ONU și cu liderii câtorva țări. De asemenea, a participat la o ședință dedicată egalității de gen. NM a relatat succint despre aceste întrevederi, dar și pentru ce Sandu i-a adresat mulțumiri președintelui SUA, Joe Biden.

Sandu a fost însoțită la Adunarea Generală a ONU de ministrul de externe Nicu Popescu. Acesta a avut o întrevedere cu secretarul general al Consiliului Europei Marija Pejčinović Burić, cu care a discutat despre realizarea planului de relansare economică a Moldovei pentru anii 2021-2024. UE este dispusă să acorde Moldovei în cadrul acestui plan 600 milioane de euro sub formă de credite și granturi. Iar cu ministrul afacerilor externe al Turciei Mevlüt Çavuşoğlu, Nicu Popescu a discutat despre recunoașterea bilaterală a permiselor de conducere și anularea roamingului dintre Turcia și Moldova.

Situația epidemiologică

Accesul în restaurantele și barurile din orașele și satele Moldovei, care sunt incluse în zona epidemiologică roșie, va fi doar în baza certificatelor COVID. Totodată, în aceste localități cinematografele, sălile de concert vor funcționa la capacitate de 50%, iar instituțiile de învățământ superior și colegiile vor trece la studiile în regim online. O decizie în acest sens a fost luată de Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică. Potrivit informațiilor autorităților, 178 de localități din Moldova, inclusiv municipiul Chișinău, sunt incluse acum în zona roșie.

1371 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore. Cele mai multe cazuri s-au depistat în Chișinău (426), Transnistria (220) și Bălți (176). Alte 15 persoane au decedat din cauza complicațiilor provocate de COVID. 9004 persoane contaminate continuă tratamentul, 130 dintre acestea fiind în stare extrem de gravă, iar 10 — conectate la aparatele de respirație asistată.

Guvern

Guvernul a aprobat un proiect de lege care prevede modul în care vor fi distribuite cele 236 milioane de dolari de la FMI. Este vorba despre finanțarea specială pe care Fondul o acordă diferitelor țări, fără niciun fel de condiții. În Moldova, acești bani vor fi direcționați pentru susținerea bugetului, precum și a întreprinderilor mici și mijlocii.

În același timp, guvernul a aprobat indexarea cu 3,86% a nivelului venitului lunar minim garantat, de la 1 octombrie. În baza acestui indicator, este calculată mărimea îndemnizațiilor sociale pentru familiile defavorizate.

CEDO

La APCE au fost selectați doi candidați din partea Moldovei pentru Curtea Europeană pentru Drepturile Omului: Vladimir Grosu, fostul viceministru al justiției și Diana Scobioală, directorul Institutului Național al Justiției. Adunarea Generală a APCE urmează să aleagă unul dintre cei doi.

CSM

Un eveniment important pentru sistemul judecătoresc din Moldova va avea loc la 3 decembrie — alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Magistrații vor trebui să aleagă cinci membri noi ai CSM din 21 de candidați. NM a prezentat în articolul «Орденоносец Додона, кум Нэстасе и „миллионер“ от ЕСПЧ» (Decorat cu ordin de către Dodon, cumătrul lui Năstase și «milionarul» de la CEDO. Cine pretinde la funcția de judecător CSM«), ce se știe despre primii 11 pretendenți (continuare — în partea a doua a articolului).

Bani

Uniunea Europeană va acorda 119,5 milioane de euro pentru susținerea societăți civile și a ONG-urilor din 116 țări, inclusiv din Moldova. Astfel, UE «își reafirmă pe deplin angajamentul de a crea un sistem global de apărare a drepturilor omului».

Chișinău

Primăria municipiului Chișinău va achiziționa mere pentru elevii instituțiilor preuniversitare din capitală. Astfel, autoritățile municipale vor să susțină producătorii autohtoni care nu-și pot vinde recoltele.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 23 septembrie

  • Parlamentul se va convoca într-o nouă ședință.
  • Curtea Constituțională și Consiliul Audiovizualului se vor întruni în ședințe.
  • Șeful secției reanimare a SCR va comunica în cadrul unei conferințe de presă despre situația privind coronavirusul.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Presa: Trump se grăbește să obțină un acord de pace între Ucraina și Rusia până la sfârșitul anului

Administrația președintelui american Donald Trump își propune să ajungă la un acord de pace între Kiev și Moscova până la sfârșitul anului 2026. Graba ar fi motivată de faptul că, la începutul lunii ianuarie 2027, Partidul Democrat va prelua controlul asupra ambelor camere ale Congresului SUA, în urma alegerilor de la jumătatea mandatului, iar schimbarea ar urma să diminueze considerabil influența republicanilor lui Trump. Informația a fost raportată sâmbătă, 21 noiembrie, de cotidianul britanic Financial Times (FT), care citează patru surse familiarizate cu situația.

„Administrația Trump le-a transmis oficialilor europeni și ucraineni că își dorește acest lucru”, scrie publicația.

Potrivit unui oficial european citat de FT, americanii „exercită presiuni puternice” și există temeri că Ucraina „va fi nevoită să facă concesii importante”. Un alt interlocutor al publicației consideră însă că „americanii se grăbesc, în timp ce Putin – nu”.

Oficialii ucraineni au interpretat noile restricții privind viteza de funcționare a Starshield – versiunea militară a sistemului de comunicații prin satelit Starlink – și întârzierile vizibile în livrarea rachetelor pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot drept parte a strategiei Washingtonului de a slăbi poziția Kievului. În opinia acestora, măsurile urmăresc să sporească presiunea asupra Ucrainei pentru a o determina să accepte concesii teritoriale în favoarea Rusiei.

Un oficial ucrainean de rang înalt a calificat acțiunile administrației Trump drept o „alegere evidentă” în favoarea Rusiei, menită să ajute Moscova să obțină condiții avantajoase în cadrul așa-numitelor negocieri de pace. O altă sursă citată de FT a declarat că „lui Trump îi place Putin și vrea să încheie totul până în ianuarie”.

Trump: Putin vrea încheierea războiului pe cale diplomatică

Donald Trump a declarat că, în urma discuțiilor bilaterale cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, desfășurate în marja summit-ului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), la Shenzhen, China, a înțeles că liderul de la Kremlin și-ar dori încheierea războiului din Ucraina prin negocieri.

„Am avut o întrevedere bilaterală cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, care și-a exprimat clar dorința de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina pe cale diplomatică”, a declarat Trump în timpul unei conferințe de presă din 20 noiembrie, organizată la finalul summit-ului, relatează CNN.

Liderul de la Casa Albă a repetat că principalul obstacol în calea unui acord de pace este „ura profundă” dintre Putin și președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski. În schimb, Trump a descris relația sa cu liderul rus drept „fantastică”, iar în timpul întâlnirii din China, Trump l-a numit pe Putin „prietenul meu”.

Potrivit agenției Bloomberg, după summitul din China, Trump i-a sunat de la bordul avionului prezidențial pe liderii europeni reuniți la Berlin, alături de Zelenski, pentru o întâlnire a „Coaliției de Voință”. În timpul discuției, președintele american le-ar fi spus că Putin este pregătit să pună capăt războiului.

Moscova nu împărtășește optimismul lui Trump

Ultimele declarații venite de la Moscova arată că apropiații lui Putin nu sunt dispuși să facă, cel puțin deocamdată, concesii importante, notează Deutsche Welle.

Recent, viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov, a declarat că Rusia nu acceptă nici aderarea Ucrainei la NATO, propusă de SUA, nici acordarea unor garanții de securitate pentru Kiev după modelul Tratatului Atlanticului de Nord. Aceste condiții sunt considerate inacceptabile de Moscova chiar și în eventualitatea în care Ucraina ar renunța complet la Donbas.

La rândul său, Putin a declarat, în cadrul conferinței de presă din China, că a luat în calcul posibilitatea unei încetări parțiale a focului în războiul cu Ucraina, dar a renunțat la această idee după atacurile reușite ale Forțelor Armate ale Ucrainei asupra Podului Crimeei.

„După atacurile asupra Podului Crimeei, nu vom mai negocia”, a afirmat liderul de la Kremlin.

Surse citate de publicația The Kyiv Independent susțin că negociatorii lui Trump, Steven Witkoff și Jared Kushner, le-au transmis oficialilor ruși și ucraineni, în cadrul unei întâlniri recente de la Berlin, că actuala rundă de negocieri ar putea fi ultima șansă reală de a ajunge la un acord de pace înainte de schimbarea raportului de forțe politice de la Washington.

Potrivit informațiilor apărute în presă, începând din ianuarie, democrații intenționează să intensifice considerabil sprijinul militar acordat Ucrainei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: