McDonalds
Максим Андреев, NewsMaker

NM Espresso: despre ce a vorbit Sandu de la tribuna ONU și unde în Moldova nu va fi acces fără certificatele COVID

Moldova și ONU

Președintele Maia Sandu a ținut un discurs de la tribuna ONU și a cerut din nou retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Transnistriei. În același timp, ea a subliniat faptul că Moldova pledează pentru soluționarea diferendului transnistrean doar pe cale pașnică. «Moldova este pentru pace», a dat asigurări Sandu, menționând că autoritățile moldovenești sunt îngrijorate din cauza situației din regiunea Mării Negre. Sandu a mai vorbit despre provocările globale la care Moldova va trebui să răspundă alături de alte țări, dar și despre lupta contra oligarhilor.

În cadrul celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, Sandu a reușit deja să aibă o întrevedere cu secretarul general al ONU și cu liderii câtorva țări. De asemenea, a participat la o ședință dedicată egalității de gen. NM a relatat succint despre aceste întrevederi, dar și pentru ce Sandu i-a adresat mulțumiri președintelui SUA, Joe Biden.

Sandu a fost însoțită la Adunarea Generală a ONU de ministrul de externe Nicu Popescu. Acesta a avut o întrevedere cu secretarul general al Consiliului Europei Marija Pejčinović Burić, cu care a discutat despre realizarea planului de relansare economică a Moldovei pentru anii 2021-2024. UE este dispusă să acorde Moldovei în cadrul acestui plan 600 milioane de euro sub formă de credite și granturi. Iar cu ministrul afacerilor externe al Turciei Mevlüt Çavuşoğlu, Nicu Popescu a discutat despre recunoașterea bilaterală a permiselor de conducere și anularea roamingului dintre Turcia și Moldova.

Situația epidemiologică

Accesul în restaurantele și barurile din orașele și satele Moldovei, care sunt incluse în zona epidemiologică roșie, va fi doar în baza certificatelor COVID. Totodată, în aceste localități cinematografele, sălile de concert vor funcționa la capacitate de 50%, iar instituțiile de învățământ superior și colegiile vor trece la studiile în regim online. O decizie în acest sens a fost luată de Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică. Potrivit informațiilor autorităților, 178 de localități din Moldova, inclusiv municipiul Chișinău, sunt incluse acum în zona roșie.

1371 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore. Cele mai multe cazuri s-au depistat în Chișinău (426), Transnistria (220) și Bălți (176). Alte 15 persoane au decedat din cauza complicațiilor provocate de COVID. 9004 persoane contaminate continuă tratamentul, 130 dintre acestea fiind în stare extrem de gravă, iar 10 — conectate la aparatele de respirație asistată.

Guvern

Guvernul a aprobat un proiect de lege care prevede modul în care vor fi distribuite cele 236 milioane de dolari de la FMI. Este vorba despre finanțarea specială pe care Fondul o acordă diferitelor țări, fără niciun fel de condiții. În Moldova, acești bani vor fi direcționați pentru susținerea bugetului, precum și a întreprinderilor mici și mijlocii.

În același timp, guvernul a aprobat indexarea cu 3,86% a nivelului venitului lunar minim garantat, de la 1 octombrie. În baza acestui indicator, este calculată mărimea îndemnizațiilor sociale pentru familiile defavorizate.

CEDO

La APCE au fost selectați doi candidați din partea Moldovei pentru Curtea Europeană pentru Drepturile Omului: Vladimir Grosu, fostul viceministru al justiției și Diana Scobioală, directorul Institutului Național al Justiției. Adunarea Generală a APCE urmează să aleagă unul dintre cei doi.

CSM

Un eveniment important pentru sistemul judecătoresc din Moldova va avea loc la 3 decembrie — alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Magistrații vor trebui să aleagă cinci membri noi ai CSM din 21 de candidați. NM a prezentat în articolul «Орденоносец Додона, кум Нэстасе и „миллионер“ от ЕСПЧ» (Decorat cu ordin de către Dodon, cumătrul lui Năstase și «milionarul» de la CEDO. Cine pretinde la funcția de judecător CSM«), ce se știe despre primii 11 pretendenți (continuare — în partea a doua a articolului).

Bani

Uniunea Europeană va acorda 119,5 milioane de euro pentru susținerea societăți civile și a ONG-urilor din 116 țări, inclusiv din Moldova. Astfel, UE «își reafirmă pe deplin angajamentul de a crea un sistem global de apărare a drepturilor omului».

Chișinău

Primăria municipiului Chișinău va achiziționa mere pentru elevii instituțiilor preuniversitare din capitală. Astfel, autoritățile municipale vor să susțină producătorii autohtoni care nu-și pot vinde recoltele.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 23 septembrie

  • Parlamentul se va convoca într-o nouă ședință.
  • Curtea Constituțională și Consiliul Audiovizualului se vor întruni în ședințe.
  • Șeful secției reanimare a SCR va comunica în cadrul unei conferințe de presă despre situația privind coronavirusul.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: