Facebook/Iv Ceban

NM Espresso: despre înăsprirea măsurilor de carantină în Moldova, creșterea vertiginoasă a numărului de decese provocate de COVID și despre vizita lui Stoianoglo în parlament

Coronavirus: sinteză

1843 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, inclusiv la 63 de lucrători medicali, după ce s-au efectuat 5479 de teste. Astfel, numărul total al cazurilor de contaminare confirmate în țara noastră de la începutul epidemiei a ajuns până la 212 568. S-au vindecat 185 105 persoane, 4501 au decedat (29 — în ultimele 24 de ore). 22 962 de persoane bolnave continuă tratamentul în spitale și la domiciliu, 336 dintre acestea fiind în stare extrem de gravă, iar 72 — conectate la aparatele de respirație asistată.

Măsurile de carantină au fost înăsprite în Moldova din cauza agravării situației epidemiologice: a fost restricționată activitatea piețelor, centrelor comerciale, restaurantelor și a barurilor, au fost interzise nunțile, cumetriile, târgurile, expozițiile și evenimentele sportive.

Numărul de îmbolnăviri de coronavirus crește în Moldova de 1,5 ori mai repede decât în Europa. NM a comparat nivelul de contaminare din Moldova cu cel din alte țări de la începutul epidemiei, dar și din ultima săptămână.

În același timp, în Moldova a crescut brusc numărul de decese provocate de COVID. În ultima săptămână — cu 30%. Cu acest indicator, Moldova intră în top-30 lideri ai anti-ratingului mondial. În articolul «Смертельный номер» («Numărul fatal»), NM a analizat, care indicatori denotă situația reală și care sunt cauzele creșterii numărului de decese provocate de COVID.

COVID și discriminare

Unele persoane decedate din cauza coronavirusului au fost transmise rudelor în sicrie acoperite și în saci din plastic. NM a analizat, de ce Consiliul pentru Egalitate a declarat acest lucru discriminare și de ce în astfel de situații, rudele celor decedați se pot adresa în instanța de judecată.

Vaccinuri și vaccinare

Țările din Europa care au suspendat vaccinarea cu AstraZeneca au decis să reia utilizarea acestui vaccin. Au luat această hotărâre după ce Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a anunțat că vaccinul AstraZeneca este eficient și inofensiv.

Iar în Moldova au fost aduse, la 19 martie, 24 570 de doze de vaccin BioNTech/Pfizer. Este cel de-al doilea lot de vaccin pe care Moldova l-a primit prin platforma COVAX. Președintele Maia Sandu a anunțat că până la sfârșitul lunii martie, în Moldova vor fi aduse încă 46 mii de doze de vaccin prin COVAX și 50 mii de doze din România. Premierul Aureliu Ciocoi are altă informație: potrivit afirmațiilor sale, țara noastră va primi, prin COVAX, 21,6 mii de doze de vaccin în luna martie și alte 62 mii — în luna aprilie. Este vorba despre AstraZeneca.

Iar cu cele 2 mii de doze de vaccin Sinopharm din China, pe care Moldova le-a primit din partea Emiratelor Arabe Unite, autoritățile au decis să imunizeze profesorii, studenții și medicii rezidenți de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie «N. Testemițanu».

CC și decretul lui Sandu

Curtea Constituțională (CC) a admis spre examinare sesizarea socialiștilor, care consideră că decretul lui Sandu cu privire la desemnarea lui Igor Grosu în calitate de candidat la funcția de prim-ministru este neconstituțional. Însă CC a refuzat să suspende acțiunea decretului, așa cum au solicitat socialiștii. Curtea va examina această sesizare a PSRM la 22 martie.

Deputații și procurorul general

Procurorul general Alexandr Stoianoglo a venit la ședința de vineri a parlamentului și a cerut ridicarea imunității pentru doi deputați ai Partidului «Șor» — Petru Jardan și Denis Ulanov. Apropo, Jardan nu a venit la ședința parlamentului. Ulanov este bănuit în dosarul despre furtul miliardului, iar Jardan — în dosarul despre concesionarea aeroportului. Jardan a fost directorul acestuia, apoi administratorul companiei concesionare «Avia Invest». Cei de la Procuratura Generală au reamintit că deputatului Jardan i-au ridicat deja imunitatea acum doi ani, în dosarul despre concesiune și că până în prezent, el este anchetat.

Parlamentul însă a refuzat să examineze în mod operativ demersurile procurorului general. Zinaida Greceanîi, speakerul parlamentului, deputat PSRM, a propus amânarea examinării acestora. Deputații de la DA și PAS au fost împotrivă, dar nu le-a fost permis să-și argumenteze poziția, dezbaterile despre acest subiect fiind declarate închise.

Protest lângă parlament

În fața parlamentului a avut loc un protest la 19 martie, participanții acestuia numindu-l «vinerea neagră». Aceștia au declarat că vor protesta în fiecare zi de vineri până deputații vor ratifica Convenția de la Istanbul, care apără femeile împotriva violenței, inclusiv a celei casnice: «Vinerea neagră este un doliu pentru toate femeile care au fost abuzate, maltratate și ucise». Moldova a semnat Convenția de la Istanbul, dar până acum nu a ratificat-o.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/imagine simbol

Avocatul Copilului: accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în ultimii 3 ani

Accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în perioada 2023-2025. În 2023, aproape jumătate dintre cazuri au fost provocate de încălcarea regulilor de circulație, iar în 2024 ponderea acestora a crescut la circa 63%. Datele apar în raportul prezentat de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, în cadrul unor audieri publice la Parlament, transmite IPN.

În raport se menționează că numărul deceselor violente în rândul copiilor a rămas constant în perioada 2023-2025: 43 de cazuri în 2023 și 2024 și 27 de cazuri în primele nouă luni din 2025. Încălcarea regulilor de securitate a circulației, în toți anii analizați, reprezintă principalul factor de risc letal pentru copii.

În primele nouă luni ale anului trecut, 16 din 27 de cazuri au fost legate de încălcarea regulilor de circulație, adică aproximativ 59%. Se remarcă, totodată, creșterea ponderii cazurilor de neglijență medicală (circa 15%), iar omorul intenționat (7%) și determinarea la sinucidere (4%) continuă să fie prezente, deși în număr mai mic. Aceste date arată că mortalitatea violentă a copiilor este determinată de mai mulți factori și necesită măsuri adaptate fiecărui tip de risc.

Totodată, se menționează că cele mai multe cazuri de moarte violentă în rândul copiilor sunt înregistrate constant la adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani în toți anii analizați. În 2023, majoritatea cazurilor au fost în mediul urban, însă în 2024 și în primele nouă luni ale anului 2025 se observă o creștere a cazurilor în mediul rural. Evoluția poate fi explicată prin diferențele de acces la servicii de prevenire, sănătate și sprijin psihologic, precum și prin capacități diferite la nivel de infrastructură și de posibilități de intervenție a instituțiilor.

Ombudsmanul copilului îndeamnă organele de urmărire penală să trateze orice deces al unui copil în circumstanțe neclare ca o suspiciune gravă, care necesită o investigație completă, rapidă, imparțială și riguroasă, în conformitate cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: