NM Espresso: jurnalistă NewsMaker interzisă în Rusia, averea Maiei Sandu și anularea buletinelor românești

Oficiali și jurnaliști moldoveni, în vizorul Rusiei

Federația Rusă a interzis intrarea pe teritoriul țării pentru mai mulți oficiali, dar și jurnaliști din Republica Moldova. Informația a fost adusă la cunoștința ambasadorului Republicii Moldova în Rusia, Lilian Darii. În listă se regăsesc 12 oficiali moldoveni, dar și jurnaliști, inclusiv redactorul-șef adjunct NewsMaker Stela Untila. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a calificat decizia Moscovei drept una «regretabilă».
 

Ședința guvernului

În debutul ședinței de Guvern, premierul Dorin Recean a adresat un mesaj de mulțumire pentru persoanele care au ajutat la curățarea drumurilor după ninsoarea abundentă de acum câteva zile.

Guvernul a aprobat modificarea a 12 acte normative, noile reglementări vor sprijini mediul de afaceri din țară prin reducerea costurilor și barierelor din sectorul antreprenoriatului. Modificările prevăd recunoașterea burselor de mărfuri autorizate în statele membre ale Uniunii Europene și permit tranzacțiile electronice, administrarea mai multor tipuri de piețe, precum și diversificarea contractelor de bursă. Printre proiectele aprobate de cabinetul de miniștri se numără și conceptul pentru aplicația guvernamentală EVO, care va permite accesarea unor servicii precum portofelul cu acte digitale, verificare de documente și date personale. De asemenea, beneficiarii se vor putea programa la medic, vor putea efectua plăți, etc. Pentru autentificare va fi nevoie de semnătura digitală.

De asemenea, Executivul a aprobat inițiativa care prevede un set de modificări pentru asigurarea interoperabilității Registrului Național al Calificărilor (RNC) cu registrele calificărilor țărilor europene. Acest lucru va permite cetățenilor moldoveni să obțină recunoașterea internațională a calificărilor lor, dar și să acceseze mai ușor locuri de muncă în străinătate, potrivit Ministerului Educației și Cercetării.

Miniștrii au aprobat și proiectul privind digitalizarea rețetelor medicale, precum și relaxarea condițiilor necesare pentru a deveni director de teatru: experiența de 5 ani în domeniul culturii, în loc de 10.
 

Diferendul transnistrean 

Doi cetățeni din regiunea transnistreană ar fi fost răpiți și duși pe teritoriul Ucrainei. Cel putin asta susțin reprezentanții instituției responsabile de securitate din regiune, care au anunțat despre incident în seara zilei de 10 ianuarie, deși incidentul ar fi avut loc cu trei zile mai devreme. Chișinăul nu a comentat deocamdată declarația Tiraspolului, însă oficialii de la Kiev neagă cele întâmplate. Secretarul de presă al Serviciului ucrainean de Grăniceri susține că nu cunoaște nimic despre existența unui astfel de incident. «Nu au fost înregistrate situații neobișnuite. Declarația are mai degrabă un caracter provocator, cu scopul de a aduce anumite acuzații Ucrainei», a menționat acesta.

Între timp, Ecaterina Dubasova a încercat să afle mai multe detalii despre problemele cu care se confruntă Vitalii Ignatiev, responsabilul de «relații externe» a regiunii transnistrene, în Ucraina. Despre ce acuzații îi aduce Serviciul de Informații și Securitate de la Kiev și de ce Chișinăul s-ar putea pomeni într-o «situație delicată» din acest motiv — citiți aici.
 

Moldova și România 

Autoritățile române au explicat condițiile în care pot fi anulate cărțile de identitate românești. Potrivit legii, în cazul sesizării din oficiu că o persoană fizică nu locuiește la adresa cu care figurează înregistrată în Registrul național de evidență a persoanelor, autoritățile solicită Poliției efectuarea de verificări în teren. Ulterior, în cazul în care se constată că persoana fizică în cauză nu locuiește la adresa declarată ca domiciliu, după finalizarea verificărilor și notificarea persoanei vizate, mențiunea privind domiciliul este invalidată. «Nu au fost reținute cărți de identitate în vederea anulării, ci au fost reținute cărți de identitate anulate», se arată în comentariu.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) urmează să acorde un împrumut de 30 de milioane de euro pentru construcția liniei de înaltă tensiune Bălți-Suceava. Potrivit autorităților, linia va interconecta energetic R. Moldova și România și ar urma să fie finalizată către anul 2028.

O companie din România, Vixon Gas, cu acționar unic înregistrat în Cipru și având ca director general un cetățean din Republica Moldova, a fost în luna decembrie cel mai mare furnizor de gaz petrol lichefiat al Ucrainei. Luna trecută, compania a furnizat în țara vecinp 7,9 mii tone GPL în Ucraina, adică de șase ori mai mult decât în luna noiembrie.

Două instituții-cheie din Republica Moldova sunt conduse de români care au făcut carieră la București și au obținut ulterior cetățenia moldovenească. Este vorba despre Banca Națională de la Chișinău și Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor. În paralel, mai mulți experți români de nivel înalt — foști miniștri și șefi de instituții — joacă roluri cheie în guvernul Republicii Moldova. Potrivit unei analize realizate de presa română, în total, 12 români sunt implicați activ în consilierea și conducerea instituțiilor-cheie de la Chișinău.
 

Moldova și relațiile internaționale 

Miniștri ai Afacerilor de Externe din 47 de țări, printre care și cel al Republicii Moldova — Nicu Popescu — condamnă livrările nord-coreene de rachete balistice către Federația Rusă, care sunt folosite în agresiunea rusă asupra Ucrainei. Șefii diplomației din cele 47 de țări au semnat o declarație oficială care prevede acest lucru.
 

Veniturile Maiei Sandu 

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și-a depus declarația de avere pentru anul 2023. Șefa statului a ridicat anul trecut aproape 265 de mii de lei sub formă de salariu, ceea ce înseamnă un venit lunar de circa 22 de mii de lei. Economiile șefei statului s-au redus. În plus, aceasta și-a vândut mașina.
 

Unde-i miliardul?

Anatolie Blonschi, un om de încredere al lui Vladimir Andronachi, care a gestionat mai multe afaceri ale fostului deputat democrat, a fost reținut la punctul de trecere a frontierei de stat Leușeni-Albița. Acesta este cercetat în dosarul denumit generic «Frauda bancară».
 

Covid

În prima săptămână a noului an, în Moldova au fost înregistrate 833 de noi îmbolnăviri cu Covid-19. Cinci pacienți au murit.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Minus 580 de milioane de lei în patrimoniu și premii ilegale. Neregulile găsite la Ministerul Culturii

Curtea de Conturi a găsit mai multe nereguli la Ministerul Culturii, după ce a efectuat un audit asupra rapoartelor financiare consolidate ale instituției pentru anul 2025. Cea mai mare abatere constatată vizează patrimoniul public gestionat de instituțiile culturale aflate în subordinea ministerului, raportat cu 579,9 milioane de lei mai puțin decât valoarea reală. Totodată, ministerul nu a contabilizat 130 de clădiri, a subevaluat patrimoniul cultural cu zeci de milioane de lei, și nu a înregistrat prejudiciile aduse unor monumente de arhitectură. Auditul a mai constatat că unele instituții din subordine au acordat sporuri și premii peste limitele legale

Auditul, publicat pe 9 iunie, relevă că ministerul a gestionat active în valoare totală de 3,1 miliarde de lei, raportând venituri de 850,2 milioane lei și cheltuieli de 820,9 milioane lei.

O constatare majoră vizează modul în care ministerul a raportat valoarea patrimoniului public gestionat de instituțiile culturale aflate în subordinea sa. Auditul a constatat că în evidența contabilă a ministerului figurează investiții și participații de doar 645,2 milioane de lei, deși valoarea reală a bunurilor administrate de aceste instituții ajunge la 1,225 miliarde de lei. Diferența de aproape 580 de milioane de lei nu este reflectată în contabilitatea ministerului.

„Ministerul a reflectat patrimoniul public cu 579,9 milioane lei mai puțin decât valoarea reală gestionată. Situația relevă lipsa controlului intern asupra integrității și raportării exacte a patrimoniului public”, se arată în raportul Curții de Conturi.

În același timp, Ministerul a contabilizat eronat două clădiri ocrotite de stat și două bunuri culturale, în total 19,8 milioane de lei, în alte categorii de active.

Dimensiunea reală a subevaluării este însă mult mai mare: din totalul de 914.400 de bunuri culturale mobile inventariate, doar 10.900, adică 1,2%, au fost evaluate și contabilizate. Celelalte 903.500 rămân neevaluate și necontabilizate. Ministerul nu a înregistrat nici edificiile de cult cu statut de monumente ocrotite de stat.

Pe parcursul mai multor ani, ministerul nu a evaluat și contabilizat 130 de clădiri cu suprafața totală de 26.677 de metri pătrați, ceea ce a condus la o subevaluare semnificativă. Curtea de Conturi avertizează că numărul edificiilor neevaluate crește anual. De asemenea, ministerul nu a înregistrat drepturile patrimoniale asupra a 120 de bunuri imobile și a două terenuri, și nici drepturile de folosință asupra a 18 terenuri.

Auditul a constatat și că ministerul nu a înregistrat în evidența contabilă prejudiciile cauzate unor monumente de arhitectură, deși acestea au fost transmise spre examinare instanțelor de judecată. Prejudiciul pentru monumentul „Conacul urban Rîșcanu-Derojinski” de pe strada București 62 este de 21,4 milioane lei, cauzat de demolarea și edificarea unei replici neconforme.

Prejudiciul pentru edificiul de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 115/1 se cifrează la 4,1 milioane lei. În total, soldul creanțelor contingente a fost subevaluat cu 25,5 milioane lei.

Probleme grave vizează patrimoniul cinematografic național. În contabilitate sunt recunoscute doar 53 de filme, în valoare de 9 milioane lei, deși colecția națională cuprinde peste 5.000 de producții realizate din surse bugetare până în 2011, gestionate în prezent de patru entități — S.A. „Moldova Film”, S.A. „Moldcinema”, Agenția Națională a Arhivelor și Compania „Teleradio-Moldova”.

Auditul a fost în imposibilitate de a valida soldul contului „Acțiuni și alte forme de participare în capital în interiorul țării”, raportat de minister în sumă de 645,2 milioane lei. În realitate, valoarea patrimoniului public gestionat de instituțiile publice la autogestiune este de 1.225,1 milioane lei — cu 579,9 milioane lei mai mult decât suma raportată de minister. Curtea de Conturi apreciază că situația relevă lipsa controlului intern asupra integrității și raportării exacte a patrimoniului public.

Auditul a mai constatat acordarea sporului de performanță și a premiilor unice peste limitele prevăzute de cadrul legal, ceea ce a generat cheltuieli neconforme în valoare de 0,7 milioane lei. Ca urmare, cheltuielile aferente remunerării muncii au fost supraevaluate cu suma respectivă.

Recomandările anterioare, implementate doar în proporție de 44%

Curtea de Conturi a subliniat că gradul redus de implementare a recomandărilor formulate anterior demonstrează persistența unor deficiențe sistemice. Din cele 15 recomandări înaintate în cadrul misiunii de audit precedente, doar 3 au fost implementate integral, 10 parțial și 2 deloc, un nivel general de implementare de 44%.

Printre progresele înregistrate ca urmare a recomandărilor anterioare se numără evaluarea și contabilizarea a 1.100 de active ale moștenirii culturale în valoare de 23,5 milioane lei, înregistrarea investițiilor în reconstrucția Complexului Monastic Căpriana și a celui de la Curchi în valoare totală de 184,86 milioane lei și elaborarea Metodologiei privind evaluarea bunurilor culturale mobile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: