Justiție

Noi detalii despre „dosarul viorii”. Când va fi returnat instrumentul muzical violonistei?

Viorica Rusu
| 10 decembrie, 2021
12:58

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și Serviciul Vamal au susținut pe, 10 decembrie, o conferință de presă și au oferit detalii pe dosarul tentativei de scoatere din țară a unei viori de pe Aeroportul Internațional Chișinău. Drept urmare, oamenii legii afirmă că încă există suspiciuni în privința viorii, iar până la concluzia experților din Elveția, instrumentul muzical nu va fi returnat.

Oamenii legii menționează că la trei zile de la ridicarea viorii, violonista Alexandra Conunova s-a adresat unui alt expert acreditat de Ministerul Culturii. Acesta i-a eliberat un certificat contradictoriu prezentat celui inițial, care arăta că vioara a fost creată de Giovanni Battista Guadagnini și că „are valoare istorică și artistică pentru patrimoniul Republicii Moldova.

„Mai mult decât atât, acesta a eliberat actul de expertiză fără a avea vioara în față”, precizează oamenii legii.

Ce a urmat

Între timp, persoana a prezentat organului de urmărire penală, prin intermediul avocatului său, contractul de împrumut al unei viori. Acesta, însă, era fără data de întocmire a lui.

„Toate în cumul, au dat temei rezonabil organului de urmărire penală de a solicita, prin intermediul Interpol, informații despre statul de apartenență al acestei viori și dacă aceasta nu figurează ca fiind sustrasă. În acest scop, vioara a fost examinată (și nu expertizată) de către un specialist din cadrul unei instituții de expertizare, cu echipament dedicat, iar imaginile obținute au fost expediate statelor membre Interpol”, precizează PCCOCS.

Două state membre Interpol caută viori asemănătoare

Totodată, au parvenit informații de la două state membre Interpol, cu privire la 3 cazuri de sustragere de viori cu caracteristici asemănătoare.

„Pe unul din ele, s-au solicitat date suplimentare despre vioara reținută în Republica Moldova, necesare pentru verificarea lor de statul solicitant. Pentru stabilirea faptului necesității declarării instrumentului de acest tip, suplimentar au fost interpelate autoritățile vamale ale statului din care a sosit pasagerul la Chișinău. Acestea au comunicat că instrumentul muzical nu a fost declarat, deși persoana avea obligația să o facă”, mai precizează PCCOCS.

Este de menționat că autoritățile din Elveția nu au prezentat răspunsurile în timp util pentru obținerea documentelor de origine a viorii reținute, deși Conunova făcea trimitere la faptul că proprietarul viorii este cetățean al acelui stat. Procuratura a luat legătură telefonică cu cetățeanul elvețian indicat în contract, care abia la 2 decembrie 2021 a expediat copia actelor solicitate. Până la moment, confirmarea autenticității copiilor acestor acte nu a fost prezentată.

Așa cum documentele nu au fost prezentate în forma lor autentică, examinarea lor de către Comisia de Experți este necesară pentru a stabili dacă corespund acestei viori, mai spune PCCOCS.

Dubiile procurorilor

„Una din discordanțele acestei spețe a constat în informația prezentată în rapoartele de examinare făcute de experții naționali, unde vioara a fost datată cu anul 1735 cu toate că în actele prezentate de către persoană, anul fabricării a viorii era 1775-1785. Este de menționat că în rezultatul expertizei făcute la solicitarea organelor de drept, prealabil s-a stabilit că a fost fabricată în perioada 1775-1785”, conchide PCCOCS.

Concluzia experților privind pertinența documentelor solicitate ar servi drept temei de stabilire a statului de origine și demararea procedurii de returnare viorii, în sensul prevederilor Convenției de la Paris. Rezultatul expertizării este necesar și pentru stabilirea obiectivă a circumstanțelor faptei.

Amintim că incidentul a fost înregistrat pe 22 octombrie la Aeroportul Internaținal Chișinău. Potrivit Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) violonista Alexandra Conunova este acuzată că ar fi încercat să scoată din țară o vioară datată din secolul al XVIII-lea, fără declararea acesteia.

Într-un comunicat de presă, Serviciul Vamal a precizat că instrumentul muzical nu a fost declarat. Acesta a fost depistat în valiză, alături de arcuș. În valiză mai erau și certificate eliberate în data de 20.10.2021 de către Expertul Oficial al Ministerului Culturii, unde se menționa că instrumentul „are valoare istorică și artistică pentru patrimoniul Republicii Moldova”.

Obiectele au fost confiscate, iar PCCOCS a apelat la INTERPOL pentru a stabili valoarea de facto a viorii și dacă instrumentul reprezintă o valoare culturală pentru statul de origine. De asemenea, Procuratura a anunțat că a fost pornită o cauză penală pe acest caz.

Ministrul Culturii Sergiu Prodan a calificat situația creată drept „exces de zel” și a menționat că este vorba despre cea mai bună violonistă din Republica Moldova. Pe site-ul artistei se menționează că instrumentul muzical confiscat este un Giovanni Battista Guadagnini, realizat în 1785, la Turin, și este cunoscut sub numele „Ida Levin”. Acesta a fost împrumutat, în semn de respect și apreciere pentru talentul Alexandrei Conunova, de către maestrul Cedric Berger din Elveția.

Alexandra Conunova a lansat o petiție online prin care cere să fie susținută și să îi fie restituit instrumentul muzical. Până pe 10 decembrie, petiția a fost semnată de peste 1500 de persoane.

top, vioară

Știri similare

Politică

Popșoi, Dodon, Usatîi, Gherman – la sesiunea de iarnă a APCE de la Strasbourg. Maia Sandu va răspunde la întrebări

Știri

„Suntem gata să ne asumăm costul?” Popșoi explică de ce Moldova nu-l expulzează pe Ozerov

Politică

„În momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran”. Noua declarație a lui Nicușor Dan despre unire

Mihaela Conovali
| 23 ianuarie, 2026
10:57

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că țara sa va fi pregătită să ia în serios scenariul unirii „în momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta”. „Pentru moment nu suntem acolo”, a spus Nicușor Dan, adăugând că „în momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran, și suveranitatea se exprimă prin majoritatea opiniilor cetățenilor săi”.

În seara zilei 22 ianuarie, aflat la Bruxelles pentru reuniunea extraordinară a Consiliului European, Nicușor Dan a fost întrebat de jurnaliști dacă România este pregătită să ia în serios scenariul unirii – juridic, politic, instituțional, nu doar simbolic. „În momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta. Pentru moment nu suntem acolo”, a răspuns președintele României.

Ulterior, în timpul unor declarații de presă de după participarea la reuniune, Nicușor Dan a fost solicitat să comenteze noile declarații ale Maiei Sandu despre unirea Moldovei cu România, care a spus că pacea și siguranța cetățenilor Republicii Moldova pot fi asigurate prin aderarea țării la UE și, eventual, pot fi asigurate dacă Moldova ar fi sub protecția României. „Având în vedere că obiectivul strategic declarat atât al Bucureștiului, cât și al Chișinăului este să se regăsească împreună în marea familie europeană, în cazul în care această integrare întârzie, unirea Republicii Moldova cu România ar fi un plan B?”, a întrebat un jurnalist.

„În momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran, și suveranitatea se exprimă prin majoritatea opiniilor cetățenilor săi. Majoritatea opiniilor cetățenilor săi este că obiectivul acestui stat este integrarea în Uniunea Europeană. România, evident, frate mai mare, cum vreți să-i spuneți, identitate de cultură, de istorie, susține obiectivul pe care cetățenii Republicii Moldova și l-au ales. Eu sunt optimist că lucrul ăsta se va întâmpla. Dacă, în viitorul, mediu, îndepărtat, majoritatea cetățenilor va avea altă opinie, vom acționa în consecință. Pentru moment, respectăm suveranitatea exprimată de opinia cetățenilor”, a declarat Nicușor Dan.

Menționăm că, pe 22 ianuarie, Maia Sandu a făcut o nouă declarație despre unirea Moldovei cu România. Ea a spus că ceea ce își dorește cel mai mult pentru Republica Moldova „este să fim în pace, cetățenii noștri să fie în pace și siguranță, și să rămânem parte a lumii libere”. Potrivit șefei statului, „acest lucru poate fi asigurat prin aderarea Republicii Moldova și, eventual, poate fi asigurat dacă Republica Moldova ar fi sub protecția României”. Maia Sandu a mai spus că, actualmente, obiectivul aderării la Uniunea Europeană este sprijinit de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, spre deosebire de ideea unirii cu România, iar autoritățile naționale vor acționa în conformitate cu voința populară.

***

Subiectul unirii a fost readus în discuție după ce, într-un interviu pentru presa britanică, publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a declarat că, dacă ar avea loc un referendum, ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România. „Uitați-vă la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi! (…) Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască ca democrație, ca stat suveran și, bineînțeles, să reziste Rusiei”, a spus Maia Sandu. Ea a mai declarat că, în prezent, nu există o majoritate de cetățeni moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău urmăresc mai degrabă aderarea Republicii Moldova la UE, sprijinită de majoritatea populației.

Nu este pentru prima dată când Maia Sandu se pronunță în favoarea unirii cu România. În 2016, anul în care a participat pentru prima dată la alegerile prezidențiale, ea a declarat că ar vota pentru unirea cu România în eventualitatea unui referendum.

Ultima declarație a Maiei Sandu a generat un val de reacții în spațiul public. Unii au lansat apeluri la demisie și acuzații de trădare, în timp ce alții au transmis mesaje de susținere. NewsMaker a analizat ce impact ar putea avea această declarație asupra reputației politice a Maiei Sandu și asupra mișcării unioniste.

Menționăm că, la câteva zile după declarațiile Maia Sandu, Nicușor Dan a spus că autoritățile de la București vor sprijini aderarea Republicii Moldova la UE, adăugând că „integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă una din căile de a fi împreună„.

În prezent, datele sociologice arată că ideea unirii nu se bucură de susținerea majorității cetățenilor moldoveni. Un sondaj al Barometrului Opiniei Publice, publicat în septembrie 2025, a arătat că 33,4% dintre cetățenii moldoveni ar susține unirea cu România, în timp ce 45,7% ar vota împotrivă, iar 16,7% rămân indeciși.