Noi oportunități sigure și eficiente de investiție: maib lansează o nouă emisiune de obligațiuni corporative din programul trei 

Maib pune la dispoziția investitorilor o nouă emisiune de obligațiuni, creată pentru cei care își doresc randamente stabile și o creștere durabilă a veniturilor personale. 

Noua emisiune este disponibilă pentru subscriere din 29 mai a.c pentru o perioadă de 20 de zile calendaristice și va pune la dispoziția investitorilor 7500 de obligațiuni corporative, fiecare cu o valoare nominală de 20.000 lei. Această subscriere este de clasa a VII-a cu marja de (+1.5%), iar rata cuponului constituie 6.88% în primul an. 

De ce merită să investești în obligațiunile corporative maib: 

  • Venit constant – primești lunar dobândă, direct în contul tău;
  • Alternativă eficientă de economisire – investești mai sigur și eficient, comparativ cu alte instrumente financiare tradiționale;
  • Tranzacționabile – pot fi tranzacționate ușor și rapid prin intermediul Bursei de Valori a Moldovei; 
  • Flexibilitate suplimentară – pot fi utilizate și ca gaj în anumite cazuri; 
  • Accesibilitate totală – poți subscrie simplu: la orice sucursală maib, la sediul central maib park sau online cu semnătură electronică calificată. 

Obligațiunile corporative sunt disponibile pentru persoanele fizice rezidente și nerezidente din Republica Moldova. Subscrierea funcționează pe baza principiului „primul venit, primul servit”, iar în caz de suprasubscriere, maib își rezervă dreptul de a închide anticipat oferta. 

Important de știut: 

  • Dobânzile obținute din obligațiuni reprezintă venit impozabil, conform prevederilor Codului Fiscal. 
  • Înainte de a investi, îți recomandăm să consulți Prospectul de ofertă publică disponibil pe www.maib.md
  • Poți completa o cerere online pe pagina oficială, iar echipa noastră te va contacta în scurt timp pentru a te ghida în procesul de subscriere. 

Cu obligațiunile corporative maib, deciziile inspirate de astăzi aduc siguranță și perspective pentru ziua de mâine.

Tu conduci. maib

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

FSB-ul rus a anunțat reținerea „unui agent al serviciilor speciale moldovenești”. Reacția SIS și MAE

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat reținerea „unui agent al serviciilor speciale moldovenești”. Potrivit FSB-ului rus, acesta a ajuns la Moscova, în decembrie anul trecut, pentru „a îndeplini o misiune a Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, îndreptată împotriva securității Federației Ruse”. În reacție la informațiile FSB-ului rus, reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe de la Chișinău au declarat că „în prezent sunt întreprinse acțiuni de verificare, inclusiv prin intermediul Ambasadei Republicii Moldova la Moscova”. Reprezentanții SIS au declarat pentru NewsMaker că resping „acuzațiile lansate de autoritățile Federației Ruse”.

Pe 22 ianuarie, FSB-ul rus a declarat că „a stopat activitatea ilegală a unui agent al serviciilor speciale moldovenești”. Potrivit FSB-ului rus, „în decembrie 2025, un cetățean al Rusiei a ajuns la Moscova cu scopul de a îndeplini o misiune a Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, îndreptată împotriva securității Federației Ruse”.

Se menționează că persoana a fost reținută de FSB „în timpul pregătirii” misiunii.

„În mijloacele de comunicare confiscate de la acesta a fost descoperită corespondența cu un angajat al serviciilor speciale moldovenești, care confirmă circumstanțele menționate”, a comunicat instituția rusă, adăugând că a deschis împotriva persoanei un dosar penal pentru „colaborare pe bază confidențială cu un stat străin, o organizație internațională sau străină”. „Sancțiunea prevăzută de acest articol prevede o pedeapsă de până la 8 ani de închisoare. Persoana acuzată își recunoaște vinovăția”, a adăugat instituția rusă.

Potrivit FSB-ului rus, persoana a fost plasată în arest preventiv.

Presa rusă a publicat și „imagini cu reținerea agentului serviciilor speciale moldovenești”.

Reacția Chișinăului

Reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova au declarat că, „în prezent, sunt întreprinse acțiuni de verificare, inclusiv prin intermediul Ambasadei Republicii Moldova la Moscova”. „Vom reveni cu informații suplimentare, în măsura în care acestea vor fi disponibile”, a comunicat instituția de la Chișinău.

Reprezentanții SIS au declarat că resping „acuzațiile lansate de autoritățile Federației Ruse”. „Astfel de declarații reprezintă o tentativă de manipulare a opiniei publice și de tensionare a situației regionale.
Instituția își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația națională și dreptul internațional”, a comunicat instituția într-un comentariu pentru NM.

***

Amintim că, în iulie 2025, FSB-ul rus a anunțat că un bărbat originar din Republica Moldova a fost reținut în orașul Riazan din Rusia. Acesta era acuzat de „spionaj” în favoarea Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei (GUR). Autoritățile de la Chișinău au calificat reținerea drept o tentativă de a genera tensiuni și de a crea „senzație în spațiul public din Rusia”.

La sfârșitul lunii iunie 2025, FSB a anunțat, la fel, că a reținut încă doi bărbați, care ar fi cetățeni ai Republicii Moldova. Aceștia erau acuzați că ar fi „agenți” ai Serviciului de Informație și Securitate, care aveau drept scop îndeplinirea unor misiuni „împotriva securității Federației Ruse”. Atunci, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a emis o alertă de călătorie pentru Federația Rusă. Mai mult, diplomația de la Chișinău a calificat acuzațiile drept „nefondate și speculative”.

Tudor Mardei | NewsMaker

Chiveri, despre regiunea transnistreană: „Un plan de reintegrare practic nu este posibil de realizat”

Reintegrarea Republicii Moldova rămâne un obiectiv strategic, însă acesta se află într-o etapă de reconfigurare determinată de noul context geopolitic regional. În condițiile în care Tiraspolul refuză dialogul, un „plan clasic” de reintegrare nu mai este fezabil și vor fi aplicate noi mecanisme pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului, inclusiv prin intermediul unui fond de convergență. Afirmațiile au fost făcute de vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, în cadrul ediției din 21 ianuarie a emisiunii „În context” de la Moldova 1.

Toată lumea așteaptă un plan de reintegrare. (…) Haideți să ne închipuim ce înseamnă un plan. Un plan înseamnă un set de acțiuni cu deadline-uri, cu termene de realizare și cu responsabili pentru această realizare, instituții sau persoane concrete. Deci, în sensul unui plan de reglementare, de reintegrare, acest lucru practic nu este posibil de realizat. Bazat pe experiența noastră de 30 de ani, orice încercare de a negocia elemente de reintegrare cu cei de la Tiraspol, cu structurile de la Tiraspol, a fost respinsă. Nu putem să ne închipuim cum un plan poate fi negociat și realizat, în special cu un teritoriu necontrolat”, a declarat vicepremierul pentru Reintegrare.

Oficialul a explicat că Guvernul mizează pe o strategie flexibilă, care să permită reacții rapide la crize, susținută de partenerii externi.

Pentru noi, era foarte important să menținem sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și avem acel sprijin din partea partenerilor noștri. Când vorbim despre elaborarea unor documente, vorbim despre faptul că noi informăm colegii noștri despre intențiile noastre de a realiza. Și, în acest context, vorbim, în principiu, despre o viziune strategică. Această viziune strategică ne permite să realizăm niște acțiuni prompt și eficient în momentul când este necesar. Și avem un exemplu foarte concret – criza energetică de la începutul anului trecut din regiunea transnistreană. Au fost întreprinse măsuri care au permis imediat să avem un răspuns, un răspuns împreună cu partenerii noștri. Este altceva că nu a fost acceptat de partenerii, să le spunem așa, de la Tiraspol”, a menționat Valeriu Chiveri.

Cu referire la proiectul de reintegrare graduală a regiunii transnistrene, prezentat anterior de Guvern, care vizează alinierea mediului de afaceri la cadrul legal național, reforma justiției și consultarea cetățenilor printr-un referendum: implementarea acestei strategii a fost estimată la peste un miliard de euro și prevedea un fond de reintegrare, susținut financiar de partenerii internaționali. Oficialul a confirmat că „mecanismul” este în vigoare.

Această idee rămâne pe masă, dar este un subiect mai larg. Nu este vorba doar de un fond de convergență sau de reintegrare. Depinde cum îl vom numi, dar esența va fi aceeași: vor fi fonduri pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului. Când vorbim despre ce fond, ne gândim inclusiv la contribuția din partea Republicii Moldova. Evident, acest lucru poate fi făcut doar în contextul realizării unor acțiuni prin care am include regiunea transnistreană în câmpul constituțional al Republicii Moldova, cel puțin la nivelul domeniului economic”, a explicat viceprim-ministrul.

Totodată, Valeriu Chiveri a dezvăluit că, în prezent, are loc un proces tehnic de analiză a legislației naționale pentru a vedea cum poate fi aplicată în stânga Nistrului, proces care necesită prudență.

În prezent, analizăm cum să facem o inventariere a cadrului normativ al Republicii Moldova. Fiecare instituție ne prezintă informația privind actele legislative care conduc activitatea, inclusiv în sensul aplicării pe malul stâng. Nu este un proces simplu, necesită timp și atenție la fiecare detaliu, pentru a nu crea o situație de escaladare. Din aceste motive, considerăm că multe acțiuni pe care le facem noi acum necesită discreție. Deci, asta ar fi la nivelul fondului de convergență. Sigur, ne gândim la el, cred că în timpul apropiat vom avea și o decizie la acest subiect”, a spus demnitarul.

La aceeași emisiune, vicepremierul a confirmat lipsa unui dialog direct cu reprezentanții regimului separatist, comunicarea fiind limitată la schimburi de mesaje.

„Nu am avut niciun contact personal cu domnul Ignatiev (pretinsul ministru de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev – n.r.), cel puțin până la acest moment. Înțeleg foarte bine că am avea nevoie de aceste contacte, dar este și o problemă, putem să spunem tehnică, dar din punctul lor de vedere este una politică. Și noi privim lucrurile puțin diferit”, a precizat Valeriu Chiveri.

Precizăm că, anterior, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a propus decuplarea procesului de reglementare transnistreană de cel de integrare europeană a Republicii Moldova, pentru a preveni încetinirea parcursului spre UE din cauza ritmului lent de soluționare a conflictului. Autoritățile de la Chișinău mizează pe un rol crucial al Uniunii Europene în tranziția către o misiune civilă internațională, care ar urma să înlocuiască actualele mecanisme de mediere.

Activitatea formatului de negocieri „5+2”, care include Chișinăul și Tiraspolul, precum și Rusia, Ucraina și OSCE ca mediatori, iar UE și SUA ca observatori, a fost suspendată oficial odată cu declanșarea războiului de către Federația Rusă în Ucraina. În ultimii ani, interacțiunea dintre cele două maluri ale Nistrului s-a limitat exclusiv la dialogul direct dintre reprezentanții politici de la Chișinău și Tiraspol.

Andrei Mardari/NewsMaker

Deputați din R. Moldova, România, Ucraina și Albania se reunesc în ședință la Maramureș

Comisiile juridice din parlamentele Republicii Moldova, României, Ucrainei și Albaniei se vor reuni în cadrul celei de-a treia ședințe comune de lucru. La ediția din acest an vor mai participa, în calitate de observatori și parteneri de dialog, reprezentanți ai parlamentelor din Azerbaidjan, Kazahstan și Georgia. Anunțul a fost făcut de Parlamentul de la Chișinău pe 22 ianuarie.

Conform Parlamentului Republicii Moldova, evenimentul este organizat de Senatul României și se va desfășura în perioada 22-25 ianuarie, la Moisei, județul Maramureș.

Delegația Parlamentului de la Chișinău va fi condusă de președinta Comisiei juridice, pentru numiri și imunități, Veronica Roșca. Din componența acesteia fac parte deputații Igor Chiriac, vicepreședintele Comisiei, Igor Talmazan, secretarul Comisiei, precum și membrii Vladimir Rusu și Artemie Cătănoi. De asemenea, la eveniment va participa deputata Marcela Adam, secretara Comisiei pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.

Ce se va discuta

Potrivit Chișinăului, agenda evenimentului este constituită din trei paneluri de discuții. „Participanții se vor referi la integrarea europeană și statul de drept, punând accent pe progresele și provocările în procesul de aliniere la acquis-ul Uniunii Europene. În context, discuțiile vor viza independența justiției, reformele constituționale și legislative, combaterea corupției, funcționarea instituțiilor democratice și respectarea drepturilor fundamentale ale omului”, au declarat reprezentanții Parlamentului Republicii Moldova.

Conform sursei citate, un alt panel de discuții va analiza traficul de persoane și criminalitatea organizată transfrontalieră. „Participanții la ședința comună vor formula recomandări legislative privind noile forme de exploatare, prevenirea recrutării minorilor, cooperarea interinstituțională și judiciară, precum și alte aspecte relevante”, au adăugat reprezentanții Parlamentului.

Se menționează că „o atenție deosebită va fi acordată problematicii violenței domestice și protecției victimelor”. „Discuțiile vor viza armonizarea legislației cu standardele europene, dezvoltarea mecanismelor de prevenire, protecția grupurilor vulnerabile, precum și cooperarea între justiție, poliție și servicii sociale”, au mai declarat reprezentanții Chișinăului.

***

Ședința comună a comisiilor juridice a fost organizată pentru prima dată în anul 2024, la inițiativa Senatului României, reunind inițial deputați din Parlamentul Republicii Moldova, Rada Supremă a Ucrainei și Senatul României.

Evan Vucci / AP / Profimedia

Trump renunță la tarifele împotriva statelor europene în contextul Groenlandei. Ce a stabilit cu secretarul general al NATO

Președintele SUA, Donald Trump, care anterior promisese să îi sancționeze pe europeni cu taxe vamale suplimentare pentru apărarea Groenlandei, a anunțat că, deocamdată, nu le va introduce. Declarația a fost făcută după o întâlnire la Davos cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, relatează BBC.

„Pe baza rezultatelor unei întâlniri foarte productive pe care am avut-o cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, am formulat cadrul unui viitor acord privind Groenlanda și, de fapt, întreaga regiune arctică”, a scris Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social. „Acest acord, dacă va fi definitivat, va fi unul excelent pentru Statele Unite ale Americii și pentru toate țările NATO. Pornind de la această înțelegere, nu voi introduce tarifele care erau planificate să intre în vigoare de la 1 februarie”, a adăugat Trump.

Totodată, Trump a anunțat că Statele Unite poartă negocieri privind „Domul de Aur” și Groenlanda. „Domul de Aur” este un amplu sistem de apărare antirachetă, a cărui construcție a fost anunțată de Trump anul trecut.

În continuare, potrivit lui Trump, de negocieri se vor ocupa vicepreședintele J.D. Vance, secretarul de stat Marco Rubio, trimisul special Steve Witkoff și alții.

Întâlnirea cu Rutte a avut loc în marja forumului de la Davos.

La scurt timp după publicarea mesajului privind renunțarea la tarife, Trump a declarat pentru postul de televiziune CNBC că acum există pe masa negocierilor o „concepție a unui acord”, care corespunde cu ceea ce își dorea el în privința Groenlandei. Trump a refuzat să ofere mai multe detalii despre esența acestei „înțelegeri”, declarând că aceasta este „puțin cam complicată” și că părțile vor oferi explicații suplimentare pe parcursul negocierilor. Potrivit lui Trump, Mark Rutte a discutat viitorul acord cu Danemarca și alte țări NATO. „Acest acord va fi pentru totdeauna”, a adăugat președintele SUA.

Groenlanda, în calitate de teritoriu autonom, face parte din Danemarca. Ministrul de Externe al Danemarcei, Lars Løkke Rasmussen, a numit ultimele declarații ale lui Trump drept semne pozitive. „Trump a spus că pune pe pauză războiul comercial, el a spus «nu voi ataca Groenlanda» — acestea sunt semne pozitive”, a declarat Rasmussen într-un interviu pentru televiziunea daneză. Șeful diplomației daneze a subliniat în același interviu, încă o dată, că Statele Unite nu vor obține suveranitatea asupra Groenlandei. „Nu se va întâmpla, SUA nu vor deține Groenlanda. Aceasta este o linie roșie”, a declarat Lars Løkke Rasmussen.

***

În ultimele săptămâni, președintele american Donald Trump a reluat inițiativa privind obținerea controlului asupra Groenlandei — un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei. El a argumentat că insula este esențială din punct de vedere al securității naționale, evocând amenințări din partea Rusiei și Chinei în regiunea arctică. Anterior, Casa Albă a afirmat că președintele american ia în considerare diferite opțiuni pentru a obține controlul asupra Groenlandei, inclusiv utilizarea forței militare. Potrivit presei, administrația Trump analizează și varianta cumpărării insulei.

Pe 15 ianuarie, mai multe state europene membre NATO, împreună cu Danemarca, au anunțat desfășurarea unor trupe și exerciții militare în Groenlanda în cadrul unei misiuni denumite Operation Arctic Endurance, menite să consolideze cooperarea și securitatea în regiune. În reacție, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că prezența acestor trupe nu va influența obiectivul administrației americane privind controlul asupra Groenlandei.

Pe 16 ianuarie, președintele SUA a declarat că este gata să introducă taxe vamale împotriva țărilor care nu vor sprijini planurile administrației sale de a prelua controlul asupra Groenlandei. Pe 17 ianuarie, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că va introduce, de la 1 februarie, taxe vamale pentru țările care se opun controlului american asupra Groenlandei.

Uniunea Europeană, după declarația lui Trump privind taxele vamale suplimentare, a început să discute un posibil răspuns sub forma unor taxe vamale reciproce și a altor măsuri economice și politice.

NewsMaker

NM Espresso: De ce au fost suspendate alegerile în Găgăuzia, cine va învăța Moldova să numere și ce a greșit Italia cu «URSS»

Găgăuzia: alegeri, UE

În ajun, în autonomia găgăuză urma să demareze procesul electoral pentru alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei (APG). Dar acesta nu a început. Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei a anunțat că desfășurarea alegerilor, programate pentru 22 martie, este imposibilă. Astăzi, deputații APG se vor reuni într-o ședință de urgență. Despre ce s-a întâmplat, ce moștenire va lăsa actuala componență a APG și când ar putea avea loc alegerile citiți în materialul «Fără alegeri, deocamdată, în Găgăuzia: ce legătură are Chișinăul și ce urmează?».

Între timp, în Găgăuzia urmează să ajungă ambasadoarea UE în Moldova, Iwona Piorko, aceasta fiind prima sa vizită în autonomie. Ambasadoarea UE se va întâlni cu deputații Adunării Populare, cu primarii orașelor și satelor, precum și cu reprezentanți ai societății civile și ai mediului de afaceri. Anterior, într-un interviu pentru NM, Piorko declara că dorește să înțeleagă motivele atitudinii sceptice a găgăuzilor față de UE.


Munteanu la Davos

Prim-ministrul Moldovei, Alexandru Munteanu, a luat cuvântul la Forumul Economic Mondial de la Davos, abordând subiecte legate de securitate, climă și presiuni geopolitice.

De asemenea, Munteanu a anunțat, în urma unei întâlniri în cadrul forumului cu delegația ucraineană, că Moldova pregătește un lot de ajutor umanitar pentru Ucraina, care va include generatoare, echipamente medicale și autospeciale de intervenție.


Moldova și UE

Între timp, Comisia Europeană a anunțat că în 2026 va aloca aproape 2 miliarde de euro drept ajutor umanitar acordat mai multor țări, dintre care Moldova va primi 8 milioane de euro. Peste jumătate din buget va reveni țărilor din Africa și Orientul Mijlociu, iar principalul beneficiar european al ajutorului umanitar va fi Ucraina, care va primi 145 de milioane de euro.


Moldova, România și NATO

România este gata să sprijine Moldova, inclusiv în domeniul militar, a declarat șeful Statului Major al României, Gheorghiță Vlad. El a menționat că, în cazul unor acțiuni militare pe teritoriul Moldovei, apărarea țării nu ar putea fi asigurată de NATO, ci de «o coaliție de voință», întrucât statutul de neutralitate al Moldovei exclude participarea NATO.


Chiveri în Zona de Securitate

Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a vizitat satele Coșnița și Molovata Nouă, care au rămas izolate de malul drept după suspendarea circulației feribotului din cauza gheții de pe Nistru. Chiveri a dat asigurări că «situația este sub control».


Dispută lingvistică în Consiliul municipal

La ședința Consiliului municipal Chișinău a izbucnit o dispută legată de limbă. Consilierul MAN, Corneliu Pântea, a cerut ca ședințele să se desfășoare în limba română, așa cum prevede regulamentul. Consilierul «Partidului Nostru», Denis Șova, a declarat însă că va vorbi în limba rusă pentru a «găsi un limbaj comun» cu colegii, deoarece «limba rusă este una de bază pentru o parte semnificativă a populației țării».


Manuale noi

În 2027, școlile din Moldova vor folosi «manuale de nouă generație». În materialul «Estonia învață Moldova să numere», NM a explicat ce nu funcționează în manualele moldovenești, de ce autoritățile au decis să folosească experiența Estoniei, prin ce se vor deosebi manualele digitale de cele obișnuite și cele electronice și ce alte schimbări pregătește Ministerul Educației.


Italia: «erori» cu URSS

Unii moldoveni care locuiesc în Italia au primit acte italiene de identitate în care, la rubrica «locul nașterii», în loc de Moldova, este indicat «URSS» sau «Federația Rusă». Este vorba despre persoane născute înainte de 1991. Ambasada Moldovei a solicitat autorităților italiene să corecteze această eroare.


Motorina va fi verificată

În Moldova vor fi efectuate controale inopinate la benzinării, după plângerile șoferilor privind calitatea motorinei. Aceștia susțin că, din cauza parafinei din motorină, la temperaturi scăzute se înfundă filtrele de combustibil.


Defrișarea pădurilor

În Moldova, în următorii cinci ani, se preconizează tăierea a aproximativ 1,7 milioane de metri cubi de masă lemnoasă, ca și lemne de foc pentru populație și instituții sociale, precum și pentru prelucrare în întreprinderi specializate. Totodată, Ministerul Mediului a dat asigurări că «toate suprafețele defrișate vor fi reîmpădurite», iar suprafața totală a pădurilor nu va scădea.


Chestiuni judiciare

Judecătoria Chișinău a prelungit cu 30 de zile arestul preventiv al lui Vladimir Plahotniuc, inculpat în dosarul furtului miliardului. Totodată, fostul deputat al Partidului neconstituțional «Șor», Denis Ulanov, inclus de apărare pe lista martorilor, a refuzat să depună mărturie în acest dosar.


Agenda zilei, 22 ianuarie:

  • 11:00 — Conferință de presă a Președintei Maia Sandu.
  • 11:00 — Ședința Consiliului municipal Chișinău.
  • 16:30 — Ședința Guvernului.
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: