Andrei Mardari / NewsMaker

„Nu îmi fac griji pentru confortul hoților, dar suntem condamnați la CEDO”. În Moldova va fi construit un penitenciar de €50 mln

Până în anul 2025, în Republica Moldova ar urma să fie construit un penitenciar modern, care să permită detenția persoanelor condamnate la privare de libertate, în condiții adecvate. Costurile acestuia se ridică la circa 50 mln de euro. Declarația a fost făcută de către ministrul Justiției Sergiu Litvinenco, în cadrul dezbaterii, în Parlament, a moțiunii de cenzură inițiată de Fracțiunea parlamentară a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.

„Este o problemă care durează de mulți ani. O soluție a fost identificată în 2014, când s-a reușit cu suportul partenerilor internaționali, ai Consiliului Europei, să fie identificați bani pentru construcția unui nou penitenciar. Dar, din păcate, din 2014 până în 2021, nu s-a pus nici măcar piatra de temelie pentru construcția acestui penitenciar”, a menționat Sergiu Litvinenco.

Ministrul Justiției a relatat că, odată cu venirea sa în fruntea instituției, a fost deblocat procesul cu privire la inițierea licitației, pentru identificarea companiei care să efectueze lucrările de construcție.

„Procesul era blocat atunci când am venit eu la minister, la unitatea de implementare nu era nici măcar un manager. Am deblocat acest proces, am modificat legislația, am permis desemnarea unui șef interimar al unității de implementare. Unitatea are ca sarcină să inițieze procedurile ce țin de licitația pentru identificarea companiei care se va ocupa de construcția penitenciarului la începutul anului viitor. Sper foarte mult ca noi să reușim să pornim această licitație”, a explicat Litvinenco.

Costurile inițiativei se ridică la circa 50 mln de euro.

„Suma pe care o putem absorbi sau procesa în situația în care ne mișcăm repede depășește 50 mln de euro. Evident, este o licitație mai specifică, nu este simplă. Dar sper că această sarcină va fi realizată timp de 4 ani, așa cum ne-am angajat prin programul de guvernare. Este o chestiune reală și voi face tot posibilul să avem acest penitenciar în 2024-2025. Nu îmi fac griji neapărat pentru confortul hoților care ar trebui să ajungă într-un penitenciar, dar în principal, de faptul că R. Moldova, ca stat, suntem condamnați de CEDO pentru că nu avem condiții adecvate pentru deținuți”, a conchis ministrul Justiției.

***

Pe 1 ianuarie 2019 a intrat în vigoare mecanismul compensatoriu pentru soluționarea reclamațiilor privind condițiile inumane de detenție. La un an de la implementarea acestui mecanism, guvernul a decis să instituie un moratoriu din cauza faptului că majoritatea deținuților au cerut în instanță reducerea pedepselor din cauza condițiilor precare de detenție. În urma aplicării acestui mecanism, au fost eliberați din închisori 163 de persoane, iar cuantumul despăgubirilor de ridică la aproape două milioane de lei.

Printre cazurile de rezonanță în care a fost aplicat acest mecanism compensatoriu se numără cel al fostului premier Vlad Filat, eliberat în urmă cu un an din închisoare după ce sentința de condamnare de nouă ani a fost redusă cu 682 de zile.

Numărul cel mai mare de deţinuţi din R. Moldova este concentrat în Penitenciarul nr. 13 – Chişinău. Această instituţie găzduieşte anual peste 12 000 de persoane, fiind izolatorul de urmărire penală cu cea mai mare fluctuaţie.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Votul prin corespondență: cum diaspora va putea vota fără să ajungă  la secție

Pe 28 septembrie 2025, o parte dintre moldovenii din diasporă vor avea pentru prima dată posibilitatea să  voteze prin corespondență la alegerile parlamentare. Este cea mai amplă aplicare a votului prin  corespondență din istoria alegerilor din Republica Moldova și un pas firesc către modernizarea procesului  electoral. În total, cetățenii din 10 state vor putea trimite votul acasă prin intermediul poștei, fără a fi  nevoiți să meargă la o secție de votare. 

Această noutate vine după ce, la alegerile anterioare, votul prin corespondență a fost testat în 4 țări.  Extinderea la 10 state arată că autoritățile încearcă să răspundă mai bine nevoilor unei diaspore răspândite  pe întreg globul. Pentru mulți oameni, în special cei care locuiesc departe de un oraș mare, unde se  organizează secții de vot, votul prin poștă este singura modalitate de a nu pierde șansa de a participa. 

Înregistrarea pentru această procedură s-a desfășurat între aprilie și august, iar la încheierea termenului  2606 cetățeni au confirmat că vor vota prin corespondență. Cei mai mulți alegători provin din Statele  Unite (1399) și Canada (682), urmați de Suedia (166), Finlanda (121), Norvegia (109), Australia (57),  Islanda (38), Japonia (14), Coreea de Sud (13) și Noua Zeelandă (7). Este încă un număr modest, dar  el arată un început promițător, care în anii viitori poate deveni tot mai atractiv pentru diasporă. 

Beneficiile acestei metode sunt evidente și, în multe state democratice, deja dovedite. Votul prin  corespondență elimină barierele distanței și ale timpului, oferind șansa de a participa și celor care  trăiesc la sute sau mii de kilometri de cea mai apropiată secție. În același timp, această opțiune îi include  pe cei cu mobilitate redusă, pe studenți sau pe angajații care nu își pot permite o deplasare lungă într-o  zi de duminică. Dincolo de aspectul practic, votul prin poștă transmite și un mesaj de respect: statul  recunoaște că diaspora are un cuvânt important de spus și îi oferă instrumente reale pentru a-și exercita  dreptul. 

Procesul este simplu, chiar dacă în spatele lui se află o logistică complexă. Cei care s-au înregistrat au fost  validați de către Comisia Electorală Centrală, iar apoi urmează să primească prin poștă plicurile  sigilate. În interior se află buletinul de vot și instrucțiunile clare privind completarea și returnarea lui.  Alegătorul bifează candidatul sau formațiunea preferată, plasează buletinul în plicul securizat și îl trimite  înapoi, astfel încât să ajungă în termenul stabilit. La numărarea voturilor, buletinele primite prin  corespondență au aceeași valoare și putere ca cele exprimate în secțiile de votare. 

Exemplele internaționale confirmă că această inovație funcționează. În Germania, aproape jumătate din  voturi la alegerile federale din 2021 au venit prin poștă. În Canada, numărul celor care aleg să voteze  astfel crește constant, iar în SUA această metodă este deja bine înrădăcinată în tradiția democratică. 

Rezultatul este simplu: participarea la vot crește, iar vocea cetățenilor, fie ei aproape sau departe, devine  mai puternică. 

Pentru Moldova, votul prin corespondență nu este doar o soluție tehnică, ci și o declarație de încredere.  Este o modalitate prin care diaspora, de multe ori la mii de kilometri distanță, poate rămâne conectată la  prezentul și viitorul țării. Și chiar dacă doar câteva mii de oameni au ales această opțiune în 2025, fiecare  plic trimis prin poștă duce cu el un mesaj: „Departe de casă, dar aproape de viitorul Moldovei. Nu am  uitat de unde am plecat și nu renunțăm la dreptul de a construi împreună o țară mai bună.”

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: