Andrei Mardari / NewsMaker

„Nu îmi fac griji pentru confortul hoților, dar suntem condamnați la CEDO”. În Moldova va fi construit un penitenciar de €50 mln

Până în anul 2025, în Republica Moldova ar urma să fie construit un penitenciar modern, care să permită detenția persoanelor condamnate la privare de libertate, în condiții adecvate. Costurile acestuia se ridică la circa 50 mln de euro. Declarația a fost făcută de către ministrul Justiției Sergiu Litvinenco, în cadrul dezbaterii, în Parlament, a moțiunii de cenzură inițiată de Fracțiunea parlamentară a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.

„Este o problemă care durează de mulți ani. O soluție a fost identificată în 2014, când s-a reușit cu suportul partenerilor internaționali, ai Consiliului Europei, să fie identificați bani pentru construcția unui nou penitenciar. Dar, din păcate, din 2014 până în 2021, nu s-a pus nici măcar piatra de temelie pentru construcția acestui penitenciar”, a menționat Sergiu Litvinenco.

Ministrul Justiției a relatat că, odată cu venirea sa în fruntea instituției, a fost deblocat procesul cu privire la inițierea licitației, pentru identificarea companiei care să efectueze lucrările de construcție.

„Procesul era blocat atunci când am venit eu la minister, la unitatea de implementare nu era nici măcar un manager. Am deblocat acest proces, am modificat legislația, am permis desemnarea unui șef interimar al unității de implementare. Unitatea are ca sarcină să inițieze procedurile ce țin de licitația pentru identificarea companiei care se va ocupa de construcția penitenciarului la începutul anului viitor. Sper foarte mult ca noi să reușim să pornim această licitație”, a explicat Litvinenco.

Costurile inițiativei se ridică la circa 50 mln de euro.

„Suma pe care o putem absorbi sau procesa în situația în care ne mișcăm repede depășește 50 mln de euro. Evident, este o licitație mai specifică, nu este simplă. Dar sper că această sarcină va fi realizată timp de 4 ani, așa cum ne-am angajat prin programul de guvernare. Este o chestiune reală și voi face tot posibilul să avem acest penitenciar în 2024-2025. Nu îmi fac griji neapărat pentru confortul hoților care ar trebui să ajungă într-un penitenciar, dar în principal, de faptul că R. Moldova, ca stat, suntem condamnați de CEDO pentru că nu avem condiții adecvate pentru deținuți”, a conchis ministrul Justiției.

***

Pe 1 ianuarie 2019 a intrat în vigoare mecanismul compensatoriu pentru soluționarea reclamațiilor privind condițiile inumane de detenție. La un an de la implementarea acestui mecanism, guvernul a decis să instituie un moratoriu din cauza faptului că majoritatea deținuților au cerut în instanță reducerea pedepselor din cauza condițiilor precare de detenție. În urma aplicării acestui mecanism, au fost eliberați din închisori 163 de persoane, iar cuantumul despăgubirilor de ridică la aproape două milioane de lei.

Printre cazurile de rezonanță în care a fost aplicat acest mecanism compensatoriu se numără cel al fostului premier Vlad Filat, eliberat în urmă cu un an din închisoare după ce sentința de condamnare de nouă ani a fost redusă cu 682 de zile.

Numărul cel mai mare de deţinuţi din R. Moldova este concentrat în Penitenciarul nr. 13 – Chişinău. Această instituţie găzduieşte anual peste 12 000 de persoane, fiind izolatorul de urmărire penală cu cea mai mare fluctuaţie.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Dodon

Dodon cere Curții Constituționale să verifice dacă foștii președinți pot fi judecați în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție

Igor Dodon contestă la Curtea Constituțională norma în baza căreia dosarele penale ale foștilor șefi de stat pot fi examinate în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Fostul președinte, al cărui dosar „Sacoșa neagră” este examinat în primă instanță chiar de CSJ, susține că după încheierea mandatului un șef de stat ar trebui să fie judecat de instanțele de drept comun, scrie IPN.

Sesizarea depusă de deputatul socialist vizează articolul 39 punctul 2 din Codul de procedură penală, care prevede că CSJ judecă în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de președintele Republicii Moldova.

Dodon susține că această normă este aplicată prin analogie și foștilor șefi de stat, deși, în opinia sa, legea nu face o distincție clară între infracțiunile comise de un președinte în timpul mandatului, faptele de drept comun și situația unei persoane al cărei mandat prezidențial s-a încheiat.

Potrivit fostului șef de stat, după încetarea mandatului, în cazul în care nu a fost inițiată procedura constituțională de punere sub acuzare, fostul președinte ar trebui să fie cercetat și judecat conform regulilor generale de procedură penală, de instanțele de drept comun.

Deputatul socialist susține că menținerea competenței exclusive a CSJ pentru foștii președinți creează un regim juridic discriminatoriu. Pe de o parte, aceștia nu ar beneficia de mecanismul constituțional privind imunitatea și punerea sub acuzare de către Parlament, iar pe de altă parte ar fi privați de dreptul de a fi judecați de o instanță de fond și de a beneficia de o cale ordinară de atac.

Potrivit sursei citate, în sesizare se invocă încălcarea mai multor prevederi constituționale, inclusiv cele privind egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, imunitatea președintelui și interzicerea instanțelor extraordinare. „Aplicarea mecanică” a normei, susține deputatul, transformă Curtea Supremă de Justiție dintr-o instanță supremă ordinară într-o instanță de excepție pentru un fost demnitar, lucru interzis de Constituție.

Igor Dodon solicită Curții Constituționale să suspende, până la examinarea sesizării pe fond, acțiunea articolului 39 punctul 2 din Codul de procedură penală. Totodată, el cere declararea ca neconstituțională a prevederii în partea referitoare la aplicarea acesteia în cazul infracțiunilor săvârșite de foști președinți și sesizarea Parlamentului pentru înlăturarea ambiguității legislative.

Sesizarea vine în timp ce Igor Dodon este judecat chiar de Curtea Supremă de Justiție în dosarul cunoscut generic drept „Sacoșa neagră”. Fostul șef de stat este acuzat de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale, trădare de patrie și îmbogățire ilicită.

Dodon pledează nevinovat și susține că dosarul ar fi motivat politic.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: