Noul reprezentant special al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, Thomas Mayr-Harting, a anunțat că scopul său este să sprijine părțile de a ajunge la o reglementare cuprinzătoare a diferendului transnistrean. Într-un comunicat publicat, joi, 23 ianuarie, acesta a făcut totalurile primei sale vizite în Republica Moldova.
„Scopul meu în calitate de reprezentant special al președinției albaneze este să sprijin părțile în eforturile de a ajunge la o reglementare cuprinzătoare a diferendului transnistrean, bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional cu statut special pentru Transnistria, care să garanteze pe deplin drepturile omului, drepturile politice, cele economice și sociale ale populației”, a notat ambasadorul Thomas Mayr-Harting, la sfârșitul vizitei de trei zile în Republica Moldova.
Potrivit unui comunicat de presă de totalizare, ambasadorul Thomas Mayr-Harting a trasat prioritățile pentru 2020 și a îndemnat părțile să urmeze o abordare orientată către rezultate pentru a promova progresul în procesul de reglementare. „Îndemn părțile să se bazeze pe rolul lor de conducere și pe asumarea responsabilității la nivel local, astfel încât să fie îndeplinite angajamentele din cadrul Protocolului „Berlin-plus” și pentru a agrea noi măsuri de consolidare a încrederii. Oamenii de pe ambele maluri au nevoie de mai multe rezultate”, a declarat ambasadorul Thomas Mayr-Harting.
La Chișinău, Thomas Mayr-Harting s-a întâlnit cu președintele Igor Dodon, premierul Ion Chicu, vicepremierul pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, ministrul Afacerilor Interne și Integrării Europene, Aurel Ciocoi. La Tiraspol, el s-a întâlnit cu liderul transnistrean, Vadim Krasnoselskii și principalul negociator – Vitalii Ignatiev.
Reprezentantul special al OSCE a menționat că, începând cu 2017, Chișinăul și Tiraspolul au obținut realizări majore în cinci domenii prioritare din Protocolul „Berlin-plus”. Acestea se referă la apostilarea diplomelor universitare transnistrene, funcționarea școlilor cu predare în grafia latină, accesul la terenurile agricole din raionul Dubăsari, redeschiderea podului peste râul Nistru între satele Gura Bîcului și Bîcioc, precum și participarea vehiculelor din Transnistria la traficul rutier internațional. „Acești pași mici sunt importanți pentru oamenii de pe ambele maluri și servesc drept elemente ale unei reglementări finale și cuprinzătoare”, a afirmat Thomas Mayr-Harting.
Negocierile în formatul „5+2” includ cele două părți – Moldova și Transnistria, mediatorii – OSCE, Federația Rusă, Ucraina și observatorii – SUA și UE.
