Oana Țoiu, la Chișinău, despre deschiderea negocierilor: „Nu e doar responsabilitate pentru Moldova, ci cuvântul pe care UE l-a dat” VIDEO

În contextul blocajului electoral din Găgăuzia, reprezentanții Adunării Populare sunt aproape de a accepta regulile. O declarație în acest sens a fost făcută de președinta Maia Sandu la ediția din 14 mai a emisiunii „Территория свободы” de la Rlive. Potrivit șefei statului, s-a stabilit că, după aceste alegeri, Chișinăul și Comratul vor lucra pentru a îmbunătăți desfășurarea scrutinelor din Găgăuzia, dat fiind faptul că în regiune sunt mai multe probleme decât cele discutate astăzi. Totodată, Maia Sandu și-a exprimat speranța că, la următorul format, „va putea fi altfel de lucrat cu Adunarea Populară”, în caz contrar „va avea de pierdut doar autonomia”.

„Pentru noi este foarte important ca în Găgăuzia să fie alegeri libere și legale. Noi știm ce s-a întâmplat în anul 2023. Vrem ca oamenii din Găgăuzia să aleagă cine îi va reprezenta în Adunarea Populară, dar nu Șor sau altcineva de la Moscova. Adunarea Populară, din păcate, a decis că… a fost o comisie pe alegeri pe care ei au anulat-o și acum încercau să creeze comisia în afara oricăror reguli. (…) Sunt reguli și toți trebuie să respecte regulile”, a declarat Maia Sandu.

Ulterior, șefa statului a vorbit despre întrevederile cu reprezentanții din regiune. „Noi ne-am întâlnit de două ori pentru că, din păcate, înainte de aceasta ei nu s-au putut înțelege cu Comisia centrală electorală din Chișinău. După aceste întâlniri, eu de asemenea i-am invitat pe primari și am propus, împreună cu președintele Parlamentului, ca ei să creeze un grup de lucru comun, pentru ca acolo să fie și primarii, pentru că ei reprezintă satele și orașele din Găgăuzia. Din ceea ce am înțeles de la ultima ședință, acolo este foarte aproape ca și Comisia centrală electorală să accepte, și ei să accepte aceste reguli. (…) Comisia centrală electorală are reguli, dar sunt aproape ca reprezentanții Adunării Populare să accepte aceste reguli”, a comunicat Maia Sandu.

Potrivit șefei statului, în regiune „sunt mai multe probleme”. „Dar noi ne-am înțeles că, după aceste alegeri, ne vom așeza și acest grup de lucru va continua să lucreze pentru a îmbunătăți desfășurarea alegerilor din Găgăuzia, pentru că acolo sunt mai multe probleme decât cele pe care le discutăm astăzi”, a menționat președinta.

Maia Sandu a mai spus că sunt discuții și despre faptul că „din păcate am pierdut timp”. „Pentru că ei, nu toți, dar mulți politicieni locali din Găgăuzia nu au o altă agendă decât că „Chișinăul e rău”, „Chișinăul e vinovat”. (…) Noi sperăm că, la următorul format, va putea fi altfel de lucrat cu Adunarea Populară, pentru că din aceasta va avea de pierdut doar autonomia, nu că Chișinăul. Da, pentru Chișinău, desigur, că este o problemă că, iată, au loc astfel de scandaluri. (…) În pofida faptului cum va fi Adunarea Populară, (…) vor fi deschiși la cooperare sau nu, cel mai important este ca să fie o alegere a oamenilor din Găgăuzia. Ca să nu fie alegeri la care oamenii vor primi bani și să le spună pentru cine să voteze. Aceasta este cea mai importantă problemă pe care noi astăzi trebuie să o rezolvăm, dar ulterior deja vom vedea și sperăm că va fi o deschidere pentru ca să fie îmbunătățit dialogul”, a conchis șefa statului.

Detalii despre blocajul din Găgăuzia

Menționăm că mandatul actualei Adunări Populare a expirat, însă un nou scrutin nu a putut fi organizat. Inițial, alegerile urmau să aibă loc pe 16 noiembrie 2025, însă ulterior au fost reprogramate pentru 22 martie 2026. Totuși, instanța a anulat decizia privind completarea componenței organului electoral, ceea ce a făcut imposibilă desfășurarea scrutinului.

Blocajul este alimentat și de neconcordanțele dintre legislația autonomiei și normele electorale naționale. În timp ce legislația găgăuză folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, noul Cod electoral al Republicii Moldova operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”. Din cauza acestei diferențe, instanțele au declarat ilegale mai multe decizii ale Adunării Populare, iar organul electoral a rămas incomplet.

Chișinăul insistă asupra armonizării legislației și susține că regulile de organizare a alegerilor din autonomie trebuie aliniate cadrului național. Comratul, în schimb, insistă că autonomia trebuie să își păstreze dreptul de a-și constitui independent propriul organ electoral și de a organiza alegeri în baza legii privind statutul său special.

Tensiunile au crescut după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională și i-a cerut să verifice constituționalitatea prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care stabilesc că Adunarea Populară aprobă componența organului electoral al autonomiei.

Pe 26 martie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că blocajul APG ar fi indus de Kremlin și „pionii” oligarhului fugar Ilan Șor.

Consultările desfășurate

În aprilie, Maia Sandu și Igor Grosu au avut consultări cu primarii localităților din Găgăuzia și cu membrii Adunării Populare a regiunii. Un anunț în acest sens a fost făcut pe 24 aprilie de reprezentanții instituției prezidențiale. În urma consultărilor s-a convenit crearea unui grup de lucru. În același timp, președintele Parlamentului a spus că reprezentanții autonomiei găgăuze trebuie să elaboreze „ceea ce n-a elaborat Adunarea Populară timp de un an de zile” – un document privind particularitățile alegerilor în autonomie, pentru a fi posibilă desfășurarea alegerilor în acest an. Detalii AICI.

Pe 11 mai, Maia Sandu și Igor Grosu au avut noi consultări. La acestea au participat deputați ai Adunării Populare, deputați de la Chișinău, precum și reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale. Urmare a acestora, Igor Grosu a spus că, în câteva zile, va fi prezentat un proiect de decizie cu toate particularitățile alegerilor din Găgăuzia. Detalii AICI.