Opt deputați și-au dat demisia. Mandatele vacante vor fi atribuite candidaților supleanți

Parlamentul Republicii Moldova a luat act, în cadrul ședinței plenare din 13 noiembrie, de demisia a opt deputați. Cinci dintre ei provin din fracțiunea PAS – Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Roman Cojuhari, Viorel Bostan și Nicolae Drăgănel –, două deputate din Partidul Nostru – Nina Cereteu și Stela Onuțu –, iar un deputat din Blocul Alternativa – Ion Ceban.

Demisiile au fost depuse în contextul în care parlamentarii au ales să-și continue activitatea în funcțiile pe care le dețineau anterior, cererile fiind înregistrate pe 14 noiembrie 2025.

Conform Legii privind statutul deputatului, mandatele vacante vor fi atribuite supleanților de pe listele partidelor: Ana Oglinda, Vladimir Rusu, Vasile Porțevschi, Oleg Canațui și Efimia Bandalac (PAS), Constantin Cuiumju și Alexandr Severin (Partidul Nostru) și Angela Cutasevici (Alternativa).

Potrivit legislației, mandatul de deputat este incompatibil cu anumite funcții publice, iar atribuirea mandatelor supleanților se realizează automat conform listei electorale oficiale.

***

Amintim că președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat pe 12 noiembrie că cinci deputați PAS vor renunța la mandatele lor și se vor întoarce la funcțiile pe care le ocupau înainte de validarea alegerilor. Este vorba despre Roman Cojuhari, Nicolae Drăgănel, Maria Acbaș, Constantin Cheianu și Viorel Bostan.

Maria Acbaș a explicat că a decis să renunțe la mandatul de deputat pentru a se concentra pe dezvoltarea afacerii sale, respingând orice legătură cu finanțări de la persoane apropiate oligarhului Ilan Șor. În același timp, Constantin Cheianu a invocat probleme de sănătate, precizând că nu vrea să compromită nici activitatea parlamentară, nici propria stare fizică.

La rândul său, Roman Cojuhari a anunțat că va continua munca începută la Agenția Proprietății Publice, urmărind finalizarea reformelor și obținerea de rezultate concrete.

Viorel Bostan va reveni la activitatea în învățământul superior, iar Nicolae Drăgănel va rămâne președinte al raionului Călărași, continuând să dezvolte localitățile din raion.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/imagine simbol

Avocatul Copilului: accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în ultimii 3 ani

Accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în perioada 2023-2025. În 2023, aproape jumătate dintre cazuri au fost provocate de încălcarea regulilor de circulație, iar în 2024 ponderea acestora a crescut la circa 63%. Datele apar în raportul prezentat de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, în cadrul unor audieri publice la Parlament, transmite IPN.

În raport se menționează că numărul deceselor violente în rândul copiilor a rămas constant în perioada 2023-2025: 43 de cazuri în 2023 și 2024 și 27 de cazuri în primele nouă luni din 2025. Încălcarea regulilor de securitate a circulației, în toți anii analizați, reprezintă principalul factor de risc letal pentru copii.

În primele nouă luni ale anului trecut, 16 din 27 de cazuri au fost legate de încălcarea regulilor de circulație, adică aproximativ 59%. Se remarcă, totodată, creșterea ponderii cazurilor de neglijență medicală (circa 15%), iar omorul intenționat (7%) și determinarea la sinucidere (4%) continuă să fie prezente, deși în număr mai mic. Aceste date arată că mortalitatea violentă a copiilor este determinată de mai mulți factori și necesită măsuri adaptate fiecărui tip de risc.

Totodată, se menționează că cele mai multe cazuri de moarte violentă în rândul copiilor sunt înregistrate constant la adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani în toți anii analizați. În 2023, majoritatea cazurilor au fost în mediul urban, însă în 2024 și în primele nouă luni ale anului 2025 se observă o creștere a cazurilor în mediul rural. Evoluția poate fi explicată prin diferențele de acces la servicii de prevenire, sănătate și sprijin psihologic, precum și prin capacități diferite la nivel de infrastructură și de posibilități de intervenție a instituțiilor.

Ombudsmanul copilului îndeamnă organele de urmărire penală să trateze orice deces al unui copil în circumstanțe neclare ca o suspiciune gravă, care necesită o investigație completă, rapidă, imparțială și riguroasă, în conformitate cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: