presedinte.md

„Pentru ce merite?”: Dodon a comentat nominalizarea Maiei Sandu la Premiul Nobel pentru Pace

„Pentru ce merite?” – astfel a comentat liderul socialiștilor, Igor Dodon, propunerea unui deputat norvegian de a o nominaliza pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la Premiul Nobel pentru Pace. Fostul șef al statului a declarat pentru NewsMaker că are o „poziție dublă” față de această inițiativă.

„Știți, eu am o poziție dublă, vă spun sincer. Prima: când un moldovean este nominalizat, pentru Moldova este un lucru bun. A doua întrebare e pentru ce merite? Nu prea văd merite, dar faptul că un moldovean este desemnat, este un lucru bun”, a declarat Igor Dodon pentru NM.

Amintim, Maia Sandu a fost propusă pentru nominalizare la Premiul Nobel pentru Pace de către Arild Hermstad, deputat în Parlamentul Norvegiei și lider al Partidului Verzilor. Potrivit acestuia, șefa statului a fost propusă pentru rolul său în apărarea democrației, a statului de drept și a păcii în Republica Moldova. Propunerea a generat un val de reacții atât în spațiul public din Republica Moldova, cât și în România. În timp ce unii au salutat inițiativa, alții au criticat-o, acuzând mass-media că ar fi transformat un „gest birocratic individual” într-o știre „națională”.

***

În fiecare an, Comitetul Nobel norvegian primește câteva sute de nominalizări pentru Premiul Nobel pentru Pace. În 2025, de exemplu, Institutul Nobel a înregistrat 338 de candidați pentru Premiul Nobel pentru Pace. Cel mai mare număr de nominalizări a fost înregistrat în 2016, când au fost 376 de candidați.

După discutarea tuturor nominalizărilor eligibile, este întocmită o listă scurtă a celor mai interesante și demne candidaturi. De regulă, Comitetul ia o decizie abia în cadrul ultimei sale ședințe, înainte de anunțarea laureatului sau laureaților anului, la începutul lunii octombrie. Comitetul urmărește obținerea unui consens în selectarea laureatului Premiului Nobel pentru Pace. În rarele situații în care acest lucru nu este posibil, decizia este luată prin vot cu majoritate simplă.

De-a lungul timpului, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat unor personalități precum Martin Luther King Jr., Nelson Mandela, Dalai Lama, Barack Obama sau Uniunea Europeană, dar și organizații precum Comitetul Internațional al Crucii Roșii și Programul Alimentar Mondial.

În 2025, Premiul Nobel a fost câștigat de Maria Corina Machado. Aceasta a transmis însă distincția, în ianuarie, președintelui SUA Donald Trump.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/imagine simbol

Avocatul Copilului: accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în ultimii 3 ani

Accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în perioada 2023-2025. În 2023, aproape jumătate dintre cazuri au fost provocate de încălcarea regulilor de circulație, iar în 2024 ponderea acestora a crescut la circa 63%. Datele apar în raportul prezentat de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, în cadrul unor audieri publice la Parlament, transmite IPN.

În raport se menționează că numărul deceselor violente în rândul copiilor a rămas constant în perioada 2023-2025: 43 de cazuri în 2023 și 2024 și 27 de cazuri în primele nouă luni din 2025. Încălcarea regulilor de securitate a circulației, în toți anii analizați, reprezintă principalul factor de risc letal pentru copii.

În primele nouă luni ale anului trecut, 16 din 27 de cazuri au fost legate de încălcarea regulilor de circulație, adică aproximativ 59%. Se remarcă, totodată, creșterea ponderii cazurilor de neglijență medicală (circa 15%), iar omorul intenționat (7%) și determinarea la sinucidere (4%) continuă să fie prezente, deși în număr mai mic. Aceste date arată că mortalitatea violentă a copiilor este determinată de mai mulți factori și necesită măsuri adaptate fiecărui tip de risc.

Totodată, se menționează că cele mai multe cazuri de moarte violentă în rândul copiilor sunt înregistrate constant la adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani în toți anii analizați. În 2023, majoritatea cazurilor au fost în mediul urban, însă în 2024 și în primele nouă luni ale anului 2025 se observă o creștere a cazurilor în mediul rural. Evoluția poate fi explicată prin diferențele de acces la servicii de prevenire, sănătate și sprijin psihologic, precum și prin capacități diferite la nivel de infrastructură și de posibilități de intervenție a instituțiilor.

Ombudsmanul copilului îndeamnă organele de urmărire penală să trateze orice deces al unui copil în circumstanțe neclare ca o suspiciune gravă, care necesită o investigație completă, rapidă, imparțială și riguroasă, în conformitate cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: