Pentru IMM – Victoriabank te ajută să-ți construiești o afacere modernă, durabilă și profitabilă cu Eu4Business EBRD Credit Line

Victoriabank continuă să sprijine oamenii întreprinzători, prin produse și servicii, menite să ajute companiile să devină mai competitive și să profite de noi oportunități de export.

Linia de credit EU4Business – EBRD este o soluție perfectă pentru antreprenorii care doresc să-și alinieze afacerile la directivele Uniunii Europene, să-și sporească calitatea produselor/serviciilor și responsabilitatea față de mediu.

Ce este linia de credit EU4Business-BERD?

Eu4Business EBRD Credit Line este o inițiativă comună a Uniunii Europene și a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care permite întreprinderilor din Moldova să-și mărească potențialul de export și să folosească costul relativ scăzut pentru a concura cu succes cu alte companii de pe piețele mari ale UE și din regiune. Victoriabank este partener financiar al programului din 2018, iar timp de 4 ani zeci de companii autohtone au beneficiat de granturi din cadrul pachetului financiar.

Care sunt beneficiile liniei de credit EU4Business-BERD?

  • Accesibil – grantul de 10 – 15 % reduce costul investiției;
  • Flexibil – disponibil pentru orice investiție care îți poate ajuta compania să îndeplinească directivele stricte ale UE, crescând astfel potențialul clientului pe piață și rentabilitatea;
  • Previzibil – finanțarea este disponibilă în valută sau în MDL, cu termen de la 3 la 5 ani;
  • Simplu – nu există limite stricte de eligibilitate;
  • Orientarea spre calitate – toate investițiile eligibile îmbunătățesc calitatea produsului în timp ce îți extind accesul pe piața locală și în străinătate;
  • Imaginea verde – practic toate investițiile eligibile reduc poluarea, cum ar fi emisiile de gaze cu efect de seră;
  • Asistență gratuită din partea experților – proceduri simple combinate cu consiliere tehnică gratuită, oferită de o echipă de experți care te ajută să deschizi calea către noi piețe.

Care sunt destinațiile creditului?

  • modernizarea echipamentului de până la 300 000 EUR, bazat pe Lista Tehnologiilor eligibile (LET) – se aplică un grant de până la 10%;
  • investiții de până la 3 milioane EUR pentru dezvoltarea afacerii – se aplică un grant de până la 15%;

Suntem mândri să fim parteneri în astfel de programe precum este linia de credit EU4Business-BERD, care ajută întreprinderile să investească în modernizarea echipamentelor și a proceselor de producție, sporindu-și, astfel, calitatea produselor și serviciilor pe care le prestează. Asigurarea unor standarde înalte permite companiilor să devină mai orientate spre export și să își comercializeze bunurile pe scară largă, făcându-le, totodată, mai competitive pe piața locală. În același timp, consumatorii din întreaga țară beneficiază de astfel de îmbunătățiri atunci când cumpără aceste produse. IMM-urile au un rol important în dezvoltarea economică a unei țări, prin crearea locurilor de muncă și extinderea bazei de impozitare. Prin urmare, ajutând antreprenorii să-și crească afacerea, sprijinim economia țării și contribuim la dezvoltarea acesteia” – susține Natalia Savca, Director Business Banking la Victoriabank.

Mai multe detalii despre creditul investițional cu grant EU4Business – EBRD credit line găsești, aici.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

multimedia.parlament.md

Probleme de transparență și în noul Parlament? Promo-LEX a analizat ședința din această săptămână

Ședința plenară a Parlamentului din 27 noiembrie s-a remarcat prin noi probleme de transparență decizională. Cel puțin aceasta au declarat reprezentanții asociației Promo-LEX, care au monitorizat ședința. Potrivit asociației, ordinea de zi a fost modificată în proporție de aproximativ 47%, iar trei proiecte au fost votate fără publicarea rapoartelor comisiei permanente.

„Ședința plenară a Parlamentului din această săptămână s-a remarcat prin noi probleme de transparență decizională, prin modificări ale ordinii de zi, dar și prin utilizarea activă a instrumentelor de control parlamentar de către mai mulți deputați”, a declarat asociația.

Conform Promo-LEX, ordinea de zi inițială a inclus 15 subiecte, stabilite de Biroul Permanent. „În dimineața ședinței a fost aprobat un supliment ce conținea 6 subiecte noi. La începutul ședinței au parvenit 12 propuneri de modificare a ordinii de zi, fiind acceptată doar o propunere, din partea „Partidul Nostru”. În final, ordinea de zi a fost modificată în proporție de circa 47%, prin includerea a șase subiecte noi și excluderea unui proiect”, a comunicat Promo-LEX.

Asociația a mai declarat că, în cadrul ședinței, au fost examinate și votate 19 proiecte de acte normative. „Au fost constatate probleme privind respectarea normelor de transparență decizională pentru opt proiecte votate (42% din total)”, a menționat asociația Promo-LEX.

Potrivit asociației, cinci proiecte au fost examinate fără publicarea avizului Direcției Generale Juridice. „Trei proiecte au fost votate fără publicarea rapoartelor comisiei permanente (Comisia pentru economie, buget și finanțe). Două proiecte au fost examinate înainte de expirarea termenului de 10 zile lucrătoare prevăzut de Legea nr. 239/2008 pentru prezentarea recomandărilor părților interesate. Suplimentar, în dimineața ședinței, pentru două proiecte de lege nu era publicat niciun document aferent (textul proiectului, rapoarte, corapoarte sau avize), contrar prevederilor Regulamentului Parlamentului (art. 57)”, a mai declarat Promo-LEX.

***

Pe 22 octombrie, asociația Promo-LEX a cerut noului Parlament, ales în urma scrutinului din 28 septembrie 2025, să învețe din lecțiile legislaturii precedente. Promo-LEX declara că experiența legislaturii anterioare a evidențiat o serie de provocări sistemice care pot servi drept lecții utile pentru îmbunătățirea activității legislative. Asociația a evidențiat că transparența procesului decizional a fost deseori afectată în anii trecuți de nerespectarea termenelor legale pentru consultări publice, lipsa documentelor aferente proiectelor de lege în procesul de adoptare a acestora etc. „În plus, ordinea de zi a ședințelor plenare a fost frecvent modificată în ultimul moment, ceea ce a redus calitatea dezbaterilor și a afectat accesul la informație pentru deputați, presă și societatea civilă”, mai comunica Asociația.

Ludovic MARIN / AFP

„UE investește în acest an €20 mln în apărarea aeriană a Moldovei”. Kallas, după incidentele cu drone

Încălcările spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone rusești sunt inacceptabile. Declarația a fost făcută de Kaja Kallas, Înaltă Reprezentantă pentru politică externă și de securitate a UE. Potrivit oficialului european, spațiul aerian al Republicii Moldova nu poate deveni o victimă a războiului Rusiei și a adăugat că, în acest an, UE investește 20 de milioane de euro în apărarea aeriană a Moldovei.

„Încălcările spațiului aerian al Moldovei de către drone rusești sunt inacceptabile și pun în pericol traficul aerian civil. UE investește în acest an 20 de milioane de euro în apărarea aeriană a Moldovei pentru a contribui la consolidarea securității țării. Spațiul aerian al Moldovei nu poate deveni o victimă a războiului Rusiei”, a scris Kaja Kallas pe rețeaua X.

***

În noaptea de 28 spre 29 noiembrie, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost închis timp de aproximativ o oră, după ce două drone au survolat ilegal teritoriul țării. Autoritățile ucrainene le-au identificat drept drone de tip Gherbera. Din cauza restricțiilor, două aeronave care urmau să aterizeze la Chișinău au fost deviate către un aeroport din România, iar o altă aeronavă a fost reținută la sol. Autoritățile naționale au precizat că nu au fost găsite obiecte sau resturi periculoase. Ambele drone au părăsit definitiv spațiul aerian național, deplasându-se în adâncul teritoriului Ucraina, au mai comunicat autoritățile.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a anunțat că, în noaptea de 28 spre 29 noiembrie, Rusia a lansat asupra Ucrainei aproximativ 36 de rachete și aproape 600 de drone. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a numit atacul Rusiei asupra Ucrainei „brutal”, adăugând că „acesta nu este limbajul diplomației și nici al unei țări care pretinde că negociază pacea”. „În drumul lor spre uciderea civililor, dronele Rusiei au încălcat din nou spațiul aerian al Moldovei, forțând închiderea temporară a acestuia. Condamnăm aceste atacuri și suntem alături de Ucraina”, a adăugat Maia Sandu.

Incidentele cu drone au avut loc la câteva zile după ce, în dimineața zilei de 25 noiembrie, alte șase drone au traversat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova. Una dintre ele, cu inscripția „Z”, a căzut pe o casă din raionul Florești. Pe 26 noiembrie, Chișinăul i-a transmis ambasadorului agreat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, că astfel de acțiuni încalcă suveranitatea țării și i-a cerut să întreprindă măsuri pentru a preveni repetarea unor incidente similare. Totuși, Ozerov a sugerat că incidentul ar fi fost o „operațiune sub steag fals”.

Cazul din 25 noiembrie a avut loc la o săptămână după ce o altă dronă a survolat spațiul aerian al Moldovei. Ministerul de Externe de la Chișinău l-a convocat pe Oleg Ozerov și i-a înmânat o notă de protest.

Imagine simbol

Alegătorii din regiunea transnistreană, la urne: 45 de candidați pentru legislativul nerecunoscut

În regiunea transnistreană au loc alegeri pentru „parlamentul” local, așa-numitul Soviet Suprem, un organ legislativ nerecunoscut. Tot pe 30 noiembrie au loc alegeri în consiliile locale, totodată sunt aleși șefii administrațiilor sătești și comunale. Precizăm că aceste alegeri nu sunt recunoscute de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova și de comunitatea internațională, deoarece sunt organizate de structurile unei entități aflate în afara cadrului constituțional și fără implicarea autorităților naționale.

Așa-numitul Soviet Suprem este format din 33 de deputați aleși în circumscripții uninominale. Regiunea este împărțită în 33 de circumscripții, respectiv, fiecare își trimite în legislativ candidatul care obține cele mai multe voturi. În prezent, regiunea este administrată de facto de holdingul „Sheriff”, condus de Victor Gușan. În așa-numitul Soviet Suprem, 29 dintre cele 33 de mandate sunt deținute de deputații partidului „Обновление” („Reînnoire”), aflat sub controlul „Sheriff”. Actualul lider al nerecunoscutei RMN, Vadim Krasnoselski, este considerat protejatul holdingului și beneficiază de sprijinul deplin al „Reînnoire”, în timp ce parlamentul îi este pe deplin loial.

La alegerile în organul legislativ nerecunoscut participă 45 de candidați. În același timp, doar în 12 circumscripții electorale există concurență – acolo candidează câte doi candidați. În 21 de circumscripții funcția de deputat este disputată doar de un singur candidat. De menționat că în regiunea transnistreană nu există prag de participare, adică pentru victorie în aceste 21 de circumscripții va fi suficientă participarea unui singur alegător. Pentru cele 183 de mandate în consiliile orășenești și raionale candidează 235 de persoane.

Secțiile de vot și-au început activitatea la ora 8:00 și se vor închide la ora 20:00.

În perioada 24-27 noiembrie, în regiunea transnistreană a avut loc votarea anticipată pentru cei care astăzi, 30 noiembrie, nu se pot prezenta la secția de vot din motive întemeiate.

Amintim că, pe 27 noiembrie, Tiraspolul a acuzat Chișinăul că ar încerca să saboteze „alegerile” din 30 noiembrie. Pretinsul serviciu de securitate, MGB, a declarat că membrii „comisiilor electorale” ar fi primit amenințări telefonice de pe numere moldovenești, iar unele persoane ar fi fost chiar presate să demisioneze. De cealaltă parte, autoritățile de la Chișinău au declarat că „factorii de propagandă de la Tiraspol întotdeauna au promovat narative toxice”. Totodată, Chișinăul a respins legitimitatea scrutinului și l-a calificat drept o sfidare la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.

„Alegeri fără concurență, dar cu surprize? Miza scrutinului din regiunea transnistreană” – citește AICI analiza NewsMaker despre acest subiect.

Maia Sandu

„Acesta nu este limbajul diplomației”. Maia Sandu a condamnat atacurile Rusiei asupra Ucrainei

Președinta Maia Sandu a comentat atacul Rusiei asupra Ucrainei din noaptea de vineri spre sâmbătă, atunci când două drone au survolat ilegal teritoriul Republicii Moldova. „Acesta nu este limbajul diplomației”, a declarat șefa statului.

„Un atac brutal de 10 ore asupra Ucrainei. Acesta nu este limbajul diplomației și nici al unei țări care pretinde că negociază pacea. În drumul lor spre uciderea civililor, dronele Rusiei au încălcat din nou spațiul aerian al Moldovei, forțând închiderea temporară a acestuia. Condamnăm aceste atacuri și suntem alături de Ucraina”, a scris Maia Sandu pe rețeaua X.

***

Amintim că, în noaptea de 28 spre 29 noiembrie, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost închis timp de aproximativ o oră, după ce două drone au survolat ilegal teritoriul țării. Autoritățile ucrainene le-au identificat drept drone de tip Gherbera. Din cauza restricțiilor, două aeronave care urmau să aterizeze la Chișinău au fost deviate către un aeroport din România, iar o altă aeronavă a fost reținută la sol. Autoritățile naționale au precizat că nu au fost găsite obiecte sau resturi periculoase. Ambele drone au părăsit definitiv spațiul aerian național, deplasându-se în adâncul teritoriului Ucraina, au mai comunicat autoritățile.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a anunțat că, în noaptea de 28 spre 29 noiembrie, Rusia a lansat asupra Ucrainei aproximativ 36 de rachete și aproape 600 de drone. Totodată, Zelenski a comunicat despre zeci de răniți și trei persoane decedate în urma atacului rusesc. De cealaltă parte, Ministerul rus al Apărării a raportat interceptarea și distrugerea a „103 vehicule aeriene fără pilot ucrainene” deasupra teritoriului său. Totodată, instituția a declarat că, drept „răspuns la atacurile teroriste ale Ucrainei asupra obiectivelor civile de pe teritoriul Rusiei”, în noaptea de 28 spre 29 noiembrie, „Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat un atac masiv cu arme de înaltă precizie și vehicule aeriene fără pilot asupra întreprinderilor complexului militar-industrial al Ucrainei și asupra obiectivelor energetice care le asigură funcționarea”.

Astăzi se împlinesc 1 375 de zile de la invazia Rusiei în Ucraina. Autoritățile ucrainene au anunțat atacuri rusești și în seara zilei de 29 spre 30 noiembrie, inclusiv în regiunea Kiev, raportând un deces și mai multe persoane rănite.

Două nave ale „flotei fantomă” a Rusiei au luat foc la țărmul Turciei. Presa: operațiunea ar fi fost a SBU

Două petroliere atribuite așa-numitei „flote din umbră” a Rusiei au luat foc aproape simultan, pe 28 noiembrie, în Marea Neagră, în zona Bosforului, lângă coastele Turciei. Potrivit presei internaționale, este vorba despre navele Kairos și Virat, ambele îndreptându-se spre Rusia și incluse pe listele de sancțiuni impuse Moscovei după invazia din 2022.

Ministerul Transporturilor din Turcia a anunțat că pe petrolierul Kairos s-a produs o explozie urmată de un incendiu, cel mai probabil în urma unui „factor extern”. Cei 25 de membri ai echipajului au fost evacuați. La scurt timp, autoritățile au raportat fum și avarii și la bordul petrolierului Virat, aflat tot în apropierea coastelor Turciei. Ambele nave navigau fără încărcătură.

Surse citate de RBC-Ucraina și BBC Ucraina afirmă că în spatele incidentelor s-ar afla Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). Potrivit acestora, petrolierele Kairos și Virat, aflate sub sancțiuni, ar fi fost atacate în Marea Neagră de drone navale Sea Baby. Sursele susțin că filmările operațiunii ar arăta „avarii critice” la ambele nave, care ar fi fost „practic scoase din uz”, ceea ce ar lovi capacitatea Rusiei de a transporta petrol prin flota sa sancționată.

Bloomberg notează că Turcia a raportat două lovituri asupra petrolierului Kairos și o nouă avarie minoră la Virat sâmbătă dimineață, atribuind incidentul unui posibil „amestec extern”. Ministerul Transporturilor de la Ankara a precizat că Virat „a fost din nou atacată”, suferind deteriorări la bordul drept, fără a izbucni însă un incendiu. Echipajul este în siguranță, iar nava rămâne stabilă, au transmis autoritățile turce.

Ambele petroliere arborează pavilionul Gambiei și se află sub sancțiuni europene. Kairos este sancționat și de Marea Britanie, iar Virat — de SUA, fiind considerate parte a „flotei din umbră” utilizate de Rusia pentru a ocoli restricțiile internaționale la exportul de petrol.

În ultimii doi ani, în Marea Neagră au fost raportate în repetate rânduri incidente în care nave au fost avariate de mine sau de explozii în afara zonelor de luptă, notează Bloomberg.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: