больница, пациент, врач
Максим Андреев, NewsMaker

Pentru pacienți și medici. Încotro pleacă banii. Partea a 3-a

NM continuă să relateze, pentru ce autoritățile vor cheltui impozitele noastre în anul 2020. În primele două articole, noi am scris despre cheltuielile pentru protecția socială și educație. Noul text este despre cheltuielile destinate sănătății, cota lor în cheltuielile totale ale statului fiind de peste 10 ori mai mică decât media în Europa.

În anul 2020, 10,4 miliarde de lei din bugetul național vor fi repartizate pentru pacienți și medici. Aceasta înseamnă 13,1% din toate cheltuielile din buget. În valoare nominală, cheltuielile vor crește cu 9,6%, dar în cea reală, vor rămâne la nivelul precedent.

* Pentru sănătatea unui locuitor al Moldovei se vor cheltui în medie aproximativ 3900 de lei (aproape 200 de euro) anual. Este de 14 ori mai puțin decât în medie în Europa și aproape de 5 ori mai puțin decât în România.

O parte importantă din cheltuielile pentru sănătate – 8,4 miliarde de lei – o constituie bugetul de asigurări medicale. Acesta se formează din contribuțiile asigurărilor obligatorii de asistență medicală (5,4 miliarde de lei) și transferuri din bugetul de stat (3 miliarde de lei).

Reamintim că mărima contribuțiilor constituie 9% din salariu (angajatorul achită o jumătate, angajatul – cealaltă jumătate) sau 4056 de lei în formă de contribuție personală. Apropo, de cinci ani consecutiv, mărimea acestei contribuții rămâne aceeași. Conform calculelor Ministerului Sănătății, contribuția personală din acest an ar trebui să fie de 8589 de lei, dar întrucât această sumă este imposibilă pentru majoritatea populației țării, mărimea contribuției nu se modifică.

Comparativ cu anul trecut, cheltuielile bugetului de asigurări medicale vor crește cu 11,4%.

Creșterea a fost influențată de faptul că de la 1 aprilie 2020, vor fi majorate cu 10% salariile pentru aproape 50 de mii de medici și asistente medicale, în acest scop fiind planificate 300 de milioane de lei.

Deci, dacă bugetul de asigurări medicale s-ar diviza pe categorii, ar fi:

4,2 miliarde de lei vor fi repartizate spitalelor. Se preconizează majorarea numărului de pacienți tratați și reducerea rândurilor pentru intervențiile chirurgicale planificate.

2,3 miliarde de lei – pentru asistența medicală primară: policlinici, puncte medicale. Din acestea, 655 de milioane vor fi repartizate pentru medicamentele compensate. Aceste cheltuieli vor fi majorate cu aproape 10%.

706,6 milioane de lei se vor cheltui pentru ambulanță. În comparație cu anul trecut, este o creștere cu 15%. Un motiv este majorarea începând cu 1 octombrie a remunerării pentru pentru serviciul de noapte al medicilor de la ambulanță.

777,4 milioane de lei – pentru asistența medicală specializată. Este cu aproape 40% mai mult decât anul trecut. Banii vor fi repartizați pentru medicamente, tratamentul copiilor cu dizabilități, serviciile oftalmologice pentru persoane cu deficiențe de văz.

224,4 milioane de lei – pentru serviciile de specializare înaltă.

87,4 milioane de lei vor fi repartizate pentru administrarea sistemului de sănătate.

68,1 milioane de lei – pentru asistența medicală comunitară și îngrijire la domiciliu.

40 de milioane de lei vor fi pentru profilaxia maladiilor.

20 de milioane de lei constituie Fondul de dezvoltare și modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale și 10 milioane de lei – Fondul de Rezervă.

De asemenea, o parte din mijloacele bugetare – 76,4 milioane de lei – va fi repartizată pentru programele din domeniul sănătății, în special, pentru asigurarea cu medicamente a bolnavilor de diabet zaharat.

Aproximativ aceeași sumă – 76,8 milioane de lei – va fi repartizată pentru modernizarea sistemului prin finanțarea de către Banca Mondială. Din aceste mijloace, se preconizează să fie majorat numărul pacienților cu boli cardiovasculare, care beneficiază de medicamente compensate, precum și penttru modificarea sistemului de stimulare a angajaților din spitale.

* Pentru cercetări fundamentale și aplicate în domeniul biomedicinei se vor cheltui 6,5 și, respectiv, 38 de milioane de lei.

* Pentru sănătatea publică – 192,7 milioane de lei.

* Pentru medicina legală – 54,8 milioane de lei.

* Pentru învățământul medical – 306,5 milioane de lei.

* Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale va primi 39,5 milioane de lei.

Investiții capitale în domeniul sănătății:

Construcția secției internare a Departamentului de medicină urgentă a Institutului de Medicină Urgentă de pe str. Toma Ciorbă, 1 – 24 de milioane de lei, dintre care 16 milioane de lei – finanțare externă.

Reconstrucția blocului chirurgie al Institutului de Medicină Urgentă – 15 milioane de lei.

4,5 milioane de lei sunt planificate pentru reparația clădirii și modernizarea teritoriului adiacent al Spitalului public de pe str. Drumul Viilor.

Menționăm că aceste cheltuieli capitale au fost preluate din bugetul de anul trecut. Ce-i drept, reabilitarea clădirii și a teritoriului adiacent va costa anul acesta cu 1,5 milioane de lei mai mult.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/imagine simbol

Avocatul Copilului: accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în ultimii 3 ani

Accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în perioada 2023-2025. În 2023, aproape jumătate dintre cazuri au fost provocate de încălcarea regulilor de circulație, iar în 2024 ponderea acestora a crescut la circa 63%. Datele apar în raportul prezentat de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, în cadrul unor audieri publice la Parlament, transmite IPN.

În raport se menționează că numărul deceselor violente în rândul copiilor a rămas constant în perioada 2023-2025: 43 de cazuri în 2023 și 2024 și 27 de cazuri în primele nouă luni din 2025. Încălcarea regulilor de securitate a circulației, în toți anii analizați, reprezintă principalul factor de risc letal pentru copii.

În primele nouă luni ale anului trecut, 16 din 27 de cazuri au fost legate de încălcarea regulilor de circulație, adică aproximativ 59%. Se remarcă, totodată, creșterea ponderii cazurilor de neglijență medicală (circa 15%), iar omorul intenționat (7%) și determinarea la sinucidere (4%) continuă să fie prezente, deși în număr mai mic. Aceste date arată că mortalitatea violentă a copiilor este determinată de mai mulți factori și necesită măsuri adaptate fiecărui tip de risc.

Totodată, se menționează că cele mai multe cazuri de moarte violentă în rândul copiilor sunt înregistrate constant la adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani în toți anii analizați. În 2023, majoritatea cazurilor au fost în mediul urban, însă în 2024 și în primele nouă luni ale anului 2025 se observă o creștere a cazurilor în mediul rural. Evoluția poate fi explicată prin diferențele de acces la servicii de prevenire, sănătate și sprijin psihologic, precum și prin capacități diferite la nivel de infrastructură și de posibilități de intervenție a instituțiilor.

Ombudsmanul copilului îndeamnă organele de urmărire penală să trateze orice deces al unui copil în circumstanțe neclare ca o suspiciune gravă, care necesită o investigație completă, rapidă, imparțială și riguroasă, în conformitate cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: