NEXTA

Peskov cere explicații de la KP, care a publicat un bilanț de aproape 10 000 de soldați ruși uciși în Ucraina

Kremlinul a invitat jurnaliștii de la Komsomolskaia Pravda (KP), un tabloid apropiat de puterea de la Moscova, să explice incidentul care a dus la publicarea bilanțului soldaților ruși uciși în războiul din Ucraina, relatează Interfax, citat de hotnews.ro.

Am convenit de la bun început că nu avem informații asupra cifrelor și nu avem autoritatea de a le anunța în timpul operațiunii militare. Aceasta este atribuția exclusivă a Ministerului Apărării”, a declarat marți Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

El a răspuns unei întrebări puse în timpul unei conferințe de presă despre apariția pe site-ul Komsomolskaya Pravda a datelor despre militarii ruși uciși în timpul războiului din Ucraina care diferă semnificativ de datele oficiale ale Ministerului Apărării.

Mai precis, publicația a menționat într-un material că 9 861 soldați ruși au fost uciși de la începutul „operațiunii miliare”. Ulterior, alineatul respectiv a fost eliminat din text.

Pravda afirmă că hackerii au publicat bilanțul soldaților ruși pe site-ul său

Peskov i-a invitat pe jurnaliştii de la KP să clarifice situația, deși aceștia au anunțat la scurt timp după publicarea informației că „site-ul nostru web a fost spart și timp de câteva minute au existat informații false” pe acesta.

Bilanțul cu soldații ruși uciși în Ucraina a fost șters de jurnaliștii de la KP de pe site-ul publicației la scurt timp după publicarea acestuia.

Jurnalistul care a pus întrebarea l-a rugat pe Peskov să evalueze cât de apropiate sunt cifrele apărute în Komsomolskaya Pravda de bilanțul real, amintind că ministerul Apărării de la Moscova nu a raportat pierderi de aproape trei săptămâni.

Din păcate nu vă pot ajuta cu asta”, a răspuns purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Bilanțul militarilor ruși care au murit în timpul războiului din Ucraina nu a fost actualizat de Ministerul rus al Apărării de 18 zile.

2 martie este  data când Ministerul rus al Apărării a prezentat date despre soldații uciși în timpul războiului din Ucraina. De fapt, este singurul bilanț prezentat de Moscova de la începutul „operațiunii speciale” în Ucraina. Atunci, oficialii ruși au confirmat 498 de decese. De atunci, nici Kremlinul și nici alte instituții din Rusia nu au actualizat datele.

Citiți și investigația BBC cu privire la numărul soldaților ruși uciși în Ucraina din 24 februarie.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Confirmat: 37 de decrete și acte semnate de președinta Maia Sandu au fost contestate în instanța de judecată

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, nu a inițiat nicio acțiune în instanță pe durata exercitării mandatului. Pe de altă parte, 37 de decrete și acte semnate de șefa statului au fost contestate în judecată, în perioada 2021 – 2025, a precizat Președinția într-un răspuns oficial transmis pentru NewsMaker

Cele mai multe acțiuni au vizat numiri și eliberări din funcție în sistemul judecătoresc (14), precum și în procuratură (3). Pe masa judecătorilor au ajuns și decrete legate de grațieri individuale (1), retragerea distincțiilor de stat (2), respingerea cererilor de azil politic (4) sau de acordare a cetățeniei Republicii Moldova (11), precum și de apărare a onoarei, demnității și reputației profesionale (1).

Dacă în primul an de mandat, 2021, au fost înregistrate trei acțiuni în instanță, în anii următori numărul acestora a crescut constant. În 2022 și 2023 au fost inițiate câte șase acțiuni anual, iar în 2024 și 2025 – perioadă în care Maia Sandu a fost realeasă președintă și și-a exercitat cel de-al doilea mandat – au fost înregistrate 11, respectiv 12 cauze.

Datele Președinției mai arată că, printre cele mai frecvente dosare din ultimul an (2025) vizează deciziile prin care șefa statului a respins cererile de acordare a cetățeniei Republicii Moldova (7 cazuri), precum și cele de azil politic pe teritoriul țării (3 cazuri).

Totodată, în perioada 2021 – 2025, președinta Maia Sandu a fost atrasă, alături de alte autorități/instituții publice, în calitate de pârât în mai multe acțiuni ce vizează repararea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiuni, conform datelor Președinției.

Reamintim, Maia Sandu a câștigat primul mandat de președintă a Republicii Moldova în noiembrie 2020. Patru ani mai târziu, în toamna anului 2024, aceasta a obținut un nou vot de încredere din partea alegătorilor și a fost realeasă pentru un al doilea mandat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!


Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: