Александра Батанова / NewsMaker

Platforma DA și PAS solicită recuzarea a doi judecători care urmează să examineze contestația față de decizia CEC (VIDEO)

Liderul Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Andrei Năstase a solicitat recuzarea judecătorilor Ion Muruianu și Ecaterina Palanciuc, care ar urma să examineze contestațiile depuse de mai mulți concurenți electorali față de decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) privind numărul secțiilor de votare din diaspora. Cererea a fost depusă pe 10 iunie, în cadrul ședinței magistraților Curții de Apel Chișinău. Inițiativa a fost susținută și de reprezentanții Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

Andrei Năstase a declarat că Ion Muruianu nu corespunde pincipiului de integritate. La rândul său, judecătorul vizat a menționat că aceste argumente vor trebui expuse în fața colegiului care va examina solicitarea. De asemenea, Năstase a cerut recocarea judecătoarei Ecaterina Palanciuc (aceasta a făcut parte din completul de judecată de la Curtea de Apel Chișinău care a menținut hotărârea primei instanței, prin care alegerile locale din Chișinău, câștigate de Andrei Năstase în fața lui Ion Ceban, au fost declarate nevalide).

Și reprezentanta PAS a depus o cerere privind recuzarea celor doi magistrați.

Muruianu a declarat că va cere recuzarea sa. Cererile de recuzare și auto-recuzare urmează să fie examinate de un alt colegiu de judecători.

***

Anterior, Renato Usatîi a solicitat recuzarea judecătorului Anatolie Minciuna, pe motiv că acesta a făcut parte din completul de judecată care a decis excluderea Partidului „Patria”, al cărui cap de listă era Renato Usatîi”, din cursa pentru alegerile parlamentare din noiembrie 2014. (CEDO a ajuns la concluzia că formațiunea a fost scoasă ilegal din cursa electorală). Magistrații au respins, însă, solicitarea.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Acord SUA-Danemarca privind Groenlanda. Trump anunță consolidarea prezenței militare americane pe insulă

Statele Unite ale Americii au ajuns la un acord cu Danemarca și Groenlanda care le-ar oferi Washingtonului „control permanent” asupra securității insulei. Anunțul a fost făcut de președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

Potrivit lui Trump, SUA vor avea „pentru totdeauna” dreptul de a „face în Groenlanda tot ceea ce este necesar” pentru a asigura securitatea insulei și a SUA.

Președintele american a mai afirmat că niciun „adversar” al SUA nu va putea avea în Groenlanda baze militare, trupe sau investiții fără „acordul direct, în scris” al Washingtonului. Trump a anunțat totodată că Statele Unite ale Americii vor începe „imediat” să-și consolideze prezența militară pe insulă, transmite The Moscow Times.

Prim-ministra daneză Mette Frederiksen a comunicat că acordul dintre SUA, Danemarca și Groenlanda privind consolidarea securității în Arctica și Atlanticul de Nord urmează să fie semnat săptămâna viitoare. Documentul va intra în vigoare după ce va trece prin procedurile necesare în parlamentele naționale.

Frederiksen a calificat acordul drept „foarte benefic pentru NATO și Europa”. Ea a precizat că documentul recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei, precum și dreptul groenlandezilor la autodeterminare.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat, la rândul său, că acordul ține cont de interesele insulei și de rolul acesteia în cooperarea internațională. „Este în beneficiul tuturor”, a spus el.

Un oficial american a declarat pentru Fox News că acordul va rămâne în vigoare chiar și în cazul în care Groenlanda își va dobândi independența.

Groenlanda are aproximativ 56 000 de locuitori și este un teritoriu autonom în cadrul Danemarcei. Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să preia controlul asupra insulei, invocând interese de securitate națională și amenințarea reprezentată de Rusia și China. Anterior, el a propus ca Danemarca să vândă Groenlanda și nu a exclus posibilitatea folosirii forței în cazul unui refuz.

Groenlanda ar urma să fie integrată într-o rețea de stații radar și baze militare care include obiective din Alaska și Canada, declara în primăvară generalul Gregory Guillot, comandantul Comandamentului Nord al Forțelor Armate ale SUA. Potrivit acestuia, Washingtonul intenționează să aibă pe insulă și un port de mare adâncime, precum și o bază pentru antrenarea forțelor speciale.

În perioada de vârf a Războiului Rece, SUA aveau peste 10 000 de militari staționați în Groenlanda, insula fiind atunci un punct important pentru monitorizarea rachetelor sovietice.

În prezent, în Groenlanda se află instalații ale Forțelor Spațiale ale SUA și sisteme radar de mare putere, precum și aproximativ 100 de militari americani care deservesc sistemele de avertizare timpurie și de apărare antirachetă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: