Andrei Mardari | NewsMaker

Politicienii moldoveni ar putea fi trași la răspundere pentru vizitele în Rusia? Răspunsul lui Recean

Cu referire la vizitele din ultima perioadă ale politicienilor moldoveni în Rusia, premierul Dorin Recean a spus că instituțiile statului vor continua să identifice acele persoane care subminează statul Republica Moldova. „Să fie aduși în fața justiției și să se întâmple ceea ce scrie în Codul penal”, a continuat oficialul moldovean. 

În timpul unor declarații pentru jurnaliști, premierul Dorin Recean a fost întrebat cum intervine Guvernul și cum monitorizează vizitele din ultima perioadă a politicienilor moldoveni în Federația Rusă. „Ar putea fi investigate din punct de vedere al separatismului politic?”, a întrebat un jurnalist.

Guvernul Republicii Moldova a demonstrat pe parcursul ultimilor doi ani faptul că are capacitatea necesară pentru a asigura ordinea publică în Republica Moldova, asta vom continua să facem. Vom continua să identificăm acele persoane care subminează statul Republica Moldova. (…) Așteptarea mea, așteptarea cetățenilor, este că toți acești oameni care lucrează împotriva statului, împotriva cetățenilor, să fie aduși în fața justiției și să se întâmple ceea ce scrie în Codul penal”, a răspuns oficialul moldovean.

Întrebat dacă politicienii moldoveni ar putea fi trași la răspundere pentru aceste vizite, Recean a comunicat: „Corect… pentru acțiunile împotriva statului”.

***

Pe 5 martie, în cadrul unui briefing de presă, șeful Serviciului de Informație și Securitate Alexandru Musteața a declarat că Serviciul a intrat în posesia mai multor date care indică că Federația Rusă ar dori să compromită aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, prin implicarea în procesele electorale din 2024 și 2025. În aceste acțiuni, Rusia va implica 3 categorii de actori: actorii politici deschis declarați pro-Federația Rusă, actori politici declarați pro-stataliști și actori politici conectați la grupurile criminal organizate. Se planifică generarea mai multor crize inclusiv în regiunea din UTAG sau stânga Nistrului, amplificarea tendințelor radicale de natură separatistă în zona de sud a Republicii Moldova – cel mai important actor pe care mizează Federația Rusă fiind gruparea lui Ilan Șor, dar și organizarea protestelor la Chișinău.

***

În seara zilei de 6 martie 2024, bașcanul Găgăuziei Evghenia Guțul – susținută de oligarhul fugar Ilan Șor – a publicat o poză în care dă mâna cu președintele rus Vladimir Putin. Întrevederea a avut loc în marja Festivalului Mondial de Tineret din Soci. În discuții, guvernatoarea i s-a plâns lui Putin pe autoritățile de la Chișinău, pe care le-a acuzat că „se răzbună” pe Găgăuzia din cauza „poziției sale civice”. Potrivit lui Guțul, liderul rus i-ar fi promis că va „sprijini” autonomia găgăuză. Evghenia Guțul este primul oficial din Republica Moldova care s-a întâlnit cu Vladimir Putin după 24 februarie 2022, atunci când liderul rus a ordonat invadarea Ucrainei.

Șefa Procuraturii Anticorupție a fost întrebată dacă fotografia Evgheniei Guțul cu Vladimir Putin cade sub incidența legislației penale sau legii privind separatismul. Dragalin a menționat că nu poate răspunde la întrebare „fără a analiza toate circumstanțele”, dar a adăugat că „dacă așa sesizare va ajunge la Procuratura Generală va fi examinată într-un mod obiectiv”. Întrebată ce întreprind autoritățile în contextul vizitelor politicienilor din Moldova în Rusia, Dragalin a spus că Procuratura Anticorupție „urmărește foarte atent informația care apare în spațiul public și apreciază dacă are sau nu relevanță pentru dosarele penale”. Iar șeful Inspectoratului General al Poliției a adăugat că organele de drept dețin informații „mult mai multe decât cele care se vociferează în spațiul public” și că acestea „sunt cu parafă secretă” și nu le poate comunica.

***

Înainte de aceasta, în februarie 2024, Patriarhia Moscovei anunța într-un comunicat că secretarul executiv al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova Igor Dodon a avut o întrevedere cu patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii Kirill. Întâlnirea a avut loc la Catedrala „Hristos Mântuitorul” din Moscova, la inițiativa lui Igor Dodon. Igor Dodon nu a oferit, deocamdată, detalii despre vizita la Moscova și nici întrevederea cu patriarhul Kirill.

Tot în februarie, vicepreședintele Parlamentului de la Chișinău și președintele fracțiunii parlamentare Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) Vlad Batrîncea, deputata BCS Elena Beleacova și membra Comitetului Executiv al Partidului Socialiștilor Olga Cebotari au participat la un forum care s-a desfășurat la Moscova. Batrîncea a susținut un discurs, în care a lăudat partidul rus de guvernare „Edinaya Rossia”. Vizita a avut loc în Rusia în ziua în care a murit opozantul rus Alexei Navalnîi.

La fel în luna februarie, oligarhul fugar Ilan Șor se afla, cel mai probabil, în Rusia acolo unde a avut o întrevedere cu șefia comitetului Dumei de Stat pentru afaceri CSI, Leonid Kalașnikov. În ajun, șeful Interpol Moldova anunța că Șor a părăsit din nou Israelul.

Iar în martie 2024, Partidul „Renaștere” – afiliat oligarhului fugar Ilan Șor – a trimis 100 de activiști ai formațiunii în Federația Rusă, la un eveniment denumit „Lumea este mai mare decât Europa”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

imagine simbol

România: Alocațiile copiilor rămân înghețate, după ce Guvernul a suspendat pentru al doilea an la rând majorarea cu inflația

Alocațiile de stat pentru copii din România nu vor fi majorate nici în anul 2026, potrivit măsurilor fiscal-bugetare adoptate de Guvern în vara anului 2025. Decizia prelungește înghețarea acestui drept pentru al doilea an consecutiv, deși legislația în vigoare prevede în mod expres actualizarea anuală a alocațiilor cu rata inflației. Concret, Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare stabilește că, pe parcursul întregului an 2026, alocațiile de stat pentru copii se mențin la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025. În practică, acest lucru înseamnă că sumele rămân identice cu cele stabilite la finalul anului 2024, întrucât nu a fost aplicată nicio majorare în 2025, relatează Digi24.

Potrivit Legii 141/2025, „În anul 2026 se mențin în plata la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2025: k) alocațiile de stat pentru copii, reglementate de Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”

Legea alocației de stat pentru copii prevede că aceste sume trebuie indexate automat, în fiecare an, cu rata medie a inflației comunicată oficial de Institutul Național de Statistică pentru anul anterior.

Mecanismul a fost introdus pentru a proteja puterea de cumpărare a alocației și pentru a elimina influența politică asupra acestui drept al copiilor.

Cu toate acestea, două indexări consecutive au fost suspendate prin decizii legislative.

Prima, aferentă inflației din anul 2023, care ar fi trebuit aplicată începând cu 1 ianuarie 2025, a fost blocată prin Ordonanța de urgență nr. 156/2024, cunoscută drept „ordonanța trenuleț”, adoptată la finalul anului 2024.

A doua indexare, corespunzătoare inflației din anul 2024, nu va fi aplicată nici în 2026, ca urmare a prevederilor din Legea nr. 141/2025, care îngheață nivelul alocațiilor pe tot parcursul anului viitor.

Ce sume primesc copiii și de ce rămân aceleași

În prezent, alocațiile de stat pentru copii au următoarele valori:

  • 719 lei pe lună pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani (sau până la 3 ani, în cazul copiilor cu handicap);
  • 292 lei pe lună pentru copiii cu vârsta între 2 și 18 ani;
  • 292 lei pe lună pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursuri liceale sau profesionale;
  • 719 lei pe lună pentru copiii cu handicap cu vârsta între 3 și 18 ani.

Aceste sume nu se vor modifica nici în anul 2026. Ultima majorare a alocațiilor a avut loc în ianuarie 2024, când cuantumul acestora a crescut cu 13,8%.

Cine primește alocația și când poate fi poate fi suspendată plata

Alocația de stat pentru copii nu se plătește automat „oricui”, ci este acordată persoanei care are, din punct de vedere legal, responsabilitatea copilului.

În cele mai multe situații, banii sunt virați unuia dintre părinți, pe baza acordului ambilor sau a unei decizii emise de autoritatea tutelară.

După împlinirea vârstei de 14 ani, copilul poate primi alocația direct, însă doar cu acordul reprezentantului legal.

După 18 ani, tânărul devine titularul alocației și poate încasa suma în nume propriu, pe baza unei cereri.

În cazurile în care copilul se află în grija altor persoane, plata se face către tutore, curator, asistent maternal sau către persoana ori familia la care copilul este plasat.

Dacă părintele este minor, alocația poate fi plătită fie direct acestuia, dacă are capacitate deplină de exercițiu, fie reprezentantului său legal, atunci când această capacitate nu există.

Plata alocației încetează în mod automat în situații clar prevăzute de lege, cum ar fi decesul copilului sau al tânărului beneficiar, abandonarea studiilor liceale sau profesionale ori cazul în care copiii cetățenilor străini sau apatrizilor nu mai locuiesc în România.

Cât pierd copiii peste 2 ani din cauza înghețării alocațiilor

Pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani, alocația este de 292 de lei pe lună. Dacă legea ar fi fost aplicată așa cum este scrisă, suma ar fi trebuit să crească în 2025 cu 10,4%, rata inflației din 2023, ajungând la puțin peste 322 de lei pe lună.

În anul 2026, ar fi urmat o nouă indexare, de 5,6%, corespunzătoare inflației din 2024, ceea ce ar fi ridicat alocația la aproximativ 340 de lei pe lună.

Prin menținerea sumei la 292 de lei, pierderea cumulată ajunge la aproximativ 950 de lei pentru fiecare copil cu vârsta peste 2 ani, doar din neaplicarea celor două indexări prevăzute de lege.

Pierderi mai mari pentru copiii mici și pentru cei cu dezabilități

În cazul copiilor sub 2 ani sau al copiilor cu dizabilități, impactul financiar este mult mai mare, deoarece alocația de bază este semnificativ mai ridicată.

Dacă indexările ar fi fost aplicate conform legii, alocația ar fi crescut mai întâi în 2025 și apoi din nou în 2026, ajungând la peste 830 de lei pe lună. Menținerea sumei la 719 lei înseamnă o pierdere cumulată de peste 2.300 de lei pentru fiecare copil din această categorie, pe parcursul celor doi ani.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: