NM

Președinta comisiei de evaluare a performanțelor lui Stoianoglo cere CSP-ului să o excludă din componența acesteia

Ex-președinta interimară a Curții de Apel Chișinău Lidia Bulgac a decis să renunțe la funcția de membru al comisiei care va evalua performanțele procurorului general suspendat Alexandr Stoianoglo. Anunțul a fost făcut în cadrul ședinței din 28 decembrie a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Membrii CSP vor examina subiectul în cadrul altei ședințe.

Anunțul despre retragerea Lidiei Bulgac a fost făcut de către raportorul Eduard Varzari, care a menționat că ex-judecătoarea a invocat „motive personale”. Varzari a menționat că regulamentul privind activitatea comisiei speciale nu prevede posibilitatea demisiei membrilor și a propus ca subiectul să fie examinat în cadrul altei ședințe a CSP. Restul membrilor Consiliului au fost de acord cu amânarea.

Amintim că, la începutul lunii noiembrie 2021, președinta țării Maia Sandu a inițiat procedura de evaluare a performanțelor procurorului general. Pe 23 noiembrie, CSP a creat comisia specială din cinci membri, care a desfășurat deja câteva ședințe. Președinta comsiei a fost aleadă Lidia Bulgac, iar secretar – avocata Angela Popil. În afară de ei, în comisie au fost incluși Drago Kos (înaintat de președinta Maia Sandu) și avocatul Ion Matușenco (reprezentantul lui Alexandr Stoianoglo).

Cel de-al cincilea membru a fost exclus din componența comisiei pe 2 decembrie. este vorba despre procurorul român Mariana Alexandru, delegată de CSP. Aceasta nu a putut să participe la activitatea comisiei din motiv că procurorul general al României Gabriela Scutea, pe motiv că legislația țării vecine nu prevede astfel de acțiuni. Mariana Alexandru nu a fost înlocuită cu un alt membru.

Pe 13 decembrie, Comisia de la Veneția a recomandat autorităților să revadă mecanismul de evaluare a performanțelor procurorului general. Însăși inițiativa a fost calificată drept „neobișnuită pentru Europa”, însă principalele critici au vizat mecanismul în sine. Comisiea a recomandat să fie incluse în Legea cu privire la Procuratură criterii clare de evaluare a activității procurorului general. De asemenea, experții au criticat frecvența evaluării la care poate fi supus procurorul general: „O evaluare poate fi inițiată în fiecare an. Asta înseamnă că procurorul general poate fi supus unui număr de 7 evaluări pe durata mandatului său, pe când procurorii simpli sunt evaluați o dată la 4 ani”, se arată în aviz.

Președinta Comsiei juridice, numiri și imunități Olesea Stamate a declarat că „autoritățile vor ține cont de unele recomandări. „Unele recomandări se vor transforma în proiect de amendare a legii. Cu siguranță unele dintre recomandări. Dacă toate – îmi vine greu să răspund, pentru că trebuie să ne așezăm împreună cu ministrul Justiției și să discutăm care dintre recomandări suntem gata să le incorporăm acum în textul legii și care, poate, eventual, în viitor, vom ajusta textul legii. Pentru că, de exemplu, participarea procurorului general la ședințele CSP – este sau nu necesară acum?”, a precizat deputata PAS.

Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a remarcat că în țara noastră există „unele particularități specifice”, însă a dat asigurări că recomandările Comisiei vor fi examinate cu mare atenție, însă a subliniat că „reforma justiției va continua”.

Iar președintele Parlamentului Igor Grosu a declarat într-o emisiune televizată că evaluarea activității procurorului general suspendat va continua, iar cadrul legal va fi îmbunătățit pe parcus.

Alexandr Stoianoglo a contestat decizia privind inițierea unei evaluări a performanțelor sale în calitate de procuror general, însă Curtea de Apel a declarat drept inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: