Articolul NM despre o nouă autorizație de construcție în centrul istoric al Chișinăului a provocat niște reacții neașteptate. Autorul articolului a fost contactat prin intermediul Telegram, solicitându-i-se „să scrie mai delicat despre astfel de subiecte”. În ziua următoare, primăria a solicitat redacției NM să dezmintă informația precum că terenul de pe strada Alexei Mateevici, pe care a fost autorizată construcția unui complex locativ, face parte din zona protejată a centrului istoric. Relatăm, de ce primăria nu are dreptate și ce se întâmplă de fapt.
Cum a evoluat această istorie
Vorbim despre articolul „Cu vedere spre Valea Morilor” publicat la 25 ianuarie. În acesta se menționează faptul că, deși a promis că va stopa construcțiile în centrul istoric, primăria a acordat o nouă autorizație. Aceasta a fost eliberată companiei „ExFactor-Grup”, care intenționează să construiască un bloc locativ cu mai multe nivele, cu oficii și spații comerciale și o parcare subterană, pe strada Alexei Mateevici, 109/2, alături de Ambasada SUA. Compania imobiliară a îngrădit deja terenul.
Peste câteva ore după publicarea articolului, autorul a fost contactat de pe un număr necunoscut prin Telegram, solicitându-i-se „să scrie mai delictat despre astfel de subiecte”. Nu am reușit să aflăm, cine a sunat și ce se va întâmpla dacă NM va continua să scrie despre construcțiile ilegale. Interlocutorul a închis și imediat după aceasta a șters chat-ul și contul.
Iar în dimineața de 27 ianuarie, primăria a publicat un comunicat de presă în care cere redacțiilor NM și PRO TV să dezmintă informația precum că terenul pe care în curând ar putea să apară un complex locativ se află în zona istorică a Chișinăului. În comunicatul primăriei se mai spune că știrile au fost publicate cu informații și titluri „picante” care „nu prezintă adevăr și induc în eroare opinia publică”.
„Se poate lesne de verificat că obiectul nu este amplasat în perimetrul istoric. Acest lucru a fost confirmat pentru dumneavoastră [NM și PRO TV] și de arhitectul-șef [Svetlana Dogotaru]. Dar reportajele voastre redau exact aspectul invers, fiind aduse acuzații nefondate la adresa primăriei și a primarului general”, se menționează în comunicatul de presă.
În comunicat au fost prezentate și declarațiile Svetlanei Dogotaru, care susține că „terenul de pe adresa Alexei Mateevici, 109 nu se încadrează în perimetrul monumentului „Nucleul istoric”, respectiv, nu este amplasat pe teritoriul acestui monument”.
Dogotaru a propus să fie verificată această informație „simplu, vizualizând harta”. Aceasta susține că emiterea actelor permisive pentru obiectele noi reiese strict din prevederile legale la nivel de legi și decizii CMC în vigoare”.
Dogotaru a publicat și pe Facebook un comentariu în acest sens. Ea a numit informația din articolul NM „o munciună”. Referindu-se la apelul către autorul textului, Dogotaru a menționat că jurnalistul nu trebuie să fie intimidat, „chiar dacă el a împletit [în articol] minciunici pe partea de granițele monumentului – nucleul istoric, posibil, ca să fie mai interesant de citit”.
De ce NM nu poate îndeplini solicitarea primăriei?
Când a scris că terenul vizat face parte din zona istorică protejată a orașului, NM s-a bazat pe documente oficiale și deciziile Consiliului Național al Monumentelor Istorice (CNMI). Consiliul a examinat de câteva ori proiectul construcției complexului locativ lângă Ambasada SUA.
În luna decembrie 2020, CNMI a respins acest proiect al companiei „ExFactor-Grup” și a explicat, de ce a luat o asemenea decizie. Printre argumente: terenul este parte integrantă a centrului istoric al Chișinăului. „Totodată, terenul este situat în zona protejată a câtorva clădiri, care au statut de monument de importanță națională”, se menționează în decizia Consiliului.
În luna mai 2021, compania „ExFactor-Grup” a mai încercat o dată să obțină un aviz pozitiv al Consiliului. De notat că în luna ianuarie 2021, guvernul lui Ion Chicu a modificat anticipat componența Consiliului. Din acesta fac parte și Iurie Povar, arhitectul centrului de business cu opt nivele pe locul cafenelei „Guguță”, precum și Ion Ștefăniță, fostul director al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, care a susținut proiectul respectiv.
La 17 mai 2021, noii membri ai Consiliului au dat aviz pozitiv proiectului „ExFactor-Grup”. Nu se știe, cum CNMI a motivat o asemenea hotărâre, pentru că noua componență a CNMI a încetat să mai publice procesele-verbale ale ședințelor și motivarea propriilor decizii.
De aceea NM s-a bazat în articolul său pe decizia CNMI din 4 decembrie 2020, pe harta și lista străzilor incluse în centrul istoric al Chișinăului, dar și pe Registrul Monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.
Într-o discuție cu arhitectul-șef Dogotaru, înainte de publicarea articolului, NM a întrebat-o dacă acest teren este parte a zonei istorice. Dogotaru a răspuns: „Nu, nu face parte”. Ea nu și-a argumentat răspunsul nicicum, dar s-a referit la o notă oficială privind acest teren, pe care a promis că o va publica. Nota nu a fost publicată. Cei de la Direcția arhitectură nu au răspuns nici la întrebarea, cum e posibilă construcția unui complex locativ cu spații comerciale pe un teren care este situat în zona S (zonă de utilitate specială), unde pot fi construite doar obiecte de menire socială (școli, spitale etc.).
Așadar, e centru istoric sau nu?
Arhitectul Vasile Eremciuc, vicepreședintele Asociației Arhitecților și membru al Consiliului Național al Monumentelor Istorice, a comunicat că în anul 2020, fosta componență a CNMI a refuzat să dea un aviz pozitiv acestui proiect din câteva motive.
„În primul rând, proiectul nu se înscrie în contextul istoric arhitectural, nici din punct de vedere stilistic, nici volumetric-spațial. În al doilea rând, autorii nu au ținut cont atunci de regulile de securitate care au fost înaintate de Ambasada SUA”, a menționat Eremciuc.
În opinia sa, prin acordarea avizului pozitiv pentru acest proiect, noua componență a Consiliului a creat „un precedent periculos”, din cauza căruia ar putea să apară o schemă periculoasă de construcții ilegale în centrul istoric.
Sergius Ciocanu, doctor în arhitectură, membru al Consiliului în anul 2020, a comunicat pentru NM că terenul de pe strada Alexei Mateevici, 109/2 face parte din perimetrul protejat al câtorva monumente istorice ocrotite de stat.
„Acest teren este situat la intersecția zonelor protejate a patru monumente – centrul istoric al Chișinăului, parcul Valea Morilor, clădirea Academiei de Arte și sediul Ambasadei SUA. Este o suprapunere a patru zone protejate”, a precizat Ciocanu.
Expertul a precizat că zonele protejate ale monumentelor „se calculează” de la hotarul extern al teritoriului fiecărui monument. Legislațiile tuturor țărilor prevăd astfel de zone pentru „a conserva sau pentru a restaura mediul istoric și arhitectural al monumentelor”.
„În asemenea situații, monumentul este cel mai important. Nimic din ce se construiește în zonele protejate nu trebuie să atragă mai multă atenție decât monumentul. Deci, nu trebuie să se evidențieze din mediul istoric și arhitectural al monumentelor, ci să se integreze în acesta și, dacă este necesar, trebuie să contribuie la restabilirea acestuia. De obicei, la noi nu se ține cont de acest lucru, dar aceasta este o altă chestiune”, a subliniat Ciocanu.
Întrebat de NM, de ce în nota explicativă a deciziei CNMI din anul 2020 se menționa faptul că terenul de pe strada Alexei Mateevici este parte integrantă a centrului istoric al Chișinăului, Ciocanu a răspuns că nu știe, „dar că există o realitate istorică incontestabilă, însă există și detalii juridice”.
„Din punct de vedere juridic, în anul 1993, s-a luat o decizie conform căreia granița centrului istoric trece pe strada Alexei Mateevici. În continuare, apare întrebarea: considerăm această stradă un tot întreg sau o percepem ca fiind divizată în jumătate. Strada nu s-a dezvoltat unilateral. Și cea de-a doua jumătate a străzii Alexei Mateevici este parte a centrului istoric, format ca un tot întreg în secolul al XIX-lea”, a menționat expertul.
Potrivit afirmațiilor sale, chiar dacă terenul de pe strada Alexei Mateevici, 109/2 s-ar fi situat în mijlocul centrului istoric al orașului, legea nu i-ar fi putut oferi mai multe criterii de protecție decât acum, pentru că acest teren este parte integrantă a perimetrului protejat a patru monumente istorice. Astfel, prevederile Legii privind ocrotirea monumentelor îl vizează în mod direct.
Arhitectul Andrei Vatamaniuc, care a fost membru al Consiliului în anul 2020, a specificat că CNMI a examinat proiectul companiei „ExFactor-Grup” ca un element al unei construcții unice de pe strada Alexei Mateevici, care este parte a centrului istoric al orașului.
„O problemă este și interpretarea legii: când vorbim despre centrul istoric, înțelegem care străzi sunt vizate. Acolo nu este indicat că iată, sunt interzise construcțiile pe un teren concret. Totul depinde de cel care citește această lege. E clar că primăria și „ExFactor-Grup” au propria viziune despre această chestiune, însă decizia Consiliului din anul 2020 era bazată pe faptul că strada Alexei Mateevici este un tot întreg”, a menționat arhitectul.
Rita Garconița, consultant principal al Direcției patrimoniu cultural al Ministerului Culturii, este de aceeași părere.
„Vreau să spun că dvs. [NM] ați avut dreptate, pentru că într-adevăr, centrul istoric este divizat conform denumirilor străzilor. Clădirile de pe ambele părți ale unei străzi – și de pe cea pară, și de pe cea impară – sunt parte integrantă a străzii respective. Dacă ne referim la strada Alexei Mateevici, hotarul centrului istoric trece pe cel al terenurilor de pe toate adresele acestei străzi”, a remarcat Garconița pentru NM.
În opinia sa, din cauza că lipsește un plan zonal al centrului istoric al Chișinăului și niște hotare clare ale acestui centru apar situații în care „fiecare interpretează în felul său”. „Nu e pentru prima dată când apar astfel de dispute. Dar în acest caz, este evident faptul că terenul de pe strada Alexei Mateevici, 109 este parte integrantă a centrului istoric al orașului. Fie că e vorba despre 109/2, fie că e 109/5, oricum ar fi fost parte a centrului istoric”, a subliniat Garconița.
