Sîrbu
Максим Андреев, NewsMaker

Pro Moldova și PAS au cerut excluderea de pe ordinea de zi a subiectului privind ratificarea acordului cu Federația Rusă

Parlamentarii s-au întrunit joi, 24 aprilie, în ședință plenară.  În agendă figurează opt subiecte, dintre care proiectele de lege pentru ratificarea acordurilor cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și Federația Rusă. Deputatul grupului PRO Moldova Sergiu Sărbu, a solicitat excluderea subiectului privind creditul rusesc din ordinea de zi a legislativului. Și Partidul Acțiune și Solidaritate a solicitat același lucru. Majoritatea parlamentară nu a susținut inițiativa.

„În varianta în care este acum, acest acord va aduce mari prejudicii Republicii Moldova”, a argumentat liderul fracțiunii PAS, Igor Grosu.

Iar deputatul Pro Moldova Sergiu Sîrbu a amintit că în această dimineață a fost sesizată Curtea Constituțională privind acest document.

Majoritatea parlamentară nu a susținut inițiativa, iar proiectul a rămas în ordinea de zi a parlamentului.

Amintim că grupul parlamentar Pro Moldova a atacat la Curtea Constituțională, în această dimineață, acordul pentru creditul de 200 de milioane de euro oferit de Federația Rusă. Deputații cer examinarea sesizării în regim de urgență.

Potrivit deputatului Sergiu Sîrbu, la semnarea acordului practic nu au existat negocieri. Guvernul a luat act de proiectul de acord, a inițiat negocierile și a aprobat semnarea cordului prin același act. Nu se cunoaște cine a negociat acordul și în ce condiții. Nu există avizul Ministerului Justiției și a comisiei parlamentare de profil.

Sergiu Sîrbu mai spune că documentul favorizează companiile rusești, iar litigiile, în caz de neconcordanță cu acest acord, nu vor putea fi soluționate în arbitrajele internaționale. El a remarcat și punctul din acord care prevede că creditele persoanelor private, în entitățile bancare ale Federației Ruse, sub garanția părții ruse și cu acordul părții moldave, pot deveni datorie de stat.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Baricade în Belgrad în cea de-a doua noapte de proteste: Aleksandar Vučić refuză anticipatele

Sute de studenți au blocat străzile din Belgrad, capitala Serbiei, în semn de protest față de arestările care au urmat manifestației din 28 iunie, când protestatari radicali s-au confruntat cu forțele de ordine. În total, 77 de persoane au fost reținute.

În noaptea de luni, 30 iunie, protestatarii au ridicat baricade și au blocat mai multe artere importante din Belgrad. Cotidianul sârb „Blic” a publicat imagini în care apar sute de persoane, corturi și baricade formate din pubele de gunoi. Printre punctele blocate se află și podul Gazela peste râul Sava. Acțiuni similare au avut loc și în alte orașe din Serbia, potrivit DW.

Vicepremierul și ministrul de interne Ivica Dačić a declarat că autoritățile monitorizează blocajele rutiere și a îndemnat la calm.

Agenția americană Associated Press estimează că în noaptea de 30 iunie au participat la protest câteva mii de persoane.

Manifestația a fost organizată de grupul studențesc de protest „Blocada”, care are sute de mii de urmăritori pe rețelele sociale. Grupul a publicat o hartă a Belgradului, marcând locurile unde îndeamna oamenii să blocheze străzile.

Protestatarii sunt nemulțumiți de reținerea unor studenți în timpul confruntărilor cu poliția din 28 iunie. În total, 77 de persoane au fost reținute, dintre care 38 arestate. Potrivit Ministerului de Interne, 70 de persoane au fost rănite, inclusiv 48 de polițiști.

Preşedintele Aleksandar Vučić a rămas neclintit în faţa cererilor protestatarilor pentru alegeri anticipate, acuzând mişcarea condusă de studenţi că ar semăna „teroare”.

„Sârbia a câştigat, iar voi nu puteţi învinge Serbia prin violenţă, aşa cum au dorit unii”, a declarat Vučić într-un discurs televizat.

Amintim că la Belgrad, în seara zilei de 28 iunie, a avut loc un protest de amploare, în cadrul căruia s-a cerut organizarea de alegeri parlamentare anticipate. Președintele țării, Aleksandar Vučić, a declarat că „nu va accepta un ultimatum” și că alegerile vor avea loc la termenul stabilit, în anul 2026.

Potrivit poliției, la protest au participat 36 de mii de persoane. Organizația independentă de monitorizare „Arhiva Adunărilor Publice” a estimat însă prezența la 140 de mii de persoane.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: