Îți dorești electrocasnice sau tehnică de birou performantă, care să-ți facă viața mai confortabilă și munca mai ușoară? Moldindconbank îți vine în ajutor! La Ultra, cel mai mare showroom de electrocasnice și produse electronice din țară, ai posibilitatea să cumperi produsele dorite în rate, cu zero dobândă și fără comision.
Moldindconbank este unica bancă prezentă în showroom-ul Ultra și toți clienții pot beneficia, pe loc, de finanțare pentru a cumpăra, avantajos, electrocasnicele și electronicele dorite.
Moldindconbank oferă credite cu 0% dobândă pentru orice produs din magazin, în valoare de cel puțin 1 000 de lei. Împrumutul este oferit imediat, iar clientul are nevoie numai de buletinul de identitate. Rambursarea se face în rate, timp de 6, 10 sau 12 luni și nu presupune nici o plată suplimentară. Cumpără acum, achită mai târziu!
Mai mult, la achitarea produselor procurate cu orice card emis de Moldindconbank, primești pe loc o reducere de 5%. Iar dacă ai găsit un preț mai bun în alt magazin, obții o reducere în mărime de 150% din diferența de preț!
Deschiderea showroom-ului Ultra va avea loc vineri, 26 noiembrie. Magazinul are o locație avantajoasă, atât pentru locuitorii orașului, cât și pentru vizitatorii acestuia, fiind amplasat chiar în centrul Chișinăului, pe strada Columna, 170.
Bucură-te de magia cumpărăturilor și a ofertelor care te ajută să economisești bani!
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, efectuează o vizită oficială la Varșovia, unde a susținut marți, 8 iulie, un discurs în cadrul conferinței comune cu omologul său polonez, Andrzej Duda. În declarațiile sale, șefa statului a evidențiat relațiile strânse dintre cele două țări, „bazate pe încredere, solidaritate și obiective comune”, menționând că parteneriatul moldo-polonez este „mai solid ca niciodată”.
Maia Sandu a apreciat sprijinul Poloniei pentru Republica Moldova în momentele de criză, precum pandemia, criza energetică și valul de refugiați, dar și susținerea oferită în parcursul european al țării.
„Polonia a fost de mult timp o sursă de inspirație pentru Moldova — prin transformarea sa democratică, modernizarea economică și parcursul său de succes către integrarea europeană”, a subliniat președinta.
Președinta a remarcat că Polonia a devenit recent a 20-a cea mai mare economie a lumii și a apreciat că „familiile poloneze nu au trăit niciodată mai bine — pentru că s-a investit în reforme și s-a construit un stat ancorat în valorile europene”.
Președinta Moldovei a amintit sprijinul oferit de Polonia în momente-cheie pentru țara sa, inclusiv în crizele pandemiei, energetice și în gestionarea refugiaților.
„În 2021, când Rusia a transformat gazul într-o armă, Moldova a făcut prima achiziție de gaz de pe piața liberă — și am apelat la o companie poloneză. Asistența poloneză face o diferență reală în comunitățile din întreaga Moldovă — modernizând școlile noastre, spitalele și instituțiile locale. Ne-ați ajutat să dotăm forțele noastre de ordine cu expertiză și echipamente pentru a rămâne reziliente într-un mediu de securitate din ce în ce mai complex. Ați sprijinit antreprenorii moldoveni — inclusiv prin finanțare din partea Băncii de Dezvoltare Poloneze pentru întreprinderile mici și mijlocii”, a subliniat Sandu.
Șefa statului a vorbit și despre cooperarea economică, menționând că „asistența poloneză face o diferență reală în comunitățile din întreaga Moldovă — modernizând școlile noastre, spitalele și instituțiile locale”. Ea a amintit investițiile poloneze, inclusiv achiziția Purcari de către Grupul Maspex: „Acest parteneriat oferă produselor moldovenești acces la o rețea regională de distribuție puternică, un impuls important pentru exporturile noastre — și transmite un mesaj clar că Moldova este deschisă pentru afaceri”.
Președinta a încurajat firmele poloneze să investească în Moldova.
„Moldova oferă o bază eficientă din punct de vedere al costurilor și prietenoasă cu mediul de afaceri pentru acces pe piețe românească și ucraineană. Având o piață internă mai mică, suntem obligați, ca țară, să construim cea mai competitivă platformă de export din regiune și dorim ca firme poloneze ambițioase să valorifice acest potențial”, a mai menționat șefa statului.
Sandu a mai menționat și legăturile culturale și umane dintre cele două popoare: „În Moldova, o comunitate mică, dar mândră, de etnie poloneză continuă să-și păstreze patrimoniul cultural — o moștenire a istoriei noastre comune. Iar în Polonia, diaspora moldovenească construiește noi punți între popoarele noastre — prin muncă, studii și viață comunitară, contribuind la economiile ambelor țări”.
Președinta a elogiat vocea Poloniei în UE și a reiterat sprijinul Moldovei pentru Ucraina: „Suntem profund recunoscători Poloniei pentru sprijinul ferm acordat Ucrainei — pentru că, sprijinind Ucraina, contribuiți la protejarea Moldovei. Țineți acest război — și imperiul din spatele lui — departe de granițele noastre, departe de casele noastre. Ucraina poartă greul acestui război — iar curajul ei apără întreaga Europă. Onorăm această jertfă”.
Maia Sandu a reafirmat angajamentul pentru integrarea europeană: „Nu cerem scurtături. Ne facem temele — pentru că credem în acest proiect. Și pentru că vrem să contribuim la el”. Ea a transmis că Moldova este pregătită să întărească Uniunea Europeană „pentru regiunea noastră, pentru securitatea granițelor și pentru viitorul Europei”.
„Moldova este mândră să fie alături de Polonia. Și împreună, suntem hotărâți să construim o Europă mai puternică, mai sigură și mai unită”, a încheiat Maia Sandu.
Partidul Național Moldovenesc (PNM) solicită autorităților să interzică participărea Blocului „Victorie” la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Formațiunea, condusă de Dragoș Galbur, susține că blocul ar reprezenta interesele Federației Ruse și cere investigarea tuturor politicienilor și partidelor care au participat la congresul de la Moscova, organizat de oligarhul fugar Ilan Șor.
PNM a condamnat „cu toată fermitatea”, într-o reacție pe 8 iulie, organizarea congresului politic al Blocului „Victorie” la Moscova, „cu sprijinul serviciilor speciale rusești”. Formațiunea politică califică acțiunea drept un „atentat grav la securitatea națională a Republicii Moldova” și cere Procuraturii Generale și Serviciului de Informații și Securitate (SIS) să investigheze toate persoanele și formațiunile politice care au luat parte la eveniment.
„Nu mai vorbim despre viziuni diferite sau dezbateri politice, dar despre o structură care activează în interesul unui stat străin, agresor, care poartă un război în regiune și menține ilegal armata pe teritoriul țării noastre. (…) Cetățenii Republicii Moldova trebuie să știe cine lucrează pentru viitorul lor și cine lucrează pentru planurile Moscovei. Nu putem permite ca democrația să fie deturnată de agenți politici cu agendă străină”, precizează PNM.
În acest context, PNM cere autorităților să interzică participarea Blocului „Victorie” la alegerile parlamentare din toamnă: „Partidele care complotează cu o putere ostilă nu au ce căuta în alegerile libere ale unui stat democratic”.
Amintim că un congres al Blocului „Victorie”, controlat de oligarhul fugar Ilan Șor, a fost organizat pe 6 iulie, la Moscova. Prezent la reuniune, Șor a declarat că, în opinia sa, „singura salvare” a Republicii Moldova ar fi „uniunea” cu Federația Rusă. Tot atunci, Șor a anunțat că blocul – care nici la un an de la lansare nu a fost înregistrat oficial de autoritățile electorale – va participa la parlamentare. Mai mult, oligarhul fugar a anunțat că prima pe lista „Victoriei” se va regăsi bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul – care riscă 9 ani de închisoare și ar urma să își afle sentința, în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid „Șor” în care este vizată, pe 5 august.
La evenimentul de la Moscova au participat mai mulți politicieni moldoveni afiliați blocului „Victorie”, inclusiv deputații Marina Tauber, Vasile Bolea și primarii din Orhei și Taraclia, precum și oficiali ruși de rang înalt, printre care Leonid Sluțki și Konstantin Kosacev.
Pe 8 iulie, și Partidul Liberal a condamnat congresul de la Moscova, precum și declarațiile fugarului Ilan Șor, care a cerut formarea unei „uniuni” între Republica Moldova și Federația Rusă. Formațiunea politică a calificat evenimentul drept un „congres al trădării naționale” și a cerut PG și SIS să investigheze declarațiile „anti-statale” făcute de Șor și „să ia măsurile necesare”.
Contactată pentru un comentariu, purtătoarea de cuvânt a PG, Violina Moraru, nu a comentat, deocamdată, solicitările celor două formațiuni politice.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Străinii vor putea servi în Forțele Armate ale Federației Ruse în perioada mobilizării. De asemenea, cetățenilor străini li se permite să servească în armata rusă în condiții de stare de urgență, lege marțială, pe timp de război și conflicte armate. Un decret în acest sens a fost semnat de președintele țării, Vladimir Putin, pe 8 iulie.
Cetățenii statelor străine vor putea participa „la activități de menținere sau restabilire a păcii și securității internaționale”, precum și la operațiuni ale armatei ruse, inclusiv „pentru îndeplinirea sarcinilor de combatere a activităților teroriste internaționale” în afara teritoriului Rusiei, se mai arată în decret, scrie Deutsche Welle.
Potrivit documentului, contractele vor fi încheiate până la încheierea mobilizării, încetarea efectului legii marțiale sau expirarea perioadei de război. Până acum, serviciul militar al străinilor în armata rusă era permis doar în condiții de stare de urgență, lege marțială și conflicte armate. Decretul lui Putin privind mobilizarea „parțială” din 21 septembrie 2022, adoptat în contextul invaziei pe scară largă a Federației Ruse în Ucraina, nu a fost anulat și este valabil până în prezent.
Totodată, decretul permite specialiștilor înalt calificați, care au atins limita de vârstă, să semneze noi contracte pentru a servi în Serviciul de Informații Externe (SVR), FSB sau în structurile de protecție de stat.
Cu o zi înainte, președintele rus a semnat o lege care permite persoanelor fără cetățenie să servească prin contract în Forțele Armate ale Federației Ruse.
Potrivit datelor serviciilor de informații americane, în prezent Forțele Armate ale Rusiei recrutează aproximativ 30 000 de militari pe lună, iar conform estimărilor europene — 40 000. Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat pe 2 iulie că, de la începutul anului curent, 210 000 de persoane au semnat contracte cu Ministerul Apărării pentru a participa la războiul împotriva Ucrainei (câte 35 000 pe lună). Acest ritm este suficient pentru a acoperi pierderile de pe front, care, potrivit estimărilor NATO, se ridică la aproximativ 1 000 de oameni pe zi și, cumulat de la începutul războiului, se apropie de pragul de un milion, scrie publicația The Moscow Times.
Transportatorii auto anunță un protest miercuri, 9 iulie, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Acțiunea va începe la ora 11:00 – oră la care participanții vor claxona simultan, în semn de nemulțumire față de politicile actuale din domeniul transportului. Potrivit Asociației Patronale a Operatorilor de Transport Auto (APOTA), după acest gest simbolic vor fi prezentate solicitările oficiale adresate Guvernului și Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.
Amintim că transportatorii au acuzat Ministerul Infrastructurii și Agenția Națională Transport Auto (ANTA), pe 24 iunie, de inacțiune, dar și presupuse abuzuri și scheme de corupție. APOTA a transmis atunci un apel public în care avertiza că lipsa metodologiei tarifare, impunerea sistemelor electronice e-GPS și e-Bilet, precum și obligația de adaptare a tuturor vehiculelor pentru persoanele cu dizabilități pun în pericol activitatea transportatorilor. Transportatorii au amenințat, atunci, cu proteste, dacă autoritățile nu vor ține cont de nemulțumirile lor.
În reacție, Guvernul a transmis că a luat act de solicitarea publică, dar soluționarea problemelor ține de competența Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. În ceea ce privește acuzațiile APOTA legate de posibile scheme de corupție, Executivul a invitat toate părțile care dețin informații relevante să le prezinte organelor competente.
Pe 27 iunie, APOTA a comunicat că transportatorii au decis să iasă în stradă. Asociația a menționat că urmează a fi organizate trei manifestații în capitală: prima, pe 9 iulie, în Piața Marii Adunări Naționale, a doua în fața sediului Misiunii Uniunii Europene în R. Moldova, iar a treia – în fața Agenției Naționale Transport Auto.
Pe 4 iulie, ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a anunțat că a avut o discuție „constructivă” cu transportatorii. Oficialul asigura atunci că „a spulberat îngrijorările acestora” și a explicat că au fost clarificate cele trei principale neînțelegeri: dotările pentru persoanele cu necesități speciale, metodologia de calcul a tarifelor și proiectul e-Bilet. Potrivit ministrului, transportatorii urmau să informeze ANTA cu privire la numărul de vehicule adaptate pentru persoanele cu dizabilități. În privința metodologiei de calcul, Bolea a dat asigurări că aceasta va intra în vigoare în curând, iar în ceea ce privește e-Bilet, oficialul a precizat că proiectul se află deocamdată în faza de consultări și nu există nicio decizie care să impună aplicarea lui.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Secretara Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dana Munteanu, a declarat că instituția electorală poate solicita atât suspendarea activității politice a unui partid, cât și radierea acestuia din registrul partidelor politice, în cazul încălcării legislației privind finanțarea partidelor. „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip”, a comunicat reprezentanta CEC, adăugând că „deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”.
La emisiunea „În context” de la Moldova 1, secretara CEC a vorbit despre scrutinele anterioare, menționând că, la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, printre persoanele implicate în acte de corupție s-au numărat și 82 de funcționari electorali, dintre care 38 sunt din Găgăuzia.
Totodată, secretara CEC a spus că, la scrutinul din toamna anului trecut, „dacă să ne referim la concurenți, am avut o situație fără precedent”. „Am avut un bloc politic, așa-numit bloc politic. Asta în condițiile în care legislația Republicii Moldova, și aici mă refer la codul electoral, se referea doar la un bloc electoral. Blocul politic respectiv a făcut campanie pe întreagă durată a perioadei electorale, a făcut campanie neavând nicio calitate înregistrată. Urmare a acestei practici, într-adevăr ne învățăm și noi din mers, legislatorul din Republica Moldova a dat noțiunea de bloc electoral camuflat și o să avem acum o posibilitate ca să sancționăm un pic mai dur sau să intervenim mai rapid în toate aceste situații în care anumite entități politice desfășoară activități politice de campanie electorală fără a avea o anumită calitate în partea ce ține de alegeri, fie de concurent, fie de participant”, a declarat secretara Comisiei pe 7 iulie.
Ulterior, prezentatorul TV a întrebat-o pe secretara instituției electorale dacă CEC a folosit mecanismul prin care poate solicita suspendarea dreptului de a candida. „Într-adevăr ține de anumite sancțiuni pe care le poate stabili Comisia Electorală Centrală în partea ce ține de încălcarea legislației cu privire la finanțarea partidelor politice. Or, Comisia Electorală Centrală are și atribuții în acest sens. Comisia poate solicita inclusiv suspendarea activității politice a unui partid politic, fie radierea acestuia din registrul partidelor politice”, a comunicat reprezentanta CEC.
Întrebată dacă dacă s-a creat până acum un precedent, secretara Comisiei Electorale Centrale a răspuns: „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip. Respectiv, deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”.
***
Anterior, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Justiției ca partidul politic „Șansă” să fie dizolvat. Mai exact, ca Ministerul să se adreseze în instanța de judecată în vederea adoptării unei astfel de hotărâri. Un demers în acest sens a fost semnat pe 6 februarie 2025 de către președinta CEC Angelica Caraman. Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. „Echipa partidului „Șansă” din 2023 este supusă represiunilor politice”, a reacționat liderul „Șansă” Alexei Lungu.
Ulterior, CEC a solicitat Ministerului Justiției să dizolve Partidul Oamenilor Muncii, Partidul „Moldova Unită – Eдиная Молдова”, Partidul Conservator și Partidul Regiunilor din Moldova. Solicitarea vine după ce cele patru formațiuni politice au admis repetat încălcarea de neprezentare a rapoartelor privind gestiunea financiară.
De asemenea, CEC a sesizat Ministerul Justiției pentru a limita activitatea „Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei” și Partidului Socialist din Moldova timp de șase luni, pentru aceiași abatere.
