Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2021 a fost votat, pe 16 decembrie, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului, în lectura a doua, cu 56 de voturi.
În urma examinării tuturor amendamentelor, deputații au aprobat veniturile bugetului de stat la nivelul de 41,415 miliarde de lei, în creștere cu 4,2 miliarde lei (11,3%) față de bugetul de stat aprobat pentru anul 2020. Majorarea veniturilor se datorează sporirii încasărilor din impozite și taxe și intrărilor de granturi.
Cheltuielile bugetului de stat reprezintă, conform proiectului, 55,399 miliarde de lei, înregistrând o creștere cu 2,2 miliarde de lei (4,1%) față de bugetul de stat aprobat în 2020. Cheltuielile bugetului de stat sunt determinate de obiectivele Politicii bugetare pe termen mediu.
Potrivit unui comunicat de presă emis de parlament, soldul (deficitul) bugetar se estimează la 13,984 miliarde de lei. Sursele de finanțare a deficitului vor constitui atât cele interne (procurarea cotei părți în capitalul social, mijloace din vânzarea proprietății publice de stat și a activelor băncilor aflate în procedură de lichidare, emisiuni și răscumpărarea valorilor mobiliare de stat, etc.), cât și surse externe.
Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2021 a fost elaborat de Guvern ținând cont de impactul pandemiei COVID-19 și al calamităților naturale din anul 2020 asupra economiei naționale și populației.
**
Deputații din PSRM și Platforma „Pentru Moldova” s-au întrunit după ora 22:30 în ședință plenară. O parte dintre parlamentarii din PAS, Platforma DA și grupul Pro Moldova au reușit să ajungă la întrunire. Aceștia s-au arătat indignați de faptul că legile bugetar-fiscale sunt examinate „în grabă”. Deputații din majoritatea parlamentară au aprobat, însă, proiectele de legi, iar ulterior au votat pentru închiderea sesiunii parlamentare de toamnă iarnă.
Președinta aleasă a Republicii Moldova Maia Sandu s-a arătat indignată de acțiunile care s-au desfășurat în noaptea de 16 decembrie în parlament. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, aceasta a declarat că deputații care au votat în viteză legile bugetar-fiscale sunt „impostori” și trebuie pedepsiți.
Liderii Partidului Democrația Acasă (PDA) și Partidului „Moldova Mare” au făcut apeluri publice către administrația Statelor Unite pentru protejarea libertății de exprimare în Republica Moldova. Vasile Costiuc a solicitat Departamentului de Stat și secretarului de stat Marco Rubio să investigheze presupuse restricții aplicate mass-mediei și mediului online de către autoritățile moldovene, în timp ce Victoria Furtună a criticat sancțiunile europene impuse asupra sa, pe care le consideră o măsură motivată politic și o încălcare a dreptului la exprimare.
Într-un mesaj video difuzat pe 24 decembrie, Costiuc a declarat că, în ultimii ani, în Republica Moldova ar avea loc „derapaje grave de la standardele democratice”, invocând închiderea unor televiziuni, presiuni asupra mass-mediei și cenzurarea spațiului online. Potrivit acestuia, astfel de acțiuni ar contribui la „degradarea democrației” și ar afecta relația Chișinăului cu principalul partener strategic al țării – Statele Unite ale Americii.
„Noi astăzi, din numele Partidului Democrației Acasă, facem un apel public și am semnat un demers, o declarație, un manifest, dacă vreți, în semn de solidaritate și de susținere cu acțiunile Secretarului de Stat Marco Rubio, care recent, în spiritul declarat de către Donald Trump, președintele Statelor Unite ale Americii, luptă și implică mecanisme de stat americane pentru protejarea libertății de exprimare pentru toată Europa”, a declarat liderul PDA.
El a afirmat că relațiile dintre Chișinău și Washington s-ar fi tensionat, menționând că o întâlnire programată între președintele Parlamentului, Igor Grosu, și secretarul de stat american ar fi fost anulată în timpul unei recente vizite în SUA, calificând acest fapt drept „un semnal de avertizare” pentru autoritățile moldovene.
Prin demersul adresat Departamentului de Stat, Costiuc solicită investigarea acțiunilor unor funcționari publici și reprezentanți ai societății civile din Republica Moldova, pe care îi acuză că ar fi contribuit la cenzurarea mediului online și la limitarea libertății de exprimare. Liderul PDA a cerut ca, în cazul în care se va constata încălcarea drepturilor fundamentale, persoanele vizate să fie incluse pe liste de sancțiuni americane, inclusiv prin retragerea vizelor.
„Eu acest demers o să-l depun la ambasadă și o să-l trimit și pe adresa oficială a Departamentului de Stat. Eu am să merg personal în Statele Unite și o să caut să discutăm, să comunicăm toate aceste derapaje democratice de la Chișinău, administrației prezidențiale Trump. O să merg să vorbesc și cu partenerii pe care îi avem în comunitatea europeană, partidele conservatoare, pentru a ne consolida și pentru a ne putea apăra reciproc de abuzurile pe care le fac această rețea numită între ghilimele rețeaua Soros”, a mai afirmat Costiuc.
Cu un apel către administrația Trump a venit și lidera Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, care susține că a fost inclusă pe liste de sancțiuni europene și că i-a fost interzis accesul în Uniunea Europeană și Canada din motive politice, fără a avea antecedente penale sau condamnări judecătorești.
Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Furtună afirmă că sancțiunile ar fi fost aplicate din cauza convingerilor sale suveraniste și a sprijinului deschis pentru fostul președinte al SUA, Donald Trump. Potrivit acesteia, măsurile nu ar avea legătură cu încălcări ale legii, ci reprezintă „persecuție politică”.
„Pentru convingerile mele suveraniste și pentru sprijinul meu deschis acordat lui Donald Trump, președintele Statelor Unite, fără a avea vreun cazier judiciar sau vreo condamnare, am fost supusă sancțiunilor europene și mi-a fost interzis accesul în Uniunea Europeană și Canada. Cenzura nu vizează doar Partidul Moldova Mare. În Republica Moldova, 12 posturi de televiziune și peste 100 de portaluri informaționale care reflectau pluralismul de idei au fost închise”, a scris Furtună.
Lidera Partidului „Moldova Mare” mai vorbește despre existența unui „model coordonat de reprimare” îndreptat împotriva opoziției politice și a presei conservatoare, model care, în opinia sa, ar fi justificat sub pretextul apărării valorilor europene.
Apelul celor doi șefi de partide vine la o zi după ce secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a acuzat „ideologi din Europa” că ar fi desfășurat eforturi organizate pentru a constrânge platformele americane să sancționeze puncte de vedere americane pe care le dezaprobă. În mesajul său, Rubio a avertizat că administrația Trump „nu va mai tolera aceste acte flagrante de cenzură extraterritorială”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
