trm.md

Proiectul PAS pentru un canal TV în rusă la TRM: ce spune directorul companiei publice

Directorul companiei publice „Teleradio-Moldova” (TRM), Vladimir Țurcanu, a comentat pentru NewsMaker proiectul de lege anunțat de PAS pe 12 martie, care prevede lansarea unui canal TV exclusiv în rusă la TRM. Totodată, Țurcanu a spus că nu comentează declarațiile lui Mircea Surdu, șeful Departamentului Telefilm-Chișinău din cadrul Teleradio-Moldova. Ultimul a afirmat că planul de a lansa canalul se regăsește la capitolul „priorități” al companiei din Caietul de sarcini pentru anul 2025, și și-a exprimat nemulțumirea încă din octombrie 2024 în legătură cu acesta. „Noi am inclus acest punct, ca și perspectivă. A fost la nivel de teorie”, a spus totuși Țurcanu.

Pe 12 martie, Mircea Surdu – șef al Departamentului Telefilm-Chișinău – a scris pe o rețea de socializare că planul de a lansa un canal TV la Teleradio-Moldova „a fost pregătit pe ascuns” și s-a regăsit „la capitolul „Priorități” în Caietul de sarcini pentru anul 2025”.

„Am încercat să explic de ce nu văd oportun acest lucru. Am fost bruiat și intimidat de către Vladimir Țurcanu”, a comunicat Surdu. Totodată, el a postat un mesaj al său din data de 28 octombrie 2024 adresat membrilor Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare al companiei „Teleradio-Moldova” în legătură cu „deschiderea postului de televiziune Moldova 3, destinat minorităților naționale, în limba acestora sau în limba rusă”. În mesaj, Surdu menționa că decizia de a include deschiderea postului la capitolul „Priorități” „nu poate fi clasificată drept prioritară, întrucât nu a fost supusă unei dezbateri ample în societate”.

Pentru NewsMaker, Vladimir Țurcanu a spus că nu comentează declarațiile angajaților companiei.

Întrebat dacă Teleradio-Moldova are suficiente resurse pentru lansarea unui nou canal, Țurcanu a răspuns: „Dacă va apărea un astfel de canal, atunci din partea Parlamentului se va aloca un buget suplimentar pentru Teleradio-Moldova”.

Țurcanu a mai spus, cu referire la inițiativa legislativă, că „următorii pași vor include consultări cu Consiliul Audiovizualului, Consiliul de Observatori, administrația și audieri publice”.

„Noi am inclus acest punct, ca și perspectivă, în caietul de sarcini. Dar aceasta a fost la nivel de teorie. Când vom avea baza legislativă necesară, vom începe consultările cu profesioniștii și toate părțile interesate pentru a lua toate măsurile necesare în interesul publicului”, a mai comunicat Țurcanu.

***

Pe 12 martie, deputații Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), Eugeniu Sinchevici și Natalia Davidovici, au anunțat că vor înregistra un proiect de lege prin care compania publică „Teleradio-Moldova”, care deține posturile de televiziune Moldova 1, Moldova 2, dar și Radio Moldova, ar putea lansa un canal TV exclusiv în limba rusă.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Victimele deportărilor regimului sovietic din Basarabia, comemorate la Chișinău. Mesajul Maiei Sandu

La Chișinău a avut loc pe 6 iulie un miting în memoria victimelor deportărilor regimului sovietic de pe teritoriul Basarabiei. La eveniment au participat mai mulți oficiali, inclusiv președinta Maia Sandu. Șefa statului a subliniat că supraviețuitorii „și-au păstrat” identitatea și valorile, în pofida acțiunilor represive ale regimului sovietic.

Miting-ul de comemorare a avut loc la Monumentul din Aleea Gării, ridicat ridicat în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Zeci de oameni au participat la eveniment: șefa statului, președintele Parlamentului, ministrul Culturii, funcționari publici și simpli cetățeni.

Miting-ul a debutat cu o slujbă de pomenire, oficiată de un sobor de preoți, apoi a urmat un moment artistic, monologuri și discursuri. Printre speakeri s-a numărat președinta țării, Maia Sandu.

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, zeci de mii de oameni au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia. Oameni de nădejde, care își trăiau viața în muncă cinstită și credință, care își vorbeau limba și păstrau tradițiile cu mândrie. Oameni a căror verticalitate a fost considerată o amenințare de regimul sovietic. În condiții inumane – foamete, frig, muncă silnică – oamenii noștri au fost nevoiți să supraviețuiască departe de casă. Și totuși, chiar și în exil, și-au păstrat identitatea și valorile. (…) Cei deportați nu au cerut niciodată răzbunare. Dar au cerut adevăr. Și e datoria noastră să le oferim acest adevăr – prin recunoaștere, prin educație, prin păstrarea vie a amintirii lor”, a declarat șefa statului.

La finalul evenimentului, participanții au depus flori la monument.

Amintim că, în ajun, în Piața Marii Adunări Naționale a fost inaugurată expoziția de vagoane „Teroarea sovietică în RSS Moldovenească. Amploare, victime și făptași”, consacrată deportărilor regimului sovietic. Expoziția, care este organizată de Guvern, se află la a treia ediție consecutivă.

De asemenea, pe 6 iulie, la ora 20:30, va avea loc o acțiune de comemorare cu lumânări, alături de actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Anterior, Guvernul a invitat cetățenii la momentul comemorativ. Totodată, pe 13, 20 și 25 iulie vor avea loc proiecții de filme și spectacole dedicate acestei tragedii.

***

Pe teritoriul Basarabiei, în timpul ocupației sovietice, au avut loc trei valuri de deportări staliniste. Primul a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 24 000 de persoane au fost deportate în Siberia. Al doilea val, denumit Operațiunea „Sud”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când peste 35 000 de cetățeni au fost trimiși în Siberia. Al treilea val de represiuni ale lui Stalin – Operațiunea „Nord” – a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951. Peste 2 600 de persoane au fost trimise în Siberia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: