kremlin.ru

Putin a depus jurământul pentru al 5-lea mandat. Jurnaliști: Rusia nu mai are președinte

Vladimir Putin a preluat funcția de președinte al Rusiei pentru a 5-a oară. Pe 7 mai a avut loc ceremonia de inaugurare. Într-un discurs către ruși, Putin a mulțumit „eroilor operațiunii militare speciale” și a dat asigurări că siguranța poporului rus ar fi pentru el mai presus de orice. La inaugurare au venit reprezentanții a 6 țări din Uniunea Europeană. Între timp, la Haga – vizavi de Curtea Internațională de Justiție, a fost instalată o figură a președintelui rus în cătușe și în uniformă de închisoare. Autorul lucrării este sculptorul Jacques Tilly. Iar „Novaya Gazeta Europa”, pe 7 mai, a declarat că refuză să recunoască legitimitatea alegerilor din martie 2024 și să-l numească pe Putin „președinte al Rusiei”. Jurnaliștii au declarat că „Rusia nu mai are președinte”. 

Într-un discurs către ruși, scrie The Insider, Putin a mulțumit „eroilor operațiunii militare speciale”, a declarat că „cea mai înaltă misiune a șefului statului este să aibă grijă de Rusia” și a dat asigurări că interesele și siguranța poporului rus ar fi pentru el mai presus de orice.

Rusia nu refuză dialogul cu țările occidentale, alegerea este de partea lor – a mai spus Putin.

Reprezentanții a 6 țări UE – Franța, Ungaria, Slovacia, Grecia, Malta și Cipru – au venit la inaugurarea lui Putin, scrie Radio Svoboda. Mai mulți membri ai UE, inclusiv Germania, nu au acceptat invitația rusă. Ambasadorul UE de asemenea a refuzat să participe. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA Matthew Miller a spus că și Statele Unite nu vor fi prezente la inaugurare. El a declarat că SUA nu consideră alegerile prezidențiale din Rusia corecte, dar îl recunosc pe Vladimir Putin ca șef al statului.

Iulia Navalnîi, soția opozantului rus Alexei Navalnîi găsit mort pe 16 februarie într-o închisoare din Siberia, a declarat că al 4-lea mandat al lui Putin a fost marcat de începutul invaziei Ucrainei, care a dus nu numai la moartea multor persoane, dar și la izolarea Rusiei. „Pentru mine personal, cei 6 ani ai lui Putin sunt anii în care soțul meu Alexei Navalnîi, un om cinstit și curajos, bun adevărat patriot, a fost persecutat, otrăvit cu arme chimice, judecat, torturat 3 ani în închisoare și apoi ucis. (…) Promisiunile lui nu sunt doar goale, dar false. Asta se întâmplă deja de 25 de ani, Așa va fi și de data asta. Cu fiecare mandat al său, totul devine doar mai rău. Este înfricoșător să ne imaginăm ce se va mai întâmpla cât timp Putin rămâne la putere. Cu el, țara noastră nu va avea pace, nici dezvoltare, nici libertate”, a comunicat Iulia Navalnîi.

Între timp, la Haga a avut loc o acțiunea „PutinJail: Prison, not Kremlin”, scrie Dojdi. În cadrul acesteia, vizavi de Curtea Internațională de Justiție a fost instalată o figură a președintelui rus în cătușe și în uniformă de închisoare. Autorul lucrării este sculptorul Jacques Tilly.

Freies Russland NRW

Iar „Novaya Gazeta Europa” a declarat că refuză să recunoască legitimitatea alegerilor din martie 2024 și să-l numească pe Putin președinte al Rusiei. „Cerem presei independente să nu mai folosească termenul „președinte” când se va referi la dictatorul rus. 7 mai 2024 nu este data învestirii președintelui Rusiei, ci una dintre datele simbolice ale uzurpării puterii în țara noastră. Rusia nu mai are președinte”, au declarat jurnaliștii de la Novaya Gazeta, care au părăsit Rusia după suspendarea publicației în martie 2022. 

Urmare a votului din martie 2024, Vladimir Putin a fost reales președinte 87,28% din voturi și a devenit președinte al Rusiei pentru a 5-a oară. 

Rusia și-a deschis secții de votare inclusiv în regiunea transnistreană, fără acordul Chișinăului. Autoritățile constituționale din Moldova, SUA, România și Marea Britanie au criticat Federația Rusă pentru că a neglijat interdicția impusă, iar un partid politic a cerut expulzarea ambasadorului rus din Moldova, Oleg Vasnețov.  În Republica Moldova, Putin a câștigat alegerile prezidențiale cu aproape 85% din voturi, transmitea Ambasada Rusiei la Chișinău.

Vladimir Putin are 72 de ani. El a devenit președinte interimar al Rusiei la data de 31 decembrie 1999, după ce președintele de atunci Boris Elțîn își dăduse demisia, iar apoi a câștigat alegerile prezidențiale din anul 2000. Acesta (peste 87%) este cel mai mare scor obținut de Putin în cadrul alegerilor prezidențiale din Rusia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Vicepremier: Republica Moldova ar putea să se unească cu România, dacă procesul de aderare la UE va stagna

Autoritățile de la Chișinău vor lua în considerare scenariul reunificării Republicii Moldova cu România, dacă procesul de aderare la Uniunea Europeană va stagna. Afirmația a fost făcută de Eugeniu Osmochescu, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării și vicepremier, într-un interviu pentru Euractiv.

Eugeniu Osmochescu a declarat că obiectivul Republicii Moldova rămâne semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028. Totodată, oficialul a spus că, în cazul în care procesul ar stagna, Chișinăul va lua în considerare alte posibilități.

El a descris o eventuală unire cu România drept una dintre opțiuni. „Acesta este planul B”, a declarat Osmochescu.

Întrebat dacă un astfel de scenariu ar schimba fundamental identitatea Republicii Moldova, ministrul Economiei a argumentat că majoritatea moldovenilor au deja legături culturale și familiale strânse cu România, iar mulți dintre ei dețin cetățenia română.

Există un cost. Acesta va trebui să fie suportat de România și de Uniunea Europeană. Dar costul nu ar fi atât de mare precum cel al reunificării fostelor Germanii (de Est și de Vest – n. r.)”, a spus el.

Amintim că, de la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire dintre Republica Moldova și România, afirmând inclusiv că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în mai, la Strasbourg, șefa statului a semnalat că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Conform unui sondaj iData, în prezent, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România. Peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt: circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

***

Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024, iar în prezent poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere de negociere.

Deschiderea formală a clusterelor de negociere, care necesită aprobarea unanimă a statelor membre ale UE, a fost blocată de opoziția Ungariei față de candidatura Ucrainei. În urma alegerilor parlamentare ungare din aprilie, Fidesz – formațiunea care a guvernat țara timp de 16 ani – și prim-ministrul Viktor Orban au pierdut puterea. Guvernarea a fost preluată de Tisza, iar liderul său, Peter Magyar, a devenit premier. Noul lider de la Budapesta a sugerat că nu se va opune avansării procesului de negocieri.

Recent, Euractiv a scris că Comisia Europeană se așteaptă ca primul cluster de negociere să fie deschis pe 16 iunie.

Actuala conducere a Republicii Moldova și-a propus drept obiectiv semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: