kremlin.ru

Putin a depus jurământul pentru al 5-lea mandat. Jurnaliști: Rusia nu mai are președinte

Vladimir Putin a preluat funcția de președinte al Rusiei pentru a 5-a oară. Pe 7 mai a avut loc ceremonia de inaugurare. Într-un discurs către ruși, Putin a mulțumit „eroilor operațiunii militare speciale” și a dat asigurări că siguranța poporului rus ar fi pentru el mai presus de orice. La inaugurare au venit reprezentanții a 6 țări din Uniunea Europeană. Între timp, la Haga – vizavi de Curtea Internațională de Justiție, a fost instalată o figură a președintelui rus în cătușe și în uniformă de închisoare. Autorul lucrării este sculptorul Jacques Tilly. Iar „Novaya Gazeta Europa”, pe 7 mai, a declarat că refuză să recunoască legitimitatea alegerilor din martie 2024 și să-l numească pe Putin „președinte al Rusiei”. Jurnaliștii au declarat că „Rusia nu mai are președinte”. 

Într-un discurs către ruși, scrie The Insider, Putin a mulțumit „eroilor operațiunii militare speciale”, a declarat că „cea mai înaltă misiune a șefului statului este să aibă grijă de Rusia” și a dat asigurări că interesele și siguranța poporului rus ar fi pentru el mai presus de orice.

Rusia nu refuză dialogul cu țările occidentale, alegerea este de partea lor – a mai spus Putin.

Reprezentanții a 6 țări UE – Franța, Ungaria, Slovacia, Grecia, Malta și Cipru – au venit la inaugurarea lui Putin, scrie Radio Svoboda. Mai mulți membri ai UE, inclusiv Germania, nu au acceptat invitația rusă. Ambasadorul UE de asemenea a refuzat să participe. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA Matthew Miller a spus că și Statele Unite nu vor fi prezente la inaugurare. El a declarat că SUA nu consideră alegerile prezidențiale din Rusia corecte, dar îl recunosc pe Vladimir Putin ca șef al statului.

Iulia Navalnîi, soția opozantului rus Alexei Navalnîi găsit mort pe 16 februarie într-o închisoare din Siberia, a declarat că al 4-lea mandat al lui Putin a fost marcat de începutul invaziei Ucrainei, care a dus nu numai la moartea multor persoane, dar și la izolarea Rusiei. „Pentru mine personal, cei 6 ani ai lui Putin sunt anii în care soțul meu Alexei Navalnîi, un om cinstit și curajos, bun adevărat patriot, a fost persecutat, otrăvit cu arme chimice, judecat, torturat 3 ani în închisoare și apoi ucis. (…) Promisiunile lui nu sunt doar goale, dar false. Asta se întâmplă deja de 25 de ani, Așa va fi și de data asta. Cu fiecare mandat al său, totul devine doar mai rău. Este înfricoșător să ne imaginăm ce se va mai întâmpla cât timp Putin rămâne la putere. Cu el, țara noastră nu va avea pace, nici dezvoltare, nici libertate”, a comunicat Iulia Navalnîi.

Între timp, la Haga a avut loc o acțiunea „PutinJail: Prison, not Kremlin”, scrie Dojdi. În cadrul acesteia, vizavi de Curtea Internațională de Justiție a fost instalată o figură a președintelui rus în cătușe și în uniformă de închisoare. Autorul lucrării este sculptorul Jacques Tilly.

Freies Russland NRW

Iar „Novaya Gazeta Europa” a declarat că refuză să recunoască legitimitatea alegerilor din martie 2024 și să-l numească pe Putin președinte al Rusiei. „Cerem presei independente să nu mai folosească termenul „președinte” când se va referi la dictatorul rus. 7 mai 2024 nu este data învestirii președintelui Rusiei, ci una dintre datele simbolice ale uzurpării puterii în țara noastră. Rusia nu mai are președinte”, au declarat jurnaliștii de la Novaya Gazeta, care au părăsit Rusia după suspendarea publicației în martie 2022. 

Urmare a votului din martie 2024, Vladimir Putin a fost reales președinte 87,28% din voturi și a devenit președinte al Rusiei pentru a 5-a oară. 

Rusia și-a deschis secții de votare inclusiv în regiunea transnistreană, fără acordul Chișinăului. Autoritățile constituționale din Moldova, SUA, România și Marea Britanie au criticat Federația Rusă pentru că a neglijat interdicția impusă, iar un partid politic a cerut expulzarea ambasadorului rus din Moldova, Oleg Vasnețov.  În Republica Moldova, Putin a câștigat alegerile prezidențiale cu aproape 85% din voturi, transmitea Ambasada Rusiei la Chișinău.

Vladimir Putin are 72 de ani. El a devenit președinte interimar al Rusiei la data de 31 decembrie 1999, după ce președintele de atunci Boris Elțîn își dăduse demisia, iar apoi a câștigat alegerile prezidențiale din anul 2000. Acesta (peste 87%) este cel mai mare scor obținut de Putin în cadrul alegerilor prezidențiale din Rusia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: