Externe

Putin a depus jurământul pentru al 5-lea mandat. Jurnaliști: Rusia nu mai are președinte

Mihaela Conovali
| 7 mai, 2024
16:36

Vladimir Putin a preluat funcția de președinte al Rusiei pentru a 5-a oară. Pe 7 mai a avut loc ceremonia de inaugurare. Într-un discurs către ruși, Putin a mulțumit „eroilor operațiunii militare speciale” și a dat asigurări că siguranța poporului rus ar fi pentru el mai presus de orice. La inaugurare au venit reprezentanții a 6 țări din Uniunea Europeană. Între timp, la Haga – vizavi de Curtea Internațională de Justiție, a fost instalată o figură a președintelui rus în cătușe și în uniformă de închisoare. Autorul lucrării este sculptorul Jacques Tilly. Iar „Novaya Gazeta Europa”, pe 7 mai, a declarat că refuză să recunoască legitimitatea alegerilor din martie 2024 și să-l numească pe Putin „președinte al Rusiei”. Jurnaliștii au declarat că „Rusia nu mai are președinte”.

Într-un discurs către ruși, scrie The Insider, Putin a mulțumit „eroilor operațiunii militare speciale”, a declarat că „cea mai înaltă misiune a șefului statului este să aibă grijă de Rusia” și a dat asigurări că interesele și siguranța poporului rus ar fi pentru el mai presus de orice.

Rusia nu refuză dialogul cu țările occidentale, alegerea este de partea lor – a mai spus Putin.

Reprezentanții a 6 țări UE – Franța, Ungaria, Slovacia, Grecia, Malta și Cipru – au venit la inaugurarea lui Putin, scrie Radio Svoboda. Mai mulți membri ai UE, inclusiv Germania, nu au acceptat invitația rusă. Ambasadorul UE de asemenea a refuzat să participe. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA Matthew Miller a spus că și Statele Unite nu vor fi prezente la inaugurare. El a declarat că SUA nu consideră alegerile prezidențiale din Rusia corecte, dar îl recunosc pe Vladimir Putin ca șef al statului.

Iulia Navalnîi, soția opozantului rus Alexei Navalnîi găsit mort pe 16 februarie într-o închisoare din Siberia, a declarat că al 4-lea mandat al lui Putin a fost marcat de începutul invaziei Ucrainei, care a dus nu numai la moartea multor persoane, dar și la izolarea Rusiei. „Pentru mine personal, cei 6 ani ai lui Putin sunt anii în care soțul meu Alexei Navalnîi, un om cinstit și curajos, bun adevărat patriot, a fost persecutat, otrăvit cu arme chimice, judecat, torturat 3 ani în închisoare și apoi ucis. (…) Promisiunile lui nu sunt doar goale, dar false. Asta se întâmplă deja de 25 de ani, Așa va fi și de data asta. Cu fiecare mandat al său, totul devine doar mai rău. Este înfricoșător să ne imaginăm ce se va mai întâmpla cât timp Putin rămâne la putere. Cu el, țara noastră nu va avea pace, nici dezvoltare, nici libertate”, a comunicat Iulia Navalnîi.

Între timp, la Haga a avut loc o acțiunea „PutinJail: Prison, not Kremlin”, scrie Dojdi. În cadrul acesteia, vizavi de Curtea Internațională de Justiție a fost instalată o figură a președintelui rus în cătușe și în uniformă de închisoare. Autorul lucrării este sculptorul Jacques Tilly.

Iar „Novaya Gazeta Europa” a declarat că refuză să recunoască legitimitatea alegerilor din martie 2024 și să-l numească pe Putin președinte al Rusiei. „Cerem presei independente să nu mai folosească termenul „președinte” când se va referi la dictatorul rus. 7 mai 2024 nu este data învestirii președintelui Rusiei, ci una dintre datele simbolice ale uzurpării puterii în țara noastră. Rusia nu mai are președinte”, au declarat jurnaliștii de la Novaya Gazeta, care au părăsit Rusia după suspendarea publicației în martie 2022.

Urmare a votului din martie 2024, Vladimir Putin a fost reales președinte 87,28% din voturi și a devenit președinte al Rusiei pentru a 5-a oară.

Rusia și-a deschis secții de votare inclusiv în regiunea transnistreană, fără acordul Chișinăului. Autoritățile constituționale din Moldova, SUA, România și Marea Britanie au criticat Federația Rusă pentru că a neglijat interdicția impusă, iar un partid politic a cerut expulzarea ambasadorului rus din Moldova, Oleg Vasnețov. În Republica Moldova, Putin a câștigat alegerile prezidențiale cu aproape 85% din voturi, transmitea Ambasada Rusiei la Chișinău.

Vladimir Putin are 72 de ani. El a devenit președinte interimar al Rusiei la data de 31 decembrie 1999, după ce președintele de atunci Boris Elțîn își dăduse demisia, iar apoi a câștigat alegerile prezidențiale din anul 2000. Acesta (peste 87%) este cel mai mare scor obținut de Putin în cadrul alegerilor prezidențiale din Rusia.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

alegeri, inaugurare, învestire, martie, rusia, top, путин

Știri similare

Viață

Între -17°C și +10°C, ninsori și lapoviță slabă: vremea în Moldova săptămâna aceasta

Politică

Președintele României, invitat la prima reuniune a Consiliului de Pace. Cum răspunde Nicușor Dan

Viață

„Nu a fost declarat apatrid”: șeful ASP, despre cazul lui Pavel Vicol și numărul persoanelor în situații similare

Mihaela Conovali
| 8 februarie, 2026
17:17

Peste 26 de mii de persoane cu vârste între 18 și 34 de ani, născute din cetățeni ai R. Moldova, nu au niciun act de identitate. Datele au fost comunicate de directorul Agenției Servicii Publice (ASP), Mircea Eșanu, în timpul unui podcast pentru Ziarul de Gardă. Eșanu s-a referit și la cazul lui Pavel Vicol, făcut public de către deputatul Vasile Costiuc. Șeful ASP a spus că tânărul, fără buletin de identitate, nu a fost declarat apatrid. Totodată, a menționat că Vicol „nu poate rămâne fără cetățenia R. Moldova” și a explicat de unde „a apărut și marea confuzie cu apatridia”. Eșanu a anunțat și măsuri care ar putea fi implementate „foarte curând”, ca urmare a situației generate de cazul lui Vicol.

În contextul în care mai mulți cetățeni se află în străinătate, Eșanu a fost întrebat dacă există riscul ca copiii lor să rămână fără cetățenie dacă nu le perfectează actele până la 18 ani. Șeful ASP a spus că nu există asemenea risc și că „dreptul la cetățenie este unul garantat de Constituție”.

„Copiii născuți din cetățeni ai Republicii Moldova sunt cetățeni ai Republicii Moldova”, a adăugat el, menționând că „tot ce face actuala lege” a cetățeniei este „să instituie o procedură a autenticității actelor prezentate”. „Problema e că multe din actele de naștere cu care ei vin, care urmează să fie transcrise, sunt de peste hotare. Vin din zone și din țări transparente și mai puțin transparente. Doar în ultimul an, din circa 11-12 mii de cereri de cetățenie, am identificat cel puțin 430-440 de cazuri de falsuri în actele prezentate. (…) De aici a survenit această necesitate de a modifica (nota red. legea)”, a spus Eșanu. Potrivit directorului ASP, anterior „determinarea cetățeniei se întâmpla timp de o zi”, însă „legea asta a avut menirea principală să ofere suficient timp, dar rezonabil, să se facă aceste verificări”.

Despre cazul lui Vicol

„Noi suntem în situația în care trebuie să verificăm dacă el este cine pretinde. Iată, am vrut să-l întreb pe domnul Costiuc dacă el e sigur că pe acest tânăr îl cheamă Vicol. Inclusiv i-aș întreba și pe cei de la Ministerul Apărării. Din punctul nostru de vedere, ei nu trebuiau să-i facă înrolarea fără un act de identitate. (…) Am văzut declarația Ministerului Apărării”, a spus directorul ASP.

Ulterior, Eșanu a fost întrebat dacă certificatul de naștere este un act de identitate, în condițiile în care tânărul a fost încorporat în armată pe baza acestuia. „El este sursa și o confirmare în acest proces. Sigur, el e un act oficial emis inclusiv de autoritățile noastre, dar actul de identitate este considerat cartea de identitate sau pașaportul de călătorie”, a spus directorul ASP.

„De aici a apărut și marea confuzie cu apatridia”

Potrivit lui Eșanu, o persoană care a împlinit 18 ani, dar nu are buletin de identitate, „nu este în niciun caz” apatrid.

„Statutul de apatrid presupune o procedură extrem de minuțioasă și acest mandat de verificare și de atribuire a acestui statut îl are exclusiv Inspectoratul General pentru Migrație. (…) De aici a apărut și marea confuzie cu apatridia: Inspectoratul General pentru Migrație a inițiat procedura de determinare. El nu are statut de apatrid, nouă ne este clar că este cetățean cu toate drepturile de a obține și a se reconfirma de fapt cetățenia, doar că noi trebuie să o facem într-un mod calculat și verificat (nota red. determinarea). (…) Acesta este un proces care poate dura inclusiv până la un an. Există o separare pe partea ce poate face ASP și când intervin atribuțiile Inspectoratului. (…) Dar până la determinare, el nu are niciun statut de apatrid. (…) Până în 2022, ASP putea să facă aceste operațiuni complet autonom”, a precizat Eșanu.

Șeful ASP a dat asigurări că „va trece o perioadă scurtă de timp până domnul Vicol va fi cu actele în regulă”, menționând că „el nu poate rămâne fără cetățenia Republicii Moldova în niciun caz, fiind din ambii părinți cetățeni ai țării”.

Peste 26 de mii de persoane, fără act de identitate

Întrebat câte persoane se află în această situație, directorul ASP a spus că este vorba despre circa 26 de mii de persoane cu vârste între 18 și 34 de ani, născute din cetățeni ai Republicii Moldova după declararea independenței. „26 spre 27 de mii. (…) S-ar putea să fie mai mulți”, a adăugat el. Potrivit șefului ASP, aceste persoane dețin „un act de naștere emis de autoritățile Republicii Moldova și nu au niciun act de identitate eliberat”.

Urmează modificări

Eșanu a spus că „procedura de verificare în sine va rămâne intactă”. „Presupun că pentru persoanele născute din cetățeni ai Republicii Moldova, indiferent în țară sau peste hotare, proba de limbă și de Constituție va fi exclusă. Va fi doar o verificare documentală, care poate fi făcută destul de rapid. (…) Și vom avea un termen rezonabil în care noi vom examina aceste cereri și vorbesc nu de luni sau jumătate de an, dar sigur până la o lună”, a spus Eșanu. Potrivit directorului ASP, acestea sunt soluțiile care s-au discutat și vor fi implementate „foarte curând”.

***

Amintim că situația tânărului a fost făcută publică de către deputatul Vasile Costiuc. Acesta menționa că Pavel Vicol, născut în Republica Moldova și care a efectuat serviciul militar pe teritoriul țării, a fost declarat apatrid. Potrivit lui Costiuc, situația s-a întâmplat după ce tânărul nu și-ar fi perfectat buletinul de identitate până la împlinirea vârstei de 18 ani. Detalii – AICI.

Pe 26 ianuarie, Ministerul Apărării a respins acuzațiile apărute în spațiul public privind o presupusă încorporare ilegală în Armata Națională. Instituția a precizat că încorporarea nu este condiționată exclusiv de deținerea buletinului de identitate. Potrivit Ministerului, tânărul a fost încorporat în baza certificatului de naștere. Agenția Servicii Publice a declarat că „mesajele transmise în spațiul public au fost auzite și sunt analizate cu atenție”. ASP a mai preciza că autoritățile lucrează la identificarea unor soluții care să remedieze situațiile apărute.

Noua Lege a cetățeniei Republicii Moldova a intrat în vigoare pe 24 decembrie 2025. Aceasta a înăsprit procedura de obținere a cetățeniei moldovenești. Acum, solicitanții vor fi obligați să susțină un test de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției, să depună dosarele exclusiv personal, iar verificările vor deveni mai ample și mai riguroase (detalii – AICI).