Andrei Mardari / NewsMaker

Războiul dintre Primărie și MAI continuă. Poliția cere să nu fie antrenată „în polemici”

Inspectoratul General al Poliției (IGP) solicită Primăriei municipiului Chișinău să dea curs implementării recomandărilor incluse în cele 136 de prescripții și 23 de sesizări cu privire la problemele din capitală. Totodată, IGP insistă asupra revenirii la practica includerii pe ordinea de zi din cadrul ședințelor Primăriei a subiectelor prezentate de Direcția de Poliție a municipiului. În altă ordine de idei, cei de la Inspectorat atenționează municipalitatea că este inacceptabilă antrenarea Poliției în polemici ce depășesc caracterul operațional al activității.

Potrivit IGP, cele 136 de prescripții și 23 de sesizări se referă la corecțiile de trafic, organizarea circulației rutiere, securizarea trecerilor pentru pietoni, iluminatul stradal, precum și defrișarea arborilor pentru asigurarea vizibilității indicatoarelor rutiere. La fel, sesizările se referă și la optimizarea regimului de lucru al semafoarelor, reparația drumurilor și remedierea altor probleme de infrastructură rutieră care duc la blocarea traficului rutier și punerea în pericol a cetățenilor.

De asemenea, IGP solicită Primăriei conformarea exercitării competențelor pe liniile de activitate. „Astfel încât fiecare autoritate să-și realizeze sarcinile corespunzător. Totodată, atenționăm că este inacceptabilă antrenarea Poliției în polemici ce depășesc caracterul operațional al activității, inclusiv condiționarea colaborării și comunicării pe subiectele sensibile pentru cetățeni”, se arată în declarația IGP.

În același timp, reprezentanții Inspectoratului mai insistă asupra revenirii la practica includerii pe ordinea de zi din cadrul ședințelor operative săptămânale ale Primăriei mun. Chișinău a subiectelor prezentate de către Direcția de Poliție a mun. Chișinău: „Întrucât subdiviziunea vizată este responsabilă de asigurarea ordinii și siguranței publice în capitală”, precizează IGP.

Prin urmare, cei de la Inspectorat fac apel la factorii de decizie din cadrul Primăriei să dea curs implementării acțiunilor incluse în proiectul de Plan întocmit anterior de MAI și APL. În cadrul proiectului, potrivit IGP, sunt prevăzute măsuri urgente de rezolvare a problemelor de siguranță a cetățenilor și confortului acestora. „Inacțiunea poate determina prejudicii nu doar de ordin moral, context în care se poate recurge deja la aprecierea sub aspect legal asupra responsabilității survenite ca rezultat al eschivării”, au adăugat cei de la IGP.

***

Pe 10 decembrie, în cadrul unei emisiuni televizate, primarul capitalei Ion Ceban a  declarat că nu exclude că reprezentanții Guvernului l-ar sabota intenționat, prin nedirijarea traficului rutier așa cum ar trebui.

„Ieri am văzut că a publicat cineva o fotografie de pe viaduct. De dirijarea traficului rutier din oraș se ocupă poliția. Nu exclud deja că se face intenționat rău. Pentru că nu a crescut numărul de mașini în oraș timp de un an. Nu a crescut semnificativ, cel puțin. Hai să admitem 3000 sau 5000 de mașini. Dar nu au fost așa ambuteiaje”, a declarat primarul capitalei.

Totodată, săptămâna trecută, între primarul Ion Ceban și deputatul Dumitru Alaiba a avut loc un schimb de replici, prin intermediul rețelelor de socializare, pe tema traficului din capitală. Totul a început după ce, primarul Ceban a  declarat că nu exclude că reprezentanții Guvernului l-ar sabota. „Ieri am văzut că a publicat cineva o fotografie de pe viaduct. De dirijarea traficului rutier din oraș se ocupă poliția. Nu exclud deja că se face intenționat rău. Pentru că nu a crescut numărul de mașini în oraș timp de un an. Nu a crescut semnificativ, cel puțin. Hai să admitem 3000 sau 5000 de mașini. Dar nu au fost așa ambuteiaje”, a declarat primarul capitalei.

Ministerul Afacerilor Interne, în data de 16 decembrie, a venit cu o reacție la acuzațiile primarului. Într-un comunicat publicat pe 16 decembrie, MAI a menționat că de la crearea grupului comun de lucru, în luna septembrie, reprezentanții Primăriei au realizat o singură acțiune: renunțarea la practica aplicării marcajului rutier pe timp de zi. De asemenea, instituția a explicat că asigurarea fluidizării circulației rutiere nu este de competența Inspectoratului General al Poliției.

În data de 20 decembrie, Primarul mun. Chișinău a propus ca parcarea Parlamentului și cea a Guvernului să devină accesibile pentru toți șoferii, cel puțin în perioada sărbătorilor. În acest fel, potrivit edilului, se va decongestiona traficul din capitală. Un demers oficial în acest sens urmează a fi adresat autorităților, potrivit declarației făcute în cadrul ședinței Primăriei din 20 decembrie.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: