Facebook/Igor Dodon

Reacția lui Chicu la protest: „Moldova a intrat, de facto, în următoarea campanie electorală”

Premierul Ion Chicu susține că guvernul are datoria morală să promoveze legile bugetar-fiscale, pentru că, din februarie, ar putea apărea probleme privind achitarea salariilor și a pensiilor. În cadrul unui briefing de presă din 7 decembrie, acesta a dat de înțeles că acțiunea din ajun din Piața Marii Adunări Naționale ține de pregătirile politicienilor de campania electorală în vederea alegerilor parlamentare anticipate.

„O să vin cu o reacție la ultimele evenimente politice care se întâmplă în Republica Moldova. Cred că fiecare cetățean își dă seama că, imediat după turul doi al alegerilor prezidențiale, din 15 noiembrie, Republica Moldova, datorită politicienilor săi, a intrat, de facto, în următoarea campanie electorală – cea a alegerilor parlamentare anticipate. În pofida celor pe care le declară, toți politicienii se pregătesc de alegeri parlamentare anticipate. Binențeles că acestea vor avea loc anul viitor. Rămâne la discreția președintelui ales, a președintelui în exercițiu, al altor președinți de partide și al deputaților să se întâlnească, să discute și să decidă când fac aceste alegeri”, a declarat prim-ministrul Ion Chicu, după întâlnirea cu președintele în exercițiu și speakerul parlamentului.

Șeful executivului a chemat politicienii la responsabilitate și i-a îndemnat să depună amendamente în legătură cu proiectele de legi privind politicile bugetar-fiscale de anul viitor.

„La momentul actual, guvernul are o datorie morală față de societate să promoveze legile bugetar-fiscale. Altfel, țara, începând cu februarie, va avea mari deficiențe la achitarea salariilor și pensiilor. Stimați cetățeni, vă rog să vă păstrați calmul. Îndemnăm politicienii să manifeste responsabilitate majoră în aceste 10 zile, maximum două săptămâni, începând cu prim-ministrul și finalizând cu orice deputat din parlament, au datoria să examineze bugetele și politica bugetar-fiscală. Mai departe, toți vor fi responsabili și vor lua deciziile pe care le cere societatea”.

***

În centrul capitalei s-a desfășurat pe 6 decembrie un protest de amploare. Acesta a fost organizat de către președinta aleasă Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Ulterior, și Partidul Democrat (PDM), „Partidul Nostru”, Platforma Demnitate și Adevăr (DA), Partidul Unității Naționale (PUN) și Partidul Pro Moldova și-au îndemnat susținătorii să participe la manifestație. Demonstrația a fost îndreptată contra Partidului Socialiștilor (PSRM) și a președintelui în exercițiu, Igor Dodon.

Protestatarii au solicitat demisia guvernului și alegeri parlamentare anticipate și au votat o rezoluție în acest sens.

Potrivit organizatorilor, la manifestație au participat circa 50 000 de oameni. Datele poliției sunt cu mult mai mici – 5 000 de participanți.

PSRM a venit cu o reacție pe 7 decembrie. Socialiștii s-au declarat „nedumeriți” de solicitările manifestanților și au criticat faptul că protestul a fost organizat în plină pandemie de coronavirus de tip nou.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Președinția explică cine va implementa „Planul de consolidare a rezilienței democratice” și din ce bani

„Planul de consolidare a rezilienței democratice”, aprobat la ședința Consiliului Național de Securitate (CNS), va fi implementat de mai multe instituții, inclusiv de cele care fac parte din CNS. Informația a fost comunicată pentru NM de către reprezentanții Președinției, care au adăugat că Maia Sandu va monitoriza implementarea planului. Totodată, reprezentanții instituției prezidențiale au declarat că „planul nu prevede un buget separat”.

Întrebați de NewsMaker care instituții vor pune în aplicare planul aprobat de CNS, reprezentanții Președinției au declarat că „de implementarea Planului de consolidare a rezilienței democratice pentru perioada 2026-2027 sunt responsabile mai multe instituții care au în atribuțiile lor combaterea finanțării ilicite, rezilienței informaționale, securității cibernetice și ordinii publice, inclusiv cele care fac parte din Consiliul Național de Securitate (CNS)”.

„Președinta prin intermediul serviciului CNS va monitoriza implementarea Planului”, au declarat reprezentanții instituției prezidențiale.

Totodată, au menționat că „planul nu prevede un buget separat”. „Fiecare instituție va acoperi măsurile care îi revin din bugetele proprii. Totodată, o parte dintre activități ar putea beneficia de sprijinul partenerilor externi, prin expertiză, echipamente sau alte forme de asistență”, au precizat reprezentanții Președinției.

***

„Planul de consolidare a rezilienței democratice în fața interferențelor electorale” a fost aprobat pe 2 decembrie de Consiliul Național de Securitate, convocat și condus de șefa statului Maia Sandu.

Documentul făcut public prevede 24 de acțiuni, printre care „promovarea unui cadru care să asigure independența editorială a furnizorilor media regionali”, „creșterea transparenței în domeniul media prin instituirea unui registru clar al proprietății și controlului asupra furnizorilor de conținut”, „stabilirea obligației de evidențiere clară a conținuturilor politice sponsorizate în perioadele electorale”, „elaborarea cadrului normativ privind comunicarea online în campaniile electorale”, precum și „revizuirea procedurilor privind activitatea formațiunilor politice”.

În timpul unei conferințe de presă, Maia Sandu a declarat că acestea sunt doar „o parte dintre măsuri”. „Nu tot planul poate fi făcut public. (…) Sunt anumite acțiuni cu caracter secret despre care nu vrem să afle și cei care au intenții proaste în raport cu cetățenii și cu statul Republica Moldova”, a declarat șefa statului.

Consiliul Național de Securitate este un organ consultativ pe lângă șeful statului, responsabil de coordonarea și monitorizarea politicilor de securitate națională. Acesta a fost constituit pe 7 noiembrie 2025, printr-un decret prezidențial. Din componența Consiliului fac parte președintele Parlamentului Igor Grosu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică Lilian Carp, ministrul apărării Anatolie Nosatîi, ministra afacerilor interne Daniella Misail-Nichitin, șeful SIS Alexandru Musteața, inclusiv procurorul general interimar Alexandru Machidon. Prin același act semnat de Maia Sandu, a fost abrogat decretul din 2023 privind constituirea Consiliului Suprem de Securitate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: