Facebook/Igor Dodon

Reacția lui Chicu la protest: „Moldova a intrat, de facto, în următoarea campanie electorală”

Premierul Ion Chicu susține că guvernul are datoria morală să promoveze legile bugetar-fiscale, pentru că, din februarie, ar putea apărea probleme privind achitarea salariilor și a pensiilor. În cadrul unui briefing de presă din 7 decembrie, acesta a dat de înțeles că acțiunea din ajun din Piața Marii Adunări Naționale ține de pregătirile politicienilor de campania electorală în vederea alegerilor parlamentare anticipate.

„O să vin cu o reacție la ultimele evenimente politice care se întâmplă în Republica Moldova. Cred că fiecare cetățean își dă seama că, imediat după turul doi al alegerilor prezidențiale, din 15 noiembrie, Republica Moldova, datorită politicienilor săi, a intrat, de facto, în următoarea campanie electorală – cea a alegerilor parlamentare anticipate. În pofida celor pe care le declară, toți politicienii se pregătesc de alegeri parlamentare anticipate. Binențeles că acestea vor avea loc anul viitor. Rămâne la discreția președintelui ales, a președintelui în exercițiu, al altor președinți de partide și al deputaților să se întâlnească, să discute și să decidă când fac aceste alegeri”, a declarat prim-ministrul Ion Chicu, după întâlnirea cu președintele în exercițiu și speakerul parlamentului.

Șeful executivului a chemat politicienii la responsabilitate și i-a îndemnat să depună amendamente în legătură cu proiectele de legi privind politicile bugetar-fiscale de anul viitor.

„La momentul actual, guvernul are o datorie morală față de societate să promoveze legile bugetar-fiscale. Altfel, țara, începând cu februarie, va avea mari deficiențe la achitarea salariilor și pensiilor. Stimați cetățeni, vă rog să vă păstrați calmul. Îndemnăm politicienii să manifeste responsabilitate majoră în aceste 10 zile, maximum două săptămâni, începând cu prim-ministrul și finalizând cu orice deputat din parlament, au datoria să examineze bugetele și politica bugetar-fiscală. Mai departe, toți vor fi responsabili și vor lua deciziile pe care le cere societatea”.

***

În centrul capitalei s-a desfășurat pe 6 decembrie un protest de amploare. Acesta a fost organizat de către președinta aleasă Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Ulterior, și Partidul Democrat (PDM), „Partidul Nostru”, Platforma Demnitate și Adevăr (DA), Partidul Unității Naționale (PUN) și Partidul Pro Moldova și-au îndemnat susținătorii să participe la manifestație. Demonstrația a fost îndreptată contra Partidului Socialiștilor (PSRM) și a președintelui în exercițiu, Igor Dodon.

Protestatarii au solicitat demisia guvernului și alegeri parlamentare anticipate și au votat o rezoluție în acest sens.

Potrivit organizatorilor, la manifestație au participat circa 50 000 de oameni. Datele poliției sunt cu mult mai mici – 5 000 de participanți.

PSRM a venit cu o reacție pe 7 decembrie. Socialiștii s-au declarat „nedumeriți” de solicitările manifestanților și au criticat faptul că protestul a fost organizat în plină pandemie de coronavirus de tip nou.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Mihai Popșoi

Ce crede România despre o separare a Moldovei și Ucrainei în procesul de integrare europeană? Țoiu: „Trebuie să găsim o soluție”

Ministra Afacerilor Externe de la București, Oana Țoiu, a declarat că România este de părere că procesul de integrare al Republicii Moldova și Ucrainei trebuie evaluat după principiul meritelor fiecărei țări în parte. Diplomata a spus că Republica Moldova a înregistrat progrese „extraordinare”, iar Ucraina a făcut progrese „semnificative” și a sugerat că, până la sfârșitul acestui an, trebuie să fie identificată o soluție cu privire la continuarea procesului de aderare a celor două țări în tandem sau separat, astfel încât să poată fi deschise clustere de negocieri. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă cu omologul său din R. Moldova, Mihai Popșoi, din 22 iulie, la Chișinău.

Mihai Popșoi și Oana Țoiu au fost întrebați ce părere au despre o potențială decuplare a Republicii Moldova și Ucrainei în procesul de integrare europeană și dacă aceasta este „necesară”.

Șeful diplomației de la Chișinău a declarat că Republica Moldova își dorește să fie țară-membră a Uniunii Europene „împreună cu Ucraina”. „Ucraina este scutul care ne ferește de mai bine de trei ani de urgia agresorului. Și noi sprijinim Ucraina nu doar prin ajutorul umanitar pe care-l oferim, prin generozitatea de care au dat dovadă cetățenii Republicii Moldova vizavi de criza refugiaților, ceea ce ne-a oferit drept răspuns din partea comunității internaționale titlurile de știri „țară mică cu inimă mare”. Da această deschidere generozitate pe care au oferit-o cetățenii noștri este apreciată atât la Kiev, cât și în capitalele europene. Și avem ferma convingere că vom continua acest parcurs european așa încât să ajungem în mare familie europeană împreună, pentru că doar așa putem asigura pacea, stabilitatea și prosperitatea în întreaga regiune”, a adăugat Mihai Popșoi.

La rândul său, Oana Țoiu a spus că, din punctul de vedere al României, în procesul de integrare trebuie respectat „principiul de evaluare pe baza meritelor fiecărei țări”.

Dar când vorbim de meritele fiecărei țări, trebuie să fie foarte clar că Moldova a făcut niște progrese extraordinare, care sunt recunoscute de statele membre ale Uniunii Europene. Trebuie să fie foarte clar că Ucraina a făcut progrese semnificative. Și că, din perspectiva meritelor fiecărei țări, trebuie să găsim o soluție până la sfârșitul acestui an, astfel încât să fie deschise negocierile, și nu doar clusterul 1. Noi credem că există temei pentru deschiderea mai multor clustere pe parcursul acestui an”, a precizat ministra de Externe a României.

Amintim că Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări-candidate la aderarea la UE în iunie 2022, iar aprobarea Consiliului European pentru deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024.

În prezent, cele două țări parcurg împreună procesul de aderare la UE, aflându-se în faza de screening bilateral. Pe 26 iunie, în cadrul Summit-ului Consiliului European, liderii celor 27 de state-membre ale blocului comunitar au adoptat o declarație în care remarcă, între altele, „progresele semnificative” înregistrate de Republica Moldova în procesul său de aderare și a încurajat Consiliul UE să treacă la următoarele etape, prin deschiderea grupurilor tematice, „atunci când sunt îndeplinite condițiile”. De asemenea, aceștia au luat act de evaluarea Comisiei Europene, potrivit căreia grupul tematic al elementelor fundamentale este gata să fie deschis.

În cazul Ucrainei, însă, Ungaria se opune începerii negocierilor de aderare.

Pe 26 iunie, aflat într-o vizită la Chișinău, eurodeputatul Nicu Ștefănuță a declarat că Parlamentul European exercită presiune asupra Budapestei pentru a debloca începerea negocierilor de aderare cu Ucraina – un blocaj care ar putea afecta și Republica Moldova. El a mai spus că nu este corect ca cele două țări să depindă una de alta în procesul de aderare la Uniunea Europeană, întrucât Moldova înregistrează progrese de două ori mai rapide decât oricare alt stat, iar acest lucru ar trebui să se reflecte în modul de desfășurare a negocierilor.

Iar pe 7 iulie, vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că Republica Moldova va parcurge un traseu separat de Ucraina, în procesul de aderare, după deschiderea primului cluster de negocieri.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: