Captură video

Recean, la ceremonia dedicată Zilei Armatei Naționale: „Vom crește investițiile în armata națională”

Prim-ministrul Dorin Recean susține că neutralitatea Republicii Moldova este „doar un instrument de politică externă”. Oficialul este de părere că statutul, consfințit în Constituție, nu trebuie și nu poate împiedica Armata Națională să se dezvolte. „Deceniile de neglijență s-au încheiat” – a declarat șeful Cabinetului de miniștri pe 4 septembrie, în cadrul ceremoniei dedicate celor 32 de ani de la crearea Armatei Naționale.

„(…) Trebuie să constatăm că deceniile de neglijență au dus acolo unde armata, rolul esențial al armatei în construcția statului, dar și în dezvoltarea unei societăți reziliente, a fost subminat. Dar după cum vedeți, acest lucru s-a schimbat. Aveți susținerea președintei Sandu, a întregului Guvern pentru ca să creștem investițiile în Armata Națională. (…) Experiența unor alte țări neutre precum Elveția arată că o armată bine echipată doar consolidează siguranța națională, iar neutralitatea noastră este doar un instrument de politica externă”, a declarat Dorin Recean.

Șeful Guvernului de la Chișinău susține că autoritățile trebuie să investească mai mult în armata națională. Recean i-a mulțumit ministrului Nosatîi pentru rolul personal în dezvoltarea armatei și atragerea investițiilor externe în scopul modernizării acesteia și i-a cerut comandantului Armatei Naționale, generalul Eduard Ohladciuc, să transforme relațiile bune cu partenerii externi într-o creștere efectivă a capacității armatei naționale.

„Suntem într-un context regional foarte dificil, fluid și riscant. (…) Datorită ucrainenilor, curajului lor, Republica Moldova este în pace, este în siguranță, dar acest lucru nu trebuie să-l luam pur și simplu. Acest lucru ne obligă și mai mult să creștem capacitatea noastră de operare, de interoperabilitate”, a mai declarat Dorin Recean.

Republica Moldova a marcat 32 de ani de la crearea Armatei Naționale duminică, 3 septembrie. În municipiile Cahul și Bălți, precum și în capitala țării, Chișinău, au fost organizate festivități cu acest prilej. În cadrul evenimentelor, moldovenii au avut ocazia să facă cunoștință cu geniști, medici, studenți militari, pacificatori și militari din forțele speciale. La fel, au fost prezentate expoziții de fotografii, de echipament și tehnică, exerciții demonstrative, concursuri pentru copii, recital muzical și ceremoniale militare de retragere cu torța și altele. Vezi ce mesaj a transmis președinta Maia Sandu și ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, la 32 de ani de la fondarea Armatei, AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

caleaeuropeana.ro

„Până la urmă, e decizia cetățenilor”. Maia Sandu, o nouă declarație despre unirea R. Moldova cu România

Președinta Maia Sandu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România rămâne „pe agenda de discuții”, însă a subliniat că o eventuală decizie în acest sens aparține cetățenilor. Șefa statului a precizat că, în prezent, „obiectivul primordial” al autorităților de la Chișinău este aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, deziderat susținut de majoritatea populației țării. Afirmațiile au fost făcute pe 9 octombrie, în cadrul unui interviu acordat portalului Calea Europeană, în marja Moldova Security Forum.

„Discuțiile despre unire nu sunt noi pentru Republica Moldova și pentru România. În momentul obținerii independenței și chiar înainte de obținerea independenței, la noi s-a discutat despre unire. În alte capitale și în alte țări se cunoaște mai puțin, se cunoaște insuficient istoria noastră și, evident, pentru unii, această afirmație a fost una surprinzătoare. Dar diferite state sau diferiți oameni reacționează diferit. Sunt politicieni și lideri care spun că, într-adevăr, Republica Moldova ar fi într-o siguranță mai mare ca parte a României și sunt lideri care spun că asta ar putea să creeze tot felul de probleme. Până la urmă, e decizia cetățenilor. Nu pot eu să decid asupra unui asemenea proiect major pentru Republica Moldova, iar Constituția noastră scrie că o asemenea decizie poate fi luată doar de majoritatea cetățenilor înscriși în listele electorale. Deci vorbim despre un număr mare de oameni. E un subiect care a fost pe agenda de discuții și care rămâne pe agendă”, a declarat Maia Sandu.

Totodată, șefa statului a subliniat că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană rămâne, în prezent, „obiectivul primordial” al autorităților, care depun eforturi pentru a pregăti țara în vederea semnării tratatului de aderare în 2028.

„Noi muncim mult (…) și am promis că vom reuși să pregătim țara pentru semnarea tratatului de aderare în 2028. (…) Tehnic, suntem gata să închidem negocierile pe anumite capitole”, a spus ea.

Amintim că, pe 9 octombrie, tot în marja Moldova Security Forum, Maia Sandu a făcut o altă declarație despre unirea Republicii Moldova cu România. Președinta a afirmat că reunificarea celor două maluri ale Prutului ar aduce „mai multă securitate” Republicii Moldova. „Dar această decizie aparține majorității cetățenilor Republicii Moldova. E o decizie mare care poate fi luată doar de un număr mare al cetățenilor noștri”, a adăugat ea.

***

De la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o eventuală unire a Republicii Moldova cu România, afirmând inclusiv că ar susține această idee în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în luna mai, la Strasbourg, șefa statului a sugerat că autoritățile de la Chișinău ar putea lua în considerare reunificarea drept o alternativă pentru aderarea la UE, în cazul în care procesul de integrare europeană ar stagna.

Potrivit unui sondaj iData, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin în prezent unirea cu România. În România, nivelul de sprijin este considerabil mai ridicat: aproximativ 72% dintre cetățeni susțin unirea celor două state.

Pe 27 martie 2018, la împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirma că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: