statistica.gov.md

Recensământul populației: câte persoane au completat chestionarul, unii au refuzat. Sunt situații când recenzorii și-au abandonat activitatea 

Până în seara zilei de 11 aprilie au fost recenzate circa 65 de mii de locuințe, iar în total 127 mii de persoane au completat chestionarul. Au fost și persoane care au refuzat să participe la recensământ, însă numărul lor nu este mare. Recenzorii au înregistrat și primele „provocări”, inclusiv la mânuirea dispozitivelor. Unii din ei au ajuns să-și abandoneze activitatea și au fost înlocuiți. Precizările au fost făcute pe 12 aprilie de directorul general al Biroului Național de Statistică Oleg Cara în timpul unor declarații de presă. 

Directorul general al Biroului Național de Statistică a declarat, la 4 zile de la desfășurarea recensământului, că au fost recenzate circa 65 de mii de locuințe. Potrivit lui Cara, în total 127 mii de persoane au completat chestionarul în aceste 65 de mii de locuințe.

„Numărul populației recenzate se referă nu doar la populația cu reședința obișnuită, adică persoanele care de obicei locuiesc într-o localitate sau alta și pe teritoriul Republicii Moldova, dar poate să includă și persoanele care nu se referă la populația cu reședința obișnuită”, a comunicat directorul Biroului.

Cara a spus că „în cazul în care recenzorul nu găsește pe nimeni acasă se lasă o înștiințare”.

„Anume se lasă această înștiințare pentru ca să asigure contactul cu fiecare gospodărie. (…) În perioada aceasta de 3 luni, probabilitatea că persoana va fi găsită acasă, dar nu va fi undeva peste hotare, este mult mai mare. În aceste 3 luni sperăm că marea majoritate a locuitorilor se vor regăsi. În cazul în care persoana nu va fi acasă sunt membrii gospodăriilor care vor declara datele despre gospodărie”, a menționat el.

Întrebat dacă sunt și persoane care au refuzat să participe la recensământ, Cara a declarat: „Din fericire, numărul refuzurilor nu este mare și sperăm și în continuare. Majoritatea covârșitoare a populației răspunde la întrebări și este deschisă pentru a oferi informații. Și lucrul acesta ne bucură. (…) Numărul refuzurilor este marginal. Cifra este zero întreg și… Într-adevăr este o valoare marginală”.

Potrivit lui Cara, recenzorii au înregistrat și primele „provocări”. Unii din ei au întâmpinat dificultăți „la mânuirea dispozitivelor”.

„Primele interviuri au decurs puțin mai greu, dar deja majoritatea recenzorilor sunt cât de cât mai obișnuiți și au intrat în activitate. Sunt cazuri când unii recenzori, confruntându-se cu dificultățile care sunt sau având probleme familiare, abandonează și sunt înlocuite cu alte persoane din rezervă. Sunt și cazuri când sunt angajate noi persoane și realizăm instruirile adăugător”, a menționat el.

***

Pe 8 aprilie a fost dat startul Recensământului populației și locuințelor din Republica Moldova. Până pe 7 iulie, circa 4 mii de recenzori urmează să ajungă din casă în casă pentru a colecta date despre populație și caracteristicile ei, precum vârstă, sex, etnie, nivelul educației, ocupația etc., dar și locuințe și condițiile de trai, precum dotarea cu sistem de canalizare și aprovizionare cu apă, modul de încălzire ș.a. Pentru prima data în istoria recensământului din Republica Moldova, recenzorii sunt dotați cu tablete și vor fi utilizate tehnologii informaționale moderne pentru a colecta datele.

În timpul recensământului, cetățenilor li se cere numărul lor de identificare (IDNP) și numărul de telefon. De ce este nevoie de acest lucru și cum ne sunt protejate datele. Detalii AICI.

Cetățenii care vor refuza să participe la recensământ riscă amenzi de până la 2500 de lei. Amenzile vor fi aplicate doar „în cazuri excepționale”. Detalii AICI.

Premierul Dorin Recean a declarat pe 10 aprilie că asupra întrebărilor de la recensământ „s-a lucrat foarte mult” și a chemat cetățenii să aibă o atitudine responsabilă. Precizările au fost făcute, a menționat Recean, în contextul declarațiilor unor politicieni „care s-au făcut experți în recensământ” și care „se dau cu părerea în ceea ce privește întrebările” chestionarului. Detalii AICI. Cum și cine a alcătuit întrebările de la recensământ? Detalii AICI.

Recensământul este finanțat din bugetul de stat, dar și cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, în special Uniunea Europeană și UNFPA care oferă BNS suport tehnic și financiar. Valoarea totală a proiectului este de 2 milioane 75 de mii de EUR, dintre care 2 milioane sunt oferite de UE, iar 75 mii euro din partea UNFPA. Acesta este cel de-al 3-lea recensământ de la declararea independenței Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

euronews.ro/foto simbol

Reguli noi de intrare în UE: ce trebuie să știe cetățenii Republicii Moldova despre sistemul EES

Începând cu 12 octombrie 2025, în punctele de trecere a frontierei externe ale Uniunii Europene este implementat Sistemul de Intrare/Ieșire (Entry/Exit System – EES). Călătorii care părăsesc Republica Moldova prin punctul de trecere a frontierei „Costești” spre România sunt deja supuși noilor cerințe, a raportat duminică Poliția de Frontieră.

Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a declarat că acest sistem face parte din eforturile Uniunii Europene de modernizare și digitalizare a controlului la frontiere. Scopul său este să înregistreze datele despre intrarea, ieșirea și refuzul de intrare a cetățenilor din țări terțe (non-UE) în spațiul Schengen. EES se aplică tuturor cetățenilor din țări terțe, indiferent dacă au nevoie sau nu de viză pentru a călători în spațiul Schengen. În perspectivă, în cadrul acestui sistem, pașapoartele nu vor mai fi ștampilate, iar durata șederii va fi monitorizată electronic.

Ministerul Afacerilor Externe a precizat că sistemul se aplică cetățenilor statelor terțe (care nu fac parte din UE) ce efectuează șederi de scurtă durată (până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile) pe teritoriul Uniunii Europene. Țările europene care utilizează EES vor introduce sistemul treptat la frontierele lor externe, iar punerea deplină în aplicare este prevăzută până la 10 aprilie 2026. Pe durata perioadei de tranziție (aproximativ 6 luni), pașapoartele vor continua să fie ștampilate manual.

Astfel, cetățenii Republicii Moldova care călătoresc cu pașaportul biometric moldovenesc sunt supuși noilor reguli ale EES. În schimb, cei care au și cetățenia unui stat membru UE sau Schengen și călătoresc cu pașaportul acelui stat nu intră sub incidența sistemului EES.

Ce este nou în cadrul verificărilor la frontieră?

Persoana care ajunge pentru prima dată la un punct de trecere a frontierei de la lansarea EES va trebui să furnizeze date cu caracter personal. Agenții care se ocupă de controlul pașapoartelor vor scana amprentele digitale și vor fotografia fața acesteia. Aceste informații vor fi înregistrate într-un fișier digital, iar în perspectivă pașaportul nu va mai fi ștampilat.

Copiii sub 12 ani și persoanele pentru care preluarea amprentelor este fizic imposibilă nu trebuie să-și dea amprentele.

Dacă persoana a trecut deja frontierele țărilor europene care utilizează EES de mai multe ori de la lansarea sistemului, amprentele digitale și fotografia sa vor fi deja înregistrate în EES. În acest caz, agenții vor verifica doar amprentele și fotografia, ceea ce va necesita mai puțin timp. În cazuri rare, poate fi necesar ca datele persoanei să fie colectate și înregistrate din nou.

Astfel, Poliția de Frontieră a venit cu recomandări pentru cetățenii Republicii Moldova care călătoresc cu pașaportul biometric moldovenesc, pentru a evita întârzierile sau neînțelegerile la trecerea frontierei externe Schengen:

  • să se informeze din timp despre noile proceduri și cerințe din sursele oficiale ale UE;
  • să verifice valabilitatea pașaportului biometric și a altor documente de călătorie;
  • să manifeste răbdare și cooperare cu autoritățile de frontieră din statele UE în procesul de trecere a frontierei.

La Costești, primii călători au părăsit R. Moldova conform noilor reguli

Între timp, începând cu duminică, călătorii care ies din Republica Moldova prin punctul de trecere a frontierei „Costești” și se îndreaptă spre România sunt deja supuși noilor cerințe de intrare în spațiul Schengen, a raportat Poliția de Frontieră.

border.gov.md
border.gov.md
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: