Autoritățile din Belarus au prezentat proiectul de modificare a Constituției, asupra căruia cetățenii vor fi consultați în cadrul unui referendum care se va desfășura în februarie 2022. Printre amendamente se numără și prevederea potrivit căreia președintele va putea deține doar două mandate consecutive, relatează zerkalo.io. Prevederea ar urma, însă, să intre în vigoare după următorul scrutin prezidențial, ceea ce îi va permite lui Alexandr Lukașenko, teoretic, să rămână în funcție până în 2035.
Prerogativele președintelui
Potrivit amendamentelor, vor putea candida la funcția de președinte persoanele care au cel puțin 40 de ani (în prezent, vârsta minimă este 35 de ani). Candidatul va trebui să locuiască în Belarus nu mai puțin de 20 de ani înainte de scrutin, niciodată să nu fi deținut cetățenia altui stat, drept de ședere sau alt document privind stabilirea în altă țară.
Proiectul mai prevede ca președintele să poată deține doar două mandate consecutive. Prevederea ar urma, însă, să intre în vigoare după următoarele alegeri prezidențiale. (Lukașenko a preluat noul mandat în 2020, pe un termen de 5 ani, iar conform noilor modificări, ar putea rămâne în funcție până în 2035, când va avea 81 de ani).
Președintele va avea dreptul să decidă structura guvernului, să numească adjuncții premierului, miniștrii și alți membri ai executivului, precum și demisia cabinetului de miniștri.
În același timp, președintele nu va mai avea dreptul să semneze decrete temporare cu valoare de lege.
Dacă funcția de președinte va deveni vacantă, până la alegerea unui nou șef de stat, atribuțiile vor fi exercitate de președintele Sovietului Republicii (în prezent – premierul).
Dacă, însă, președintele își pierde viața în urma unor violențe, în țară este instituită stare de urgență sau de război, iar organele de stat vor acționa în funcție de deciziile Consiliului de securitate, condus de președintele Sovietului Republicii.
Garanții pentru fostul președinte
În Belarus deocamdată nu există vreun „fost președinte al țării”. În proiectul noii Constituții, fostul lider de stat își păstrează imunitatea. Mai mult, acesta NU poate fi atras la răspundere pentru „acțiuni săvârșite în timpul exercității atribuțiilor de președinte”.
Legislatorii mai propun ca fostul președinte al țării să beneficieze, pe viață, de dreptul de a fi membru al Sovietului Republicii, precum și delegat al Adunării Populare Belaruse.
Adunarea Populară Belarusă va putea anula orice lege și decizie a organelor de stat
Adunarea Populară Belarusă, creată în 1996 la inițiativa lui Alexandr Lukașenko devine, în conformitate cu noua Constituție, organul legislativ suprem. În prezent, acest statut îl are Parlamentul de la Minsk, însă nu este clar dacă această funcție va fi transferată în totalitate către Adunarea Populară sau cele două structuri vor împărți prerogativele.
În componența organului vor intra foștii președinți ai țării, reprezentanți ai puterii legislative, executive și judiciare, ai societății civile, precum și deputați locali. În total 1200 de oameni, cu un mandat pe un termen de 5 ani (în afară de foștii președinți, care ar urma să dețină titlul de membru pe viață). Alegerea delegaților ar urma să fie organizată de Comisia Electorală Centrală.
Dacă proiectul de modificare a Constituției va fi susținut, Adunarea Populară va decide vectorul politic extern, precum și politica internă a țării, dar și inițiativele privind dezvoltarea social-economică. De asemenea, va avea dreptul de inițiativă de modificare a Constituției, să inițieze referendumuri, să examineze legitimitatea alegerilor, să adopte dezizii privind suspendarea președintelui, să declare stare excepțională sau de război și să dea indicații organelor de stat. Organul va prelua atribuțiile președintelui și al Consiliului Republicii privind numirea și demiterea judecătorilor Curții Constituționale și a celor ai Curții Supreme de Justiției sau ai membrilor CEC.
Deciziile Adunării vor fi obligatorii și vor putea anula acțiunile și deciziile altor organe de stat, dacă structura va considera că acestea contravin intereselor de securitate națională.
De asemenea, Parlamentul va fi privat de dreptul de a înainta acuzații împotriva președintelui. Prerogativa va fi transferară către Adunarea Populară.
În termen de un an de la adoptarea noii Constituții (dacă la referendum majoritatea va susține inițiativa) va fi elaborată legea privind activitatea Adunării populare. Iar „în scopul organizării activității”, președintele țării va putea fi ales în funcția de lider al Adunării Populare. Altfel spus, există o mare probabilitate că Alexandr Lukașenko va conduce organul.
Uniunea dintre bărbați și femei, amânarea alegerile parlamentare
În Constituție urmează să fie stipulat prevederea potrivit căreia „căsătoria este uniunea dintre un bărbat și o femeie”.
De asemenea, urmează să fie introdusă prevederea privind „dezvoltarea energiei atomice”, pe care țara o dezvoltă „în scop pașnic”.
Legile urmează să fie adaptate noii Constituții în termen de doi ani (în cazul în care modificările vor fi susținute la referendum).
Despre desfășurarea alegerilor prezidențiale anticipate, după eventuala adoptare a modificărilor în Constituție, despre care Alexandr Lukașenko a vorbit anterior, nu este menționată nicio informație.
