Facebook/Marcel Ciolacu

România îi cere lui Zelenski să recunoască inexistența limbii „moldovenești”. Răspunsul președintelui Ucrainei

Premierul român Marcel Ciolacu i-a cerut președintelui Ucrainei Vladimir Zelenski, aflat în vizită la București, ca autoritățile ucrainene să recunoască în cel mai scurt timp inexistența așa-numitei limbi „moldovenești”. La rândul său, Zelenski a spus jurnaliștilor români că Guvernul de la Kiev se va întâlni, într-o săptămână sau două, şi va lua o decizie. Potrivit președintelui ucrainean, „toată această retorică referitoare la limbă, religie, minorităţi… sunt subiecte pe care dacă Rusia le aude începe o campanie de dezinformare puternică”. În acest fel, Zelenski a îndemnat românii să nu dea șanse Rusiei să dezechilibreze. „Am nevoie de unitate. Guvernele vor găsi soluţii, sunt sigur, pentru că suntem de aceeaşi parte a baricadei”, a comunicat el. 

Ciolacu a scris pe rețelele de socializare că discuția cu Zelenski a fost constructivă și au vorbit despre „preocupările României în privința protecției drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina”.

În context, am reiterat solicitarea noastră legitimă ca în cel mai scurt timp autoritățile ucrainene să recunoască inexistența așa-numitei ”limbi moldovenești””, a menționat Ciolcau. „România a acordat un sprijin multidimensional consistent vecinului nostru în toată această perioadă de la declanșarea invaziei ilegale a Rusiei și suntem pregătiți să participăm activ la viitorul proces de reconstrucție a Ucrainei, care va genera proiecte concrete și bunăstare pentru cetățenii ambelor state”, a adăugat oficialul român.

La fel, Ciolacu a precizat că „România susține ferm aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”. „Și cred că este important ca o decizie privind deschiderea negocierilor de aderare pentru ambele state să fie adoptată până la finalul anului”, a conchis el.

Digi24 scrie că Zelenski a fost întrebat, la o întâlnire cu jurnaliştii români, dacă Ucraina este pregătită să recunoască faptul că nu există limba moldovenească. El a afirmat că nu vede nicio problemă globală în această chestiune și că această problemă nu este presantă pentru el, dar a precizat că guvernele vor găsi soluţii, deoarece „suntem de aceeaşi parte a baricadei”.

Sincer, dacă pot răspunde sincer, nu văd nicio problemă globală în asta. Nu văd nicio problemă cu acest lucru. Înţeleg. Unii oameni ar spune că Moldova este România. Pentru mine, această problemă nu e presantă. Guvernul nostru se va întâlni, într-o săptămână sau două, şi va lua o decizie referitor la răspunsul pentru această întrebare. Personal, înclin către decizia de a întări parteneriatul nostru şi de a rezolva astfel de probleme. Îmi pare rău că nu mă pot gândi mereu la toate problemele mici. Pentru o ţară în război asta nu e problemă, îmi pare rău. Dar oamenii se vor aduna, vor lua o decizie şi sunt sigur că vor găsi decizia corectă şi sunt sigur că toată lumea va fi fericită”, a afirmat Zelenski.

El a adăugat că Rusia ia orice chestiune legată de minorităţi şi o transformă în fake news.

Ce am văzut de atât de multe ori în decursul acestei perioade, Rusia ia orice întrebare politică, în special când vine vorba de minorităţi, despre limbi, sunt multe lucruri. Chiar credeţi că noi avem o problemă cu vorbitorii de rusă din Donbas? Nu aveam nimic împotriva lor. Acum chiar ei au omorât aproape toţi oamenii din Donbas, din est, acolo unde erau atât de mulţi vorbitori de rusă. Pur şi simplu i-au omorât. Dar au spus că asta este cea mai mare problemă, că oamenii din Ucraina care vorbeau rusă aveau probleme, nu le era permis să vorbească rusă. Toată această retorică referitoare la limbă, religie, minorităţi… sunt subiecte pe care dacă Rusia le aude începe o campanie de dezinformare puternică, au o mare putere în a crea fake news. Ce trebuie să decidă Guvernul, uitaţi-vă la un singur lucru. Nu daţi şansa Rusiei să vă dezechilibreze. Am nevoie de unitate. Guvernele vor găsi soluţii, sunt sigur, pentru că suntem de aceeaşi parte a baricadei”, a explicat Zelenski.

***

Zelenski a efectuat pe 10 octombrie prima sa deplasare oficială în România de la declanșarea invaziei ruse asupra Ucrainei, în februarie 2022. În cadrul vizitei, șeful statului ucrainean a avut o întrevedere inclusiv cu Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni din București. În cadrul unei conferințe cu omologul său român Iohannis, Zelenski a spus că în viitorul apropiat va începe a funcționa un coridor pentru cerealele ucrainene prin teritoriul Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Curtea Constituțională a respins cererea opoziției de a suspenda reducerea pragului de vot pentru comisiile de vetting: „nu există motive”

Curtea Constituțională a respins pe 9 martie cererea deputaților din opoziție de a suspenda prevederile prin care Parlamentul a redus pragul de vot pentru numirea membrilor comisiilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor. Membrii opoziției susțineau că modificările adoptate de PAS — care permit numirea membrilor comisiilor de vetting cu majoritate simplă, după ce candidații nu au obținut cele 61 de voturi necesare — sunt neconstituționale și produc prejudicii ireparabile. Curtea a constatat că autorii sesizării nu au demonstrat în mod convingător existența unor consecințe iminente și ireparabile, respingând astfel cererea de suspendare.

Argumentele opoziției

Deputații contestau constituționalitatea articolelor III și IV din legea votată pe 5 martie de către majoritatea parlamentară, susținând că prevederile au fost introduse printr-un amendament la un proiect de lege cu un alt obiect de reglementare, eludând astfel procedura obligatorie a cel puțin două lecturi pentru legile organice. Aceștia au mai argumentat că reducerea pragului de la 61 la majoritate simplă suprimă rolul constituțional al minorității parlamentare și că orice decizie adoptată de o comisie de vetting viciată ar afecta iremediabil drepturile fundamentale ale persoanelor evaluate.

Motivarea Curții

Curtea a subliniat că suspendarea unui act normativ este o măsură extremă, care presupune demonstrarea unor consecințe negative iminente și ireparabile, nu doar invocarea unor riscuri abstracte. În decizie, Curtea a reamintit că rapoartele comisiilor de evaluare au caracter consultativ, potrivit Comisiei de la Veneția, și că persoanele evaluate pot contesta în justiție hotărârile defavorabile ale Consiliului Superior al Magistraturii sau ale Consiliului Superior al Procurorilor. Aceste argumente au invalidat, în opinia Curții, și acuzația de încălcare a principiului separației puterilor.

„Curtea constată că nu există motive pentru suspendarea acțiunii dispozițiilor contestate”, se arată în decizie, semnată de președinta Curții Constituționale, Domnica Manole.

Sesizarea fusese depusă pe 6 martie de deputații Ion Chicu, Alexandru Berlinschii, Adrian Lebedinschi, Diana Caraman și Alexandru Verșinin.

Reacția lui Ion Chicu

Unul dintre autorii sesizării, deputatul Ion Chicu, a calificat decizia Curții drept „previzibilă” și a acuzat judecătorii că nu au văzut „nicio urgență” în suspendarea legii.

Comisia Europeană îi cere Parlamentului să consulte Comisia de la Veneția în chestiunea reducerii pragului de vot pentru Comisia Vetting

Comisia Europeană a transmis că Parlamentul de la Chișinău ar trebui să solicite opinia Comisiei de la Veneția privind amendamentul prin care a fost redus pragul de vot pentru numirea membrilor internaționali ai comisiilor de vetting. Purtătorul de cuvânt al CE pe teme de democrație, justiție și stat de drept, Markus Lammert, a declarat pentru Teleradio-Moldova că „sprijinul transpartidic” este important pentru a asigura reprezentativitatea și durabilitatea reformelor-cheie din justiție, și că orice schimbări în domeniu ar trebui realizate „într-un mod transparent și incluziv, cu consultarea adecvată a tuturor părților interesate”.

„Reformele legate de statul de drept și de justiție sunt esențiale pentru procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, a declarat Lammert pentru TRM.

Amintim că amendamentul contestat a fost adoptat pe 5 martie în două lecturi și promulgat în aceeași zi de președinta Maia Sandu. Prin modificare, pragul de vot pentru numirea membrilor comisiilor de evaluare externă a fost redus de la 61 la 51 de voturi, după ce, pe 26 februarie, Parlamentul respinsese candidaturile lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne, aceștia obținând doar 53 de voturi din cele 61 necesare. Amendamentul a fost introdus într-un proiect de lege cu un alt obiect de reglementare — fortificarea securității judecătorilor și procurorilor — procedeu criticat dur de opoziție și societatea civilă pentru lipsă de transparență și grabă.

Președinta Maia Sandu a explicat ulterior că în actuala legislatură nu există suficiente voturi pentru a susține reforma justiției în afara majorității parlamentare și că fără modificarea procedurii numirile ar fi rămas blocate. Candidații sunt selectați inițial de Delegația UE la Chișinău, care transmite Parlamentului o listă scurtă de experți. Sandu a mai precizat că von Hebel a fost supus unor atacuri constante încă de la începutul activității sale în Comisia de Pre-Vetting, deoarece această structură a realizat „cea mai mare curățenie” în sistemul judecătoresc.

A doua zi, pe 6 martie, Parlamentul i-a numit cu 53 de voturi pe von Hebel și Lavigne în comisia de evaluare a procurorilor. Von Hebel a declarat pe 9 martie la Europa Liberă, că este pregătit să-și înceapă activitatea și că reacțiile critice sunt normale în orice proces de reformă majoră. „Există persoane care au interes ca lucrurile să rămână așa cum sunt”, a spus juristul olandez.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: