Obligațiunile municipale emise de Primăria municipiului Ceadîr-Lunga au fost subscrise integral în prima zi de lansare a ofertei publice. Acest lucru reprezintă un succes notabil pe piața de capital din Republica Moldova, facilitat de sprijinul Victoriabank, care a fost intermediar financiar.
Victoriabank a recepționat cereri de subscriere a obligațiunilor de la 11 investitori – persoane fizice și persoane juridice – care au acoperit volumul prevăzut în prospect, în valoare totală de 5 milioane lei. Cu acești bani, Primăria Ceadîr-Lunga planifică implementarea unui proiect de reabilitare a infrastructurii municipiului. Printre obiectivele proiectului se numără construcția de drumuri și trotuare, cu scopul de a facilita accesul ambulanțelor și serviciilor de urgență, contribuind astfel la siguranța traficului rutier.
„Subscrierea obligațiunilor emise de Primăria Ceadîr-Lunga într-un timp atât de scurt demonstrează atractivitatea acestei oportunități de investiție. Faptul că investitorii beneficiază de o dobândă neimpozabilă pentru persoanele fizice, o rată flotantă ce protejează împotriva fluctuațiilor și posibilitatea de tranzacționare pe bursă reprezintă avantaje esențiale. Ne mândrim că, în calitate de bancă sistemică, Victoriabank a avut un rol activ în acest succes, demonstrând încă o dată angajamentul nostru pentru dezvoltarea pieței de capital din Republica Moldova”, declară Vitalie Corniciuc, Vicepreședinte Victoriabank.
Termenul inițial pentru subscrierea obligațiunilor a fost stabilit pentru 30 de zile calendaristice, însă succesul rapid al ofertei a permis închiderea anticipată, conform deciziei Primăriei Ceadîr-Lunga, și admiterea spre tranzacționare pe piața reglementată la Bursa de Valori a Moldovei.
Această emisiune de obligațiuni face parte dintr-un proiect inițiat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în cadrul programului de sprijin pentru Autoritățile Publice Locale în lansarea de obligațiuni municipale, finanțat de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova.
Victoriabank a intermediat cu succes primele emisiuni de obligațiuni municipale din Republica Moldova, oferite de Primăria orașului Sîngera și Primăria municipiului Ceadîr-Lunga, iar noua emisiune subliniază angajamentul băncii de a sprijini proiectele de dezvoltare ale comunităților locale. Prin intermediul acestora, banca promovează responsabilitatea financiară și transparența în gestionarea fondurilor.
Maib, liderul inovației în sectorul bancar din Republica Moldova, anunță lansarea unui nou produs ipoteca comercială, disponibil în două versiuni: standard și green. Acest produs este conceput pentru a răspunde nevoilor antreprenorilor locali, oferind o soluție flexibilă și completă pentru finanțarea bunurilor imobile comerciale, industriale sau de producere.
Ipoteca comercială de la maib este mai mult decât un credit, este un instrument financiar modern, menit să sprijine creșterea sănătoasă și sustenabilă a afacerilor, indiferent de domeniul de activitate sau de obiectivele de dezvoltare ale acestora.
Două versiuni, o singură viziune: creștere responsabilă
Clienții pot alege între:
ipoteca comercială standard – ideală pentru achiziții, construcții sau reconstrucții de spații comerciale clasice;
ipoteca comercială green – dedicată proiectelor sustenabile, cu eficiență energetică și impact pozitiv asupra mediului.
Caracteristici cheie ale produsului:
finanțare de până la 50 000 000 MDL, disponibilă în MDL, EUR sau USD;
până la 100% din valoarea proiectului (fără TVA), în funcție de scop și garanțiile oferite;
destinat pentru: achiziții, construcții, finisări, reconstrucții ale bunurilor imobile cu destinație comercială, refinanțarea investițiilor în bunurile imobile nelocative;
finanțare retroactivă pentru investiții realizate în ultimele 12 luni.
Detalii privind condițiile de acordare:
pentru achiziția bunurilor imobile comerciale/industriale sau de producere, inclusiv terenuri pentru construcții:
până la 80% din valoarea bunului imobil finanțat (fără TVA) – pentru credite cu termen de până la 60 de luni;
până la 70% din valoarea bunului imobil finanțat (fără TVA) – pentru credite cu termen mai mare de 60 de luni;
până la 100% din valoarea bunului imobil finanțat – în cazul în care clientul oferă garanții suplimentare.
pentru construcții / reconstrucții / finisări: până la 100% din valoarea proiectului (fără TVA).
Avantaje suplimentare pentru varianta green:
condiții preferențiale pentru proiecte certificate ecologic sau cu eficiență energetică ridicată;
consultanță specializată pentru proiecte sustenabile;
contribuție activă la tranziția spre o economie verde.
Irina Dănilă, Manager Produse, Departamentul Creditare Business Banking, maib:„Prin lansarea ipotecii comerciale în dublă versiune – Standard și Green – maib își reafirmă angajamentul de a susține antreprenoriatul local și tranziția către o economie sustenabilă. Vrem să oferim finanțare inteligentă, adaptată realităților actuale și aspirațiilor viitorului și să susținem afacerile prin încă un produs sustenabil.”
Ipoteca comercială: rapid, online sau la orice sucursală maib
completați cererea de credit online, accesând linkul;
coordonați toate detaliile de la distanță cu reprezentanții maib (prin telefon, email), după care veți primi oferta preliminară pe email;
aplicați semnătura electronică și obțineți creditul rapid și ușor.
Ipoteca comercială de la maib este o soluție completă de finanțare, creată special pentru antreprenorii care își doresc mai mult: mai mult control, mai multă autonomie și mai multă sustenabilitate în modul în care își dezvoltă afacerea.
Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a anunțat că a avut o discuție „constructivă” cu transportatorii, în cadrul căreia susține că „a spulberat îngrijorările acestora”. El a explicat că au fost clarificate cele trei principale neînțelegeri: dotările pentru persoanele cu necesități speciale, metodologia de calcul a tarifelor și proiectul e-Bilet. Potrivit ministrului, transportatorii trebuie să informeze ANTA cu privire la numărul de vehicule adaptate pentru persoanele cu dizabilități. În privința metodologiei de calcul, Bolea a dat asigurări că aceasta va intra în vigoare în curând. Iar în ceea ce privește e-Bilet, oficialul a precizat că proiectul se află deocamdată în faza de consultări și nu există nicio decizie care să impună aplicarea lui.
„Am avut o discuție constructivă cu reprezentanții Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA). Cunoaștem cu toții că ei au îngrijorări. Trei îngrijorări. Am vorbit despre toate. Cât despre dotarea vehiculelor pentru transportul persoanelor cu necesități speciale, a fost o scrisoare nu tare inspirată din partea ANTA. Am rezolvat această neînțelegere, prin stabilirea unor lucruri foarte clare”, a declarat Vladimir Bolea.
Ministrul a explicat că toate companiile de transport de persoane trebuie să informeze Agenția Națională Transport Auto (ANTA) despre câte vehicule au dotate pentru transportul persoanelor cu necesități speciale, pentru ca în viitor să poată beneficia de investiții în acest sens.
„Acest lucru este important în primul rând pentru a cunoaște situația de fapt a lucrurilor. Nu în ultimul rând e important pentru companiile de transport de persoane, în vederea stabilirii necesităților de investiții. Republica Moldova este țară candidată, din 2027 vom avea acces la fondurile de preaderare. Noi, la Ministerul Infrastructurii, vom cere resurse financiare de care vor beneficia inclusiv transportatorii pentru a cumpăra aceste dotări și pentru a face condiții egale pentru toți cetățenii. Noi trebuie să avem grijă de toți cetățenii, inclusiv de persoanele cu necesități speciale. Această îngrijorare a transportatorilor a fost spulberată în urma dialogului”, a adăugat el.
Referitor la lipsa metodologiei de calcul a tarifelor, Vladimir Bolea a menționat că aceasta urmează să fie aprobată curând:
„Noua metodologie, s-a lucrat la ea până în aprilie 2025. Din mai a intrat în procesul de avizare și așteaptă ultimul aviz de la CNA, după care va trece prin hotărâre de Guvern și va intra în vigoare. Și această problemă este soluționată, care de fapt nici nu era problemă“, a menționat ministrul
Cât despre îngrijorările legate de sistemul e-Bilet, ministrul a precizat că proiectul se află abia în faza de consultări:
„Cunoaștem cu toții că nu există o hotărâre de Guvern în acest sens. Este o îngrijorare de viitor a transportatorilor. Astăzi nu este o hotărâre care ar impune transportatorii sau companiile să aibă acest sistem de GPS instalat pe unitățile de transport. Am avut o discuție, unele întrebări au fost pertinente. Este un proiect care se află în ample discuții și toată lumea este așteptată să vină cu propuneri pentru îmbunătățirea proiectului. Această îngrijorare noi o vom elimina prin discuții. Astăzi după masă am invitat să vină ANTA pentru a discuta pe acest proiect”, a precizat Bolea.
***
Amintim că, pe 24 iunie, transportatorii au acuzat Ministerul Infrastructurii și Agenția Națională Transport Auto (ANTA) de inacțiune, dar și presupuse abuzuri și scheme de corupție. Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a transmis un apel public, în care avertizează că lipsa metodologiei tarifare, impunerea sistemelor electronice e-GPS și e-Bilet, precum și obligația de adaptare a tuturor vehiculelor pentru persoanele cu dizabilități pun în pericol activitatea transportatorilor. Aceștia au amenințat, atunci, cu proteste, dacă autoritățile nu vor ține cont de nemulțumirile lor.
În reacție, Guvernul a transmis că a luat act de solicitarea publică, dar soluționarea problemelor ține de competența Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. În ceea ce privește acuzațiile APOTA legate de posibile scheme de corupție, Executivul a invitat toate părțile care dețin informații relevante să le prezinte organelor competente.
Pe 27 iunie, APOTA a comunicat că transportatorii au decis să iasă în stradă. Asociația a menționat că urmează a fi organizate trei manifestații în capitală: prima în Piața Marii Adunări Naționale, a doua în fața sediului Misiunii Uniunii Europene în R. Moldova, iar a treia – în fața Agenției Naționale Transport Auto.
Primul protest al transportatorilor din cele trei planificate va avea loc în data de 9 iulie.
Pe 4 iulie, Chișinăul va găzdui primul summit Moldova–UE. NM explică cine sunt participanții, ce semnificație are acest eveniment, care sunt așteptările și ce legătură are cu alegerile parlamentare din toamnă.
De ce vin din nou oficialii europeni în Moldova?
Uniunea Europeană organizează în mod constant summituri dedicate cooperării cu diverse state. Astfel de întâlniri bilaterale au loc cu parteneri strategici (precum SUA), dar și cu țări candidate la aderarea în UE (precum Ucraina sau Albania).
Aceste summituri sunt un instrument standard al politicii externe a UE. Evenimentul din 4 iulie, dedicat relației cu Republica Moldova, este primul de acest gen. Până acum au avut loc reuniuni ale Consiliului de Asociere UE–Moldova, întâlniri bilaterale cu lideri europeni și alte formate de dialog între autoritățile moldovene și cele ale UE.
În 2023, Moldova a găzduit summitul liderilor Comunității Politice Europene – un format mai larg, care include țările membre ale UE, zona euro, statele candidate la aderare și țările ce colaborează strâns cu Uniunea Europeană.
presedinte RM
La actualul summit, Uniunea Europeană va fi reprezentată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de președintele Consiliului European, António Costa, iar Republica Moldova va fi reprezentată de președinta Maia Sandu, premierul Dorin Recean și președintele Parlamentului Igor Grosu.
„Acest summit confirmă că Republica Moldova trece la un nou nivel de cooperare cu structurile europene. Astfel de întâlniri au loc între UE și țările candidate. Moldova a obținut statutul de țară candidată acum trei ani – în iunie 2022. Este primul summit de acest fel și asemenea discuții vor avea loc anual”, a declarat Maia Sandu despre summitul care urmează.
Facebook/Maia Sandu
După summit vor începe negocierile de aderare la UE?
Formal, negocierile privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană au început deja, pe 25 iunie 2024. Urmează etapa de screening – o analiză detaliată a legislației naționale, pentru a-i evalua punctele forte și slabe. După acest proces, încep negocierile propriu-zise pentru fiecare dintre cele 33 de capitole ale legislației europene (acquis-ul UE), grupate în șase clustere. Fiecare cluster este deschis separat.
În prezent, Moldova se află în faza de screening. Următorul pas este deschiderea primului cluster, care necesită acordul unanim al tuturor statelor membre ale UE. Moldova „merge la pachet” cu Ucraina, iar deciziile sunt luate în tandem. Totuși, Ungaria blochează deschiderea primului cluster de negocieri cu Ucraina, ceea ce afectează automat și progresul Moldovei. Anumiți oficiali europeni, precum comisarul pentru extindere, Marta Kos, iau în considerare posibilitatea separării „pachetului” Moldova–Ucraina, dar în interiorul UE nu există consens pe acest subiect.
Analistă principală pentru afaceri europene în cadrul organizației Crisis Group, Marta Mucznik, consideră că Uniunea Europeană este nevoită să mențină un echilibru fragil. Pe de o parte, trebuie să-și demonstreze sprijinul ferm pentru procesul de aderare al Moldovei, în ciuda blocajului impus Ucrainei de către Ungaria – un blocaj care ar putea afecta și parcursul european al Chișinăului. Pe de altă parte, trebuie să evite o reacție de respingere din partea segmentului de populație din Moldova care este sceptic față de integrarea europeană. „Acest echilibru va rămâne și după summit, și după alegerile parlamentare din septembrie, întrucât UE și Moldova continuă parcursul aderării într-un context de polarizare politică”, a declarat experta.
EPC Moldova
Între timp, deschiderea primului cluster de negocieri în cadrul summitului UE–Moldova nu trebuie așteptată. Deocamdată, nu există un acord între liderii statelor membre ale UE pe acest subiect, iar formatul unei întâlniri bilaterale nu presupune luarea unor astfel de decizii.
Are Maia Sandu nevoie de acest summit?
Fostul premier al Republicii Moldova, Vlad Filat, a declarat că summitul UE–Moldova este necesar Maiei Sandu, în contextul alegerilor parlamentare, pentru a obține avantaje politice. Această opinie a fost intens mediatizată de presa rusă.
Republica Moldova urmează să intre oficial în perioada electorală: pe 28 septembrie vor avea loc alegerile parlamentare, iar campania electorală va începe la sfârșitul lunii august. Totuși, doctorul în științe politice Angela Colațchi a remarcat că, înainte de alegeri, orice eveniment poate fi interpretat ca parte a ambițiilor politice ale unor candidați. „Este firesc, dar nu întotdeauna corect. Un summit de acest nivel ar fi avut loc oricum, și în absența alegerilor. Scopul său este discutarea cooperării dintre Moldova și UE”, a declarat experta.
Ea admite, însă, că summitul poate transmite și un mesaj politic clar din partea Uniunii Europene. „Se poate presupune că Bruxelles-ul vrea să arate că a reușit să construiască o relație solidă de cooperare cu actuala guvernare din Moldova. Totuși, repet, astfel de summituri sunt o practică obișnuită”, a adăugat Angela Colacchi.
La rândul său, analista Marta Mucznik consideră că summitul reprezintă o încercare a UE de a demonstra sprijin pentru parcursul european al Republicii Moldova, în contextul unei campanii electorale tensionate. „Dacă partidul președintei Maia Sandu — PAS — nu va obține majoritatea parlamentară, ar putea fi nevoit să formeze coaliții cu partide de opoziție, ceea ce ar putea influența direcția de integrare europeană a țării. Deși aceste partide susțin oficial aderarea la UE, viziunea lor asupra parcursului poate fi diferit”, a subliniat Mucznik.
Totodată, ea afirmă că Bruxellesul și Chișinăul au și un alt obiectiv comun: menținerea stabilității și evitarea unei escaladări a tensiunilor — atât pe malul drept al Nistrului, cât și în regiunea transnistreană, aflată într-o mare măsură sub influența Rusiei.
Ce se așteaptă, atunci, de la summit?
Pe agenda summitului se află aprofundarea cooperării dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în contextul războiului din Ucraina, etapele următoare în procesul de aderare, aspecte privind securitatea și Planul de creștere economică pentru Moldova, susținut de UE cu 1,9 miliarde de euro.
Angela Colațchi consideră că reuniunea va contribui la o formulare mai clară a obiectivelor comune ale Chișinăului și Bruxellesului. „Ce trebuie să facă Moldova? La ce ar trebui să fie atentă Uniunea Europeană? De la summit putem aștepta o clarificare mai detaliată a acestor obiective comune”, a declarat experta. Potrivit Martei Mucznik, summitul transmite un semnal clar de sprijin pentru agenda de reforme promovată de Maia Sandu, pe care Bruxelles-ul o consideră esențială pentru avansarea cererii de aderare a Republicii Moldova la UE — în contextul unor îngrijorări persistente legate de posibile ingerințe rusești, scheme de cumpărare a voturilor și campanii de dezinformare îndreptate împotriva Uniunii Europene și a parcursului european al Moldovei.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
În Rusia a fost recunoscut oficial Emiratul Islamic al Afganistanului — o entitate statală condusă de mișcarea „Taliban”, scrie The Moscow Times cu referire la Ministerul rus al Afacerilor Externe. Potrivit instituției, adjunctul ministrului Afacerilor Externe, Andrei Rudenko, a primit copiile scrisorilor de acreditare de la noul ambasador afgan la Moscova, Gul Hasan.
Ambasadorul rus la Kabul, Dmitri Jirnov, a spus că decizia de recunoaștere a fost luată de președintele rus Vladimir Putin, la propunerea ministrului de Externe, Serghei Lavrov.
Confirmarea simbolică a recunoașterii a fost arborarea noului steag al Afganistanului deasupra ambasadei de la Moscova. Potrivit TASS, este vorba despre un drapel alb, cu textul șahadei — mărturisirea islamică de credință într-un singur Dumnezeu. După preluarea puterii în 2021, „Talibanul” a interzis fostul drapel național, compus din dungi negre, roșii și verzi, înlocuindu-l cu acest simbol religios.
În declarația sa, Ministerul rus al Afacerilor Externe a subliniat perspectivele extinderii cooperării comercial-economice cu Kabulul, acordând o atenție deosebită proiectelor din domeniile energiei, transportului, agriculturii și infrastructurii. De asemenea, Rusia și-a exprimat disponibilitatea de a continua să ofere sprijin în domeniul securității și în lupta împotriva terorismului și a criminalității legate de droguri. A fost menționată separat și intenția de a aprofunda legăturile în educație, sport, cultură și domeniul umanitar.
The Moscow Times menționează că Rusia a devenit, astfel, prima țară din lume care a recunoscut oficial Emiratul Islamic al Afganistanului, deși mișcarea „Taliban” era considerată până de curând organizație teroristă în Federația Rusă. În decembrie 2024, Duma de Stat a adoptat o lege care permite excluderea „Talibanului” din lista respectivă, iar pe 17 aprilie 2025, Curtea Supremă a Federației Ruse a anulat oficial interdicția privind activitatea acestei mișcări în țară.
***
După preluarea puterii în Afganistan, în 2021, mișcarea „Taliban” a format propriul guvern, instaurând un regim criticat pentru represiunile sistematice. Regimul a acordat o atenție restrângerii drepturilor femeilor: au fost introduse interdicții privind educația și libertatea de mișcare, au fost reintroduse pedepsele corporale și creat un departament special pentru „păstrarea valorilor jihadului”. Potrivit sursei, deși din 2003 „Talibanul” a fost recunoscut în Rusia ca organizație teroristă, cooperarea dintre Moscova și această mișcare s-a intensificat după începutul războiului din Ucraina. Chiar și înainte de recunoașterea oficială, reprezentanți ai conducerii talibane participau în mod regulat la evenimente alături de oficiali ruși, inclusiv Vladimir Putin. Iar ministrul de Externe, Serghei Lavrov, i-a numit pe reprezentanții „Talibanului” drept „oameni raționali”.
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că nu a obținut niciun progres în încercarea de a pune capăt războiului din Ucraina, în urma unei noi convorbiri telefonice cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. La scurt timp după această a șasea discuție oficială dintre cei doi, de la începutul anului, Ucraina a fost ținta celor mai intense atacuri aeriene din acest an.
„A fost o discuție destul de lungă. Am vorbit despre multe subiecte, inclusiv despre Iran și, bineînțeles, despre războiul din Ucraina. Nu sunt mulțumit… Nu am obținut niciun progres în discuția de azi cu el”, le-a spus Trump jurnaliștilor pe baza aeriană „Andrews” din Washington, potrivit The Moscow Times.
La doar câteva ore după această declarație, Forțele Armate Ruse au atacat Ucraina cu 39 de drone și 11 rachete, inclusiv de tip „Kinzhal” și „Iskander”. Dintre cele 550 de ținte, forțele ucrainene au reușit să doboare 478, însă Kievul a fost puternic lovit.
Potrivit primarului capitalei Ucrainei, nouă rachete și peste 60 de drone au vizat opt zone din oraș. În urma atacului, cel puțin 23 de persoane au fost rănite, 14 dintre ele fiind spitalizate. Bilanțul ar putea crește, precizează autoritățile ucrainene.
Comentând pentru prima dată informațiile privind suspendarea livrărilor de arme către Ucraina, Trump a ținut să asigure că Washingtonul continuă să sprijine Kievul. „Lucrăm cu ei și încercăm să îi ajutăm”, a declarat el, dar a avertizat că SUA trebuie să-și reechilibreze propriile stocuri de armament. „Biden a secătuit complet țara noastră. Acum trebuie să ne asigurăm că avem destule arme și pentru noi”, mai scrie The Moscow Times.
Cea mai recentă convorbire între Trump și Putin, cea de-a șasea de la revenirea republicanului la Casa Albă, a avut loc pe 3 iulie. Potrivit consilierului rus Iuri Ușakov, discuția a durat aproape o oră. Trump a pledat pentru încetarea rapidă a ostilităților, în timp ce Putin a reafirmat că Rusia va continua să urmărească „eliminarea cauzelor profunde ale războiului din Ucraina”.
Convorbirea a avut loc pe fondul unei pauze temporare în livrările de armament american către Ucraina, cauzată de o revizuire a stocurilor de către Pentagon. Deși Departamentul de Stat a subliniat că pauza este parțială, unele surse din Ucraina citate de The Economist susțin că blocajul afectează toate tipurile de asistență militară. La Kiev, măsura a fost percepută ca o presiune politică a administrației americane.
Potrivit Financial Times, Donald Trump urmează să discute pe 4 iulie cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la ajutorul militar pe care SUA este dispusă să-l acorde Ucrainei.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
