Radio Chișinău

Scrisoare deschisă: un profesor universitar, gata să renunțe la sporul de 5000 de lei oferit de Guvern: “E umilitor”

Profesorul universitar Constantin Șchiopu s-a declarat gata să renunțe la sporul unic de 5 000 de lei pentru cadrele didactice, anunțat recent de premierul Dorin Recean. Într-o scrisoare deschisă adresată prim-ministrului, doctorul habilitat în pedagogie a declarat că plata unică de 5 000 de lei, destinată pentru cadrele didactice de toate rangurile, este „umilitoare”, dat fiind calificările diferite ale acestora.

Constantit Șchiopu a declarat că de la proclamarea independenței Republicii Moldova cadrele didactice universitare au fost „neglijate” de autoritățile naționale, însă, în ciuda acestui fapt, continuă să fie categoria „cea mai pacifică”, întrucât nu au „ieșit în stradă” sau „n-au făcut greve” din cauza salariilor pe care le primesc.

Cadrele didactice universitare, ani în șir, au fost umilite în ceea ce privește salariul. Când profesorii preuniversitari, deținători de grad didactic superior, primeau un adaos de 50%, de grad I – 40-%, iar de grad II – 30% din salariul de bază, un doctor în științe, pentru titlul său științific, „beneficia” de un adaos de 300 de lei , iar un doctor habilitat – de 500 de lei. Atât. Astăzi, un doctor în științe, pentru titlul său științific, primește 500 de lei, iar un doctor habilitat – 1100 (în cazul în care are 0,5 normă didactcă, adaosul se înjumătățește și el)”, a menționat acesta.

Constantin Șchiopu a dat de înțeles că nici condițiile de activitate ale cadrelor didactice universitare nu sunt echitabile.

Trebuie să vă mai spun că un cadru din învățământul superior este angajat, exact ca în perioada sovietică, pe o perioadă determinată – 5 ani. O dată la cinci ani, lectorul, conferențiarul, profesorul universitar trebuie să demonstreze comisiei de concurs, apoi senatului, prin argumente convingătoare, că merită să mai rămână cinci ani la catedră. Lista publicațiilor științifico-metodice, apărute în reviste indexate din țară și, obligatoriu, de peste hotare, este argumentul-cheie al reangajării. Din această listă mai fac parte participările la conferințe internaționale (cheltuielile de călătorie, cazare, hrană etc. sunt din contul cadrului didactic. Nu cred că o să-mi reproșați că institutia angajatoare plătește). Aceste articole sunt scrise de universitari noaptea și duminica”, a spus el.

Constantin Șchiopu a menționat că, în prezent, că doctorii habilitați și profesorii universitari iau un salariu de circa 8 000 – 9 000 de lei, iar, anterior, aceasta nu ajungea nici la 7 000 de lei. Potrivit lui, problema salariilor mici în învățământul superior a dus la lipsa cadrelor univesitare profesioniste.

Asistenții universitari, laboranții țin ore curs. La catedre, nici pe departe, nu rămân cei mai buni absolvenți. De ce-ar rămâne? Și ne mai mirăm de ce liceenii preferă instituțiile superioare de peste hotare. Reformele din învățământ n-au dat și n-o să dea roade (dincolo de lozincile, cuvântările și rapoartele emfatice) atâta timp cât un cadru didactic din învățământul superior va fi tratat în halul în care este tratat ani și ani. Nu sunt un nostalgic după timpurile sovietice, dar știu că un lector universitar primea 120 – 130 de ruble, iar un docent (conferențiar) – 340. A doua era o sumă destul de grasă”, a spus el.

În acest context, doctorul habilitat a menționat că plata unică de 5 000 de lei pentru profesorii de toate rangurile este „umilitoare”, dat fiind calificările diferite.

Ați anunțat că profesorilor de toate rangurile (și de ce i-ați egala, dacă ei au calificări diferite?) li se va oferi o indemnizație unică de 5000 de lei (medicii vor beneficia de 15% la salariu, iar lucrătorii din domeniul teatrului (și culturii?) – 25%. Matematica e foarte simplă. Dacă vom împărți 5000 de lei la 12 luni, ar ieși 416 lei pe lună (timp de 1 an). Eu cred că mai bine renunț la acest spor. E umilitor, având în vedere că am titlul științific de doctor habilitat și cel didactic de profesor universitar, că am publicat peste 400 de articole științifice, parte dintre ele în reviste SCOPUS, ISI, categoria B, C, 4 manuale școlare, 2 monografii, 5 ghiduri metodice, peste 100 de participări la conferințe internaționale etc. Dar pe cine l-ar interesa acest fapt?”, a menționat el.

Constantin Șchiopu a făcut apel la premierul Recean pentru a se întâlni cu cadrele didactice universitare.

Aristotel afirma că rădacinile educației sunt amare, dar fructul este dulce. Se pare că atâta timp cât va persista o atare atitudine față de noi, angajații din învățământ și, în special, față de universitari, nu vom mai avea șansa să gustăm din dulceața fructului, fiind nevoiți în continuare să ne „alintăm” (se poate și fără ghilimele) cu amărăciunea rădăcinilor. Dumneavoastră ce credeți, Domnule Prim-Ministru Dorin Recean? Nu credeți că ar fi oportun să ne auziți și pe noi, universitarii, în cadrul unor întâlniri mai puțin ori deloc oficiale? Vorba ceea: speranța moare ultima”, a conchis acesta.

***

Amintim că, pe 25 septembrie, premierul Dorin Recean a prezentat Programul „Spor pentru Moldova”, un pachet de sprijin pentru cetățeni și dezvoltare a economiei naționale în valoare de 1,3 miliarde de lei.

Programul „Spor pentru Moldova” include:

– creștere cu 15% a salariilor tututor medicilor, asistenților medicali + infirmiere (48 000 persoane);
– plată unică de 5000 lei pentru cadrele didactice (66 000 persoane);
– plată unică de 3000 lei pentru cadrele non-didactice (35 000 persoane);
– spor unic de 5000 lei pentru angajații din instituțiile de forță (10 000 angajați);
– creștere cu 25% a salariilor angajaților din domeniul cultură;

Totodată, vor fi alocate suplimentar 352 mln lei pentru cheltuielile energetice: căldură și energie electrică în școli, grădinițe, spitale și alte instituții bugetare. În același timp, Guvernul va aloca suplimentar 100 de milioane de lei pentru reparația și întreținerea drumurilor și 300 de milioane de lei pentru dezvoltarea regională (Programul „Satul European”). De resurse adiționale vor beneficia și agricultorii. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu trage un semnal de alarmă: „Problema apei va deveni mult mai serioasă în următorii ani”. Acțiunile necesare

Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.

Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.

Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.

„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.

Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”

Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.

„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: