Tudor Mardei / NewsMaker

Se află Plahotniuc în lista celor care au dat mită pentru a nu apărea în bazele de date Interpol? Răspunsul procurorului general

Traficanți de droguri, contrabandă, crimă organizată au dat mită pentru a nu apărea în bazele de date Interpol, ca ulterior să nu fie reținuți și plasați în arest. Vladimir Plahotiuc nu se află în această listă, oferită de autoritățile franceze celor din Moldova. Precizările au fost făcute de procurorul general Ion Munteanu. Întrebat de ce nu se reușește totuși anunțarea în căutare prin Interpol a acestuia, Munteanu a spus că Moldova și Franța „sunt la a treia zi de investigații deschise în această cauză penală” și că „Procuratura Anticorupție este în plin proces de acumulare a probelor”. 

La emisiunea În Profunzime de la ProTV, Munteanu a spus că obiectul investigației în cauza penală „Interpol” „constă în manipularea și intervenirea în fișierele Interpol, astfel încât informația cu privire la anumiți infractori să fie radiată ca ei să nu apară bazele de date, în căutare”: „Respectiv, el nu poate fi reținut și plasat în arest”.

Întrebat dacă s-a reușit ștergerea unor nume din baza de date, Munteanu a spus: „Nu vă pot spune această informație, nu vreau să las loc de speculație însă cu siguranță pot să vă spun că s-au întreprins măsuri cel puțin de tergiversare pentru a da curs solicitărilor statelor pentru a fi anunțate în căutare a unei persoane, anumiți infractori. (…) Inclusiv traficanți de droguri, contrabandă, crimă organizată, infractori cu paletă de infracțiuni destul de serioasă”.

La precizarea dacă intră și Plahotniuc în această listă, Munteanu a răspuns: „Deci în această listă, care ne-a furnizat-o autoritățile franceze, Plahotniuc nu este. Cel puțin, potrivit informațiilor de la momentul actual, nu este”.

Întrebat de ce nu reușim totuși să-l anunțăm în căutare prin Interpol, procurorul general a comunicat: „Haideți să avem în vedere că suntem la a treia zi de investigații deschise în această cauză penală. Deci până la moment, urmărirea penală a avut un caracter absolut închis, absolut secret. Despre această investigație au cunoscut în Republica Moldova efectiv 3 oameni, printre care șefa Procuraturii Anticorupție, eu și un procuror de caz. La moment, Procuratura Anticorupție este în plin proces de acumulare a probelor. Nu sunt identificate încă toate persoanele”.

Menționăm, Vladimir Plahotniuc a fugit din Republica Moldova în iunie 2019. În luna septembrie a aceluiași an a fost anunțat în căutare internațională. Pe masa procurorilor sunt șase dosare în care politicianul este acuzat de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, crearea și conducerea unei organizații criminale, îmbogățire ilicită, exces de putere, corupere activă și fals în acte publice. În dosarul numit generic „Frauda bancară”, procurorii au pus sechestru pe bunuri în valoare de 2,3 miliarde de lei. Niciunul dintre dosare nu a fost încă trimis în instanța de judecată. În octombrie 2022, Vladimir Plahotniuc a anunțat că revine în politica moldovenească.

În iulie 2023, reprezentanții Procuraturii Anticorupție susțineau că autoritățile moldovenești nu au primit niciun răspuns oficial, de la niciun stat, care să confirme că Vladimir Plahotniuc s-ar afla pe teritoriul lor. Instituția preciza că au fost efectuate solicitări prin intermediul Interpol iar autoritățile sunt în așteptarea ca vreunul din statele membre să confirme aflarea fostului politician pe teritoriul său. Detalii AICI.

***

Pe 4 iunie curent, Veronica Dragalin anunța că Procuratura Anticorupție și Parchetul Național Financiar (PNF) din Franța investighează o schemă de corupție prin care funcționari publici din Moldova și alte țări ar fi primit mită pentru a împiedica publicarea de către Interpol a așa-numitelor Notificări Roșii, care se referă la infractorii dați în căutare internațională. Sumele s-ar ridica la câteva milioane de dolari. Astfel, pe 4 iunie, procurori și ofițeri din cadrul Procuraturii Anticorupție și colegii lor din PNF, asistați de Biroul Federal de Investigații al SUA, au efectuat percheziții la doisprezece persoane, pe marginea cazului, fiind reținute patru persoane. Detalii AICI.

Pe 6 iunie, Șeful Biroului Interpol Moldova Viorel Țentiu a fost adus de mascații Centrului Național Anticorupție la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. Șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin a spus că lui Țentiu i se incriminează două capete de acuzare din Codul penal. „Este vorba despre corupere pasivă”, a comunicat Dragalin jurnaliștilor. Detalii AICI.

În aceeași zi, magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, au decis că șeful Biroului Interpol Moldova va sta 30 de zile în arest preventiv. Avocatul lui Viorel Țentiu a declarat că va ataca hotărârea la Curtea de Apel. Detalii AICI.

Ulterior, Procuratura Anticorupție a venit cu detalii cu privire la cauza penală denumită generic „Interpol”. Instituția a spus că cinci persoane, în total, au fost reținute pentru obstrucționarea activității Interpol. Totuși, patru dintre acestea au fost ulterior eliberate de către procuror. Cel din urmă ar fi constatat că nu există temei pentru aplicarea măsurii preventive. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: