publika.md

Se caută doi membri ai Consiliului Audiovizualului. Parlamentul dă start concursului

Parlamentul lansează concursul pentru selectarea candidaților propuși de organizațiile societății civile la funcția de membru al Consiliului Audiovizualului. Sunt vacante două funcții, potrivit unui comunicat publicat pe 9 septembrie.

Criterii de participare:

1. Deține diplomă de licență sau echivalentă cu aceasta și are experiență de cel puțin 5 ani în unul din domeniile: audiovizualului, al comunicării și jurnalismului, al dreptului, al cinematografiei, al culturii, al științei și cercetării, al tehnologiei informației și comunicațiilor, al publicității, precum și în activitatea academică;

2. Cunoaște prevederile legislației naționale și ale Uniunii Europene, precum și bunele practici internaționale în domeniul audiovizualului și în domeniile conexe;

3. Deține cetățenia Republicii Moldova;

4. Cunoaște limba română și cel puțin o limbă de circulație internațională;

5. Nu are calitatea de membru de partid și/sau de afiliat politic;

6. Nu deține, în mod direct sau indirect, interese, inclusiv financiare în cadrul furnizorilor de servicii media, distribuitorilor de servicii media, întreprinderilor de comunicații electronice sau al întreprinderilor din domeniul publicității;

7. Are o reputație ireproșabilă;

8. Nu este privată de dreptul de a ocupa o funcție publică prin hotărâre judecătorească definitivă.

Termenul de prezentare a dosarelor este de 14  zile lucrătoare din momentul publicării anunțului de concurs, data-limită fiind 28 septembrie 2021. Dosarele trebuie depuse personal sau prin poștă (la Secretariatul Comisiei Cultură, Educație, Cercetare, Tineret, Sport și Mass-Media, pe adresa: mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 105, bir. 716), sau prin e-mail (pe adresa indicată mai jos).

***

Amintim că, pe 2 septembrie, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a prezentat un proiect de lege, care vizează activitatea Consiliului Audiovizualului, Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor, a Comisiei Naționale a Pieței Financiare, a Consiliului Concurenței și al Agenției Naționale de Reglementare în Energetică (ANRE). Inițiativa prevede că Parlamentul, prin intermediul organelor de lucru, în special cel al comisiilor legislative, să poată analiza activitatea acestor instituții publice, iar în funcție de concluzii, să poată adopta anumite măsuri, inclusiv revocarea din funcție a conducătorilor.

În prezent, din Consiliul Audiovizualului fac parte: Ala Ursu-Antoci (președintă), Tatiana Buraga, Lidia Viziru, Iulian Roșca, Larisa Manole, Corneliu Mihalache, Artur Cozma, Dragoș Vicol și Ion Robu.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Noi proteste în peste 100 de orașe din Franța. Poliția a reținut 135 de persoane

În peste 100 de orașe și localități din Franța au loc noi manifestații de amploare sâmbătă, 24 octombrie, în contextul protestelor care se desfășoară în țară de la sfârșitul lunii septembrie. Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat că, până la ora locală 13:00, poliția a reținut 135 de persoane.

Potrivit ministrului, cele mai multe rețineri au avut loc în urma unor controale preventive, în timpul cărora au fost găsite „obiecte care ar fi putut fi folosite drept arme”.

Până sâmbătă dimineață, poliția înregistrase 136 de manifestații, față de 264 în sâmbăta precedentă. Autoritățile estimează că la proteste participă aproximativ 35 000 de persoane. Organizatorii nu au prezentat, deocamdată, propriile estimări.

În mai multe orașe, autoritățile au interzis manifestațiile de teama unor noi violențe și acte de vandalism. La Lyon, poliția a folosit sâmbătă dimineață gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de aproximativ 150 de protestatari. Lyon se numără printre orașele în care manifestațiile au fost interzise.

La Paris, în schimb, are loc un protest autorizat de autorități. Printre participanți se află membri ai partidului de stânga „Franța Nesupusă” (La France insoumise), inclusiv Jean-Luc Mélenchon, candidat la alegerile prezidențiale, notează Meduza.

Amintim că protestele au început la sfârșitul lunii septembrie, când elevii au ieșit în stradă pentru a denunța starea precară a școlilor și lipsa profesorilor. Ulterior, manifestațiile au atras și alte categorii ale populației, printre care studenți, sindicate, activiști de mediu și fermieri.

Între timp, revendicările protestatarilor s-au extins. Aceștia denunță acum creșterea costului vieții și finanțarea insuficientă a serviciilor publice.

Manifestațiile din 17 și 18 octombrie au degenerat, pe alocuri, în violențe. Unii protestatari, în special tineri, au vandalizat și jefuit magazinele și localurile întâlnite în cale. Printre afacerile afectate se numără atât mari lanțuri comerciale, cât și întreprinderi mici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: