publika.md

Se caută doi membri ai Consiliului Audiovizualului. Parlamentul dă start concursului

Parlamentul lansează concursul pentru selectarea candidaților propuși de organizațiile societății civile la funcția de membru al Consiliului Audiovizualului. Sunt vacante două funcții, potrivit unui comunicat publicat pe 9 septembrie.

Criterii de participare:

1. Deține diplomă de licență sau echivalentă cu aceasta și are experiență de cel puțin 5 ani în unul din domeniile: audiovizualului, al comunicării și jurnalismului, al dreptului, al cinematografiei, al culturii, al științei și cercetării, al tehnologiei informației și comunicațiilor, al publicității, precum și în activitatea academică;

2. Cunoaște prevederile legislației naționale și ale Uniunii Europene, precum și bunele practici internaționale în domeniul audiovizualului și în domeniile conexe;

3. Deține cetățenia Republicii Moldova;

4. Cunoaște limba română și cel puțin o limbă de circulație internațională;

5. Nu are calitatea de membru de partid și/sau de afiliat politic;

6. Nu deține, în mod direct sau indirect, interese, inclusiv financiare în cadrul furnizorilor de servicii media, distribuitorilor de servicii media, întreprinderilor de comunicații electronice sau al întreprinderilor din domeniul publicității;

7. Are o reputație ireproșabilă;

8. Nu este privată de dreptul de a ocupa o funcție publică prin hotărâre judecătorească definitivă.

Termenul de prezentare a dosarelor este de 14  zile lucrătoare din momentul publicării anunțului de concurs, data-limită fiind 28 septembrie 2021. Dosarele trebuie depuse personal sau prin poștă (la Secretariatul Comisiei Cultură, Educație, Cercetare, Tineret, Sport și Mass-Media, pe adresa: mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 105, bir. 716), sau prin e-mail (pe adresa indicată mai jos).

***

Amintim că, pe 2 septembrie, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a prezentat un proiect de lege, care vizează activitatea Consiliului Audiovizualului, Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor, a Comisiei Naționale a Pieței Financiare, a Consiliului Concurenței și al Agenției Naționale de Reglementare în Energetică (ANRE). Inițiativa prevede că Parlamentul, prin intermediul organelor de lucru, în special cel al comisiilor legislative, să poată analiza activitatea acestor instituții publice, iar în funcție de concluzii, să poată adopta anumite măsuri, inclusiv revocarea din funcție a conducătorilor.

În prezent, din Consiliul Audiovizualului fac parte: Ala Ursu-Antoci (președintă), Tatiana Buraga, Lidia Viziru, Iulian Roșca, Larisa Manole, Corneliu Mihalache, Artur Cozma, Dragoș Vicol și Ion Robu.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Nistrul poluat: cum se va acționa în cel mai rău scenariu pentru Chișinău? Răspunsul ministrului Mediului

Stare de alertă instituită inclusiv în municipiul Chișinău va permite autorităților centrale să aibă o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât cei din urmă să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative. În acest sens, există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă. Declarațiile au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după ședința Guvernului din 15 martie, după ce a fost întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu.

În timpul declarațiilor de presă, ministrul a spus că „datele de laborator se schimbă de la oră la oră”. Potrivit oficialului, până la această etapă, au fost instalate cinci filtre de protecție. „La fel a fost și securizată stația care aprovizionează Soroca. Mai mult de atât, în aceste momente, specialiștii sunt la stația de captare, la Chișinău, pentru a instala alte filtre, suplimentare, absorbante la măsurile care au fost aplicate de către echipa de la Apă Canal”, a adăugat Hajder.

Întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu, ministrul a răspuns: „În acest moment, nu există niciun risc pentru locuitorii din municipiul Chișinău, dar decizia de astăzi ne va permite să avem o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât ei să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative, cum ar fi din sonde care sunt de rezervă”.

La întrebarea care este cantitatea de rezervă, oficialul a declarat: „Noi cunoaștem că există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă, astfel încât urmare a acestei decizii noi trebuie să solicităm operatorilor de Apă Canal să ne comunice acest fapt”.

Întrebat dacă a discutat cu primarii din țară despre faptul dacă ei pot asigura sau au mecanismele necesare pentru a asigura oamenii cu apă, oficialul a răspuns: „Suntem într-o comunicare permanentă cu reprezentanții autorităților locale. Mai mult de atât, înțelegem că în Soroca deja sunt curățite sondele care pompează apa din sursele subterane și în alte localități deja s-a început acest proces. În următoarele ore vom veni cu recomandări clare către autoritățile locale pentru a inventaria toate alternativele de apă pentru a fi pregătiți în caz de necesitate de a închide total apa”.

***

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la Ucraina pentru a clarifica originea scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.

Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru. 

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: