Ion Ceban

Ședință de urgență la „Apă-Canal Chișinău”. Ceban cere ca Parlamentul, Președinția, Guvernul să rămână primele fără apă și canalizare

Consiliul de administrare al ”Apă-Canal Chișinău” a fost convocat, pe 27 ianuarie, în ședință de urgență. Informația a fost făcută publică de către primarul capitalei Ion Ceban, care a precizat că a fost discutat un singur subiect – situația critică și excepțională a întreprinderii cu privire la prestarea serviciului la apă și canalizare. Edilul a solicitat ca, în caz de deconectări, primele să fie debranșate de la apă și canalizare instituțiile de stat.

Potrivit lui Ceban, datoria ”Apă-Canal” față de Premier Energy a fost provocată de lanțul de scumpiri din ultimul an.

„Au fost prezentate rapoartele care atestă majorarea cu peste 30 de milioane de lei lunar în rezultatul scumpirilor în lanț a resurselor energetice, dar în special a energiei electrice. A fost luată decizia de a se adresa în regim de urgență, repetat, tuturor instituțiilor centrale, aduc aminte că în anii 2021 și 2022 au fost trimise zeci de demersuri în adresa Consiliului Suprem de Securitate, Președinției, Parlamentului, ANRE și toate au rămas fără atenția din partea autorităților”, a menționat Ion Ceban.

Edilul a publicat pe pagina sa de Facebook scrisoarea Premier Energy, atât referitor la datoriile acumulate în ultimele 2 luni la energia electrică, cât și intenția de deconectare. Mai mult, Ceban susține că decizia Premier Energy privind amânarea termenului de achitare nu rezolvă problema. Acesta este convins că s-ar urmări falimentarea întreprinderii. Acesta cere Guvernului să schimbe metodologia și să ajusteze costurile la cel puțin acoperirea cheltuielilor operaționale, dar și a creditelor precedentelor administrații 2013-2014 sau să achite integral gaura de 300 de milioane de lei.

„Primăria transferă anual Guvernului 23 de miliarde de lei, iar înapoi îi revine 2,5 miliarde de lei sau aproximativ 12%. Banii pe care municipalitatea îi transferă autorității centrale și constituie bugetul național și pe banii chișinăuienilor, tot felul de miniștri și deputăței de la PAS se laudă cu tot felul de proiecte, drumuri și sat european. Ne vom adresa repetat instituțiilor naționale și internaționale. Am solicitat să fie examinată situația în cazul în care primele să fie deconectate de la apă și canalizare instituțiile de stat, precum Parlamentul, Președinția, Guvernul pentru a face acele economii pe care ni le sugerează Premier Energy”, a mai menționat Ceban.

Premier Energy a anunțat pe 26 ianuarie că, din cauza datoriei în creștere neachitată de întreprinderea S.A. „Apă-Canal Chișinău”, vor fi operate noi deconectări la mai multe locuri de consum, inclusiv cele în care își are sediul administrativ furnizorul de apă. Potrivit furnizorului de energie electrică, datoria totală a S.A. „Apă-Canal Chișinău” constituie deja 73,2 milioane de lei, din care 44,7 milioane de lei conform facturilor cu termenul expirat.

În context, premierul Natalia Gavrilița a solicitat Inspecției Financiare să verifice corectitudinea utilizării fondurilor de către regia Apă Canal din subordinea Primăriei Municipiului Chişinău şi cauzele formării datoriilor. Aceasta a menționat că Primăria ar trebui să își asume responsabilitate.

Ulterior, Premier Energy a anunțat că deconectările de energie electrică anunțate la SA „Apă-Canal Chișinău” au fost amânate până la 1 februarie.

Tarifele pentru apă și canalizare au fost majorate, însă problema a rămas

Pe 11 ianuarie,  Agenția Națională pentru Reglementarea în Energetică (ANRE) a aprobat noile tarife pentru apă. Consumatorii casnici achită pentru apă și canalizare un tarif în mărime de 15,30 lei/m3 (+4,61 lei/m3 față de tariful în vigoare).

Pentru serviciul de alimentare cu apă potabilă pentru consumatorii casnici a fost aprobat prețul de 11,12 lei/m3 (cu 2,47 lei/m3 mai mult) și 13,29 lei/m3 – pentru consumatorii non-casnici.

Cresc și tarifele pentru serviciile de canalizare și epurare a apelor uzate. Consumatorii casnici vor plăti 4,18 lei (cu 2,14 lei/m3 mai mult) pentru metrul cub și 11,17 cei non-casnici.

Locuitorii capitalei achitau pentru serviciile de apă 8 lei și 65 de bani, iar pentru cele de canalizare 2 lei și 4 bani.

Primarul capitalei Ion Ceban s-a arătat nemulțumit de noile tarife și a declarat că și cu aceste schimbări, deficitul ”Apă-Canal Chișinău” va ajunge la 300 de milioane de lei pentru anul 2023.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu, la Helsinki: „O Moldovă aflată sub controlul Kremlinului ar face Ucraina mai vulnerabilă”

Președinta Maia Sandu a declarat că Republica Moldova intenționează să-și consolideze cooperarea cu Finlanda în domeniul securității și al rezilienței și mizează pe sprijinul Helsinkiului pentru avansarea procesului de aderare la Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul său finlandez, Alexander Stubb, care a avut loc pe 2 octombrie, la Helsinki.

„Avem multe de învățat de la Finlanda: de la modelul vostru de securitate integrată, de la pregătirea civililor și de la calmul pe care îl oferă faptul că ești pregătit. De aceea, am propus instituirea unui dialog structurat între Republica Moldova și Finlanda cu privire la reziliență”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a subliniat că Republica Moldova își dorește să avanseze în procesul de aderare la UE, menționând că, în acest an, țara a deschis oficial primele capitole de negociere.

„Facem reforme și îndeplinim, pe merit, fiecare condiție. Contăm pe sprijinul Finlandei pentru a face următorii pași în această toamnă”, a spus șefa statului.

Potrivit Maiei Sandu, alegerea europeană a Republicii Moldova are și o dimensiune de securitate, în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

„Cei 1 200 de kilometri de frontieră ai Republicii Moldova cu Ucraina fac parte din aceeași frontieră estică a Europei. Aderarea noastră consolidează securitatea atât a Ucrainei, cât și a Uniunii Europene. O Moldovă europeană securizează flancul sud-vestic al Ucrainei și consolidează stabilitatea la frontiera estică a UE. O Moldovă aflată sub controlul Kremlinului ar face Ucraina mai vulnerabilă”, a declarat Maia Sandu.

Șefa statului a vorbit și despre presiunile de securitate cu care se confruntă Republica Moldova. Potrivit acesteia, în acest an, drone rusești au pătruns de peste 45 de ori în spațiul aerian al țării, iar opt astfel de incidente au avut loc în ultima săptămână.

Maia Sandu a afirmat că Republica Moldova își consolidează capacitățile de apărare și securitate, inclusiv prin investiții în apărarea antiaeriană, modernizarea armatei și combaterea atacurilor cibernetice și a manipulării informaționale.

„Răspunsul nostru este să devenim mai puternici. Investim în apărarea antiaeriană, ne modernizăm armata și majorăm cheltuielile pentru apărare. Ne consolidăm capacitățile de a combate manipularea informațională și atacurile cibernetice și de a ne proteja alegerile”, a spus președinta.

În același timp, Maia Sandu a evidențiat progresele în domeniul energetic, afirmând că Republica Moldova a trecut de la o dependență de 100% de gazul rusesc la zero.

„Am trecut de la o dependență de 100% de gazul rusesc la zero, iar până la sfârșitul acestui an, sursele regenerabile vor reprezenta 30% din capacitatea instalată de producere a energiei electrice. Astfel, am eliminat cea mai puternică pârghie pe care Rusia o avea asupra noastră”, a declarat șefa statului.

Maia Sandu a mulțumit Finlandei pentru sprijinul acordat Ucrainei și a subliniat că rezistența acestei țări este importantă și pentru securitatea Republicii Moldova. „În cele din urmă, rezistența Ucrainei este cea care protejează pacea Republicii Moldova”, a spus ea.

Președinta a mai afirmat că aderarea la Uniunea Europeană reprezintă pentru Republica Moldova nu doar un obiectiv politic și economic, ci și un element important pentru securitatea țării.

„Ceea ce ne dă putere să mergem înainte, în pofida șocurilor energetice, a unui război la hotar și a presiunilor asupra economiei, este hotărârea noastră de a adera la Uniunea Europeană – o uniune în care țările se sprijină și se protejează reciproc”, a declarat Maia Sandu.

***

Amintim că Maia Sandu efectuează astăzi, 2 octombrie, o vizită de lucru în Finlanda.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: