Ion Ceban

Ședință de urgență la „Apă-Canal Chișinău”. Ceban cere ca Parlamentul, Președinția, Guvernul să rămână primele fără apă și canalizare

Consiliul de administrare al ”Apă-Canal Chișinău” a fost convocat, pe 27 ianuarie, în ședință de urgență. Informația a fost făcută publică de către primarul capitalei Ion Ceban, care a precizat că a fost discutat un singur subiect – situația critică și excepțională a întreprinderii cu privire la prestarea serviciului la apă și canalizare. Edilul a solicitat ca, în caz de deconectări, primele să fie debranșate de la apă și canalizare instituțiile de stat.

Potrivit lui Ceban, datoria ”Apă-Canal” față de Premier Energy a fost provocată de lanțul de scumpiri din ultimul an.

„Au fost prezentate rapoartele care atestă majorarea cu peste 30 de milioane de lei lunar în rezultatul scumpirilor în lanț a resurselor energetice, dar în special a energiei electrice. A fost luată decizia de a se adresa în regim de urgență, repetat, tuturor instituțiilor centrale, aduc aminte că în anii 2021 și 2022 au fost trimise zeci de demersuri în adresa Consiliului Suprem de Securitate, Președinției, Parlamentului, ANRE și toate au rămas fără atenția din partea autorităților”, a menționat Ion Ceban.

Edilul a publicat pe pagina sa de Facebook scrisoarea Premier Energy, atât referitor la datoriile acumulate în ultimele 2 luni la energia electrică, cât și intenția de deconectare. Mai mult, Ceban susține că decizia Premier Energy privind amânarea termenului de achitare nu rezolvă problema. Acesta este convins că s-ar urmări falimentarea întreprinderii. Acesta cere Guvernului să schimbe metodologia și să ajusteze costurile la cel puțin acoperirea cheltuielilor operaționale, dar și a creditelor precedentelor administrații 2013-2014 sau să achite integral gaura de 300 de milioane de lei.

Primăria transferă anual Guvernului 23 de miliarde de lei, iar înapoi îi revine 2,5 miliarde de lei sau aproximativ 12%. Banii pe care municipalitatea îi transferă autorității centrale și constituie bugetul național și pe banii chișinăuienilor, tot felul de miniștri și deputăței de la PAS se laudă cu tot felul de proiecte, drumuri și sat european. Ne vom adresa repetat instituțiilor naționale și internaționale. Am solicitat să fie examinată situația în cazul în care primele să fie deconectate de la apă și canalizare instituțiile de stat, precum Parlamentul, Președinția, Guvernul pentru a face acele economii pe care ni le sugerează Premier Energy”, a mai menționat Ceban.

Premier Energy a anunțat pe 26 ianuarie că, din cauza datoriei în creștere neachitată de întreprinderea S.A. „Apă-Canal Chișinău”, vor fi operate noi deconectări la mai multe locuri de consum, inclusiv cele în care își are sediul administrativ furnizorul de apă. Potrivit furnizorului de energie electrică, datoria totală a S.A. „Apă-Canal Chișinău” constituie deja 73,2 milioane de lei, din care 44,7 milioane de lei conform facturilor cu termenul expirat.

În context, premierul Natalia Gavrilița a solicitat Inspecției Financiare să verifice corectitudinea utilizării fondurilor de către regia Apă Canal din subordinea Primăriei Municipiului Chişinău şi cauzele formării datoriilor. Aceasta a menționat că Primăria ar trebui să își asume responsabilitate.

Ulterior, Premier Energy a anunțat că deconectările de energie electrică anunțate la SA „Apă-Canal Chișinău” au fost amânate până la 1 februarie.

Tarifele pentru apă și canalizare au fost majorate, însă problema a rămas

Pe 11 ianuarie,  Agenția Națională pentru Reglementarea în Energetică (ANRE) a aprobat noile tarife pentru apă. Consumatorii casnici achită pentru apă și canalizare un tarif în mărime de 15,30 lei/m3 (+4,61 lei/m3 față de tariful în vigoare).

Pentru serviciul de alimentare cu apă potabilă pentru consumatorii casnici a fost aprobat prețul de 11,12 lei/m3 (cu 2,47 lei/m3 mai mult) și 13,29 lei/m3 – pentru consumatorii non-casnici.

Cresc și tarifele pentru serviciile de canalizare și epurare a apelor uzate. Consumatorii casnici vor plăti 4,18 lei (cu 2,14 lei/m3 mai mult) pentru metrul cub și 11,17 cei non-casnici.

Locuitorii capitalei achitau pentru serviciile de apă 8 lei și 65 de bani, iar pentru cele de canalizare 2 lei și 4 bani.

Primarul capitalei Ion Ceban s-a arătat nemulțumit de noile tarife și a declarat că și cu aceste schimbări, deficitul ”Apă-Canal Chișinău” va ajunge la 300 de milioane de lei pentru anul 2023.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

life.ro

Elvețienii resping la referendum propunerea privind limitarea populației la 10 mln de locuitori

Cetățenii Elveției au respins, în cadrul referendumului din 14 iunie, propunerea de a limita populația permanentă a țării la 10 milioane de locuitori. Asta arată proiecțiile preliminare ale votului, citate de BBC.

Tendința votului indică faptul că aproximativ 55% dintre participanți s-au pronunțat împotriva propunerii, iar 45% au susținut-o.

Propunerea a fost lansată în 2024 de Partidul Popular Elvețian, formațiune de dreapta conservatoare care deține aproximativ o treime din locurile din Adunarea Federală (parlamentul elvețian). Inițiativa viza introducerea unui plafon demografic de 10 milioane de locuitori până în 2050. În cazul în care acest prag ar fi fost depășit în următorii doi ani, autorii propuneau chiar denunțarea acordului privind libera circulație a persoanelor cu Uniunea Europeană, notează Meduza.

Susținătorii măsurii au argumentat că o creștere accelerată a populației pune presiune pe infrastructura țării, afectează identitatea locală și contribuie la scumpirea chiriilor.

De cealaltă parte, criticii au avertizat că o astfel de decizie ar putea afecta economia elvețiană, ar limita accesul la forță de muncă străină și ar tensiona relațiile cu Uniunea Europeană.

Atât guvernul, cât și parlamentul Elveției s-au opus acestei inițiative, însă referendumul a fost declanșat automat după ce a petiția a fost semnată de peste 100 000 de cetățeni.

Potrivit datelor oficiale, populația Elveției a ajuns la 9,1 milioane de locuitori la sfârșitul anului 2025.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: