parlament.md

Șeful CNA: Deciziile Comisiei pentru Situații Excepționale și tranzacția gazelor naturale sunt investigate

Procuratura Anticorupție (PA) investighează legalitatea unor deciziile adoptate de Comisia pentru Situații Excepționale (CSE). Informația a fost comunicată de șeful Centrului Național Anticorupție (CNA) Iulian Rusu, la Parlament. „Noi am început investigațiile pe un alt domeniu, care ține de tranzacțiile cu gaze naturale”, a adăugat șefia CNA. 

Socialistul Adrian Albu i-a spus lui Iulian Rusu că „au fost nenumărate adresări publice și expuneri vizavi de deciziile care au fost luate de CSE privind alocarea din bugetul de stat a miliarde de lei, inclusiv și ceea ce a fost redirecționat pentru Energocom”.

„Noi am văzut acum câteva zile că CNA a ridicat anumite acte de la Energocom, ce investighează CNA în cazul dat?”, a întrebat Albu. „Dumneavoastră fiind membru al CSE nu vă aflați într-un conflict de interese?”, a mai spus el.

„Noi am transmis în adresa PA toate informațiile care le-am recepționat din partea unui petiționar. Exact din considerentul pe care l-ați menționat supra”, a răspuns șeful CNA.

Rusu a adăugat că „la momentul actual, toate subiectele ce țin de legalitatea deciziilor adoptate de către CSE sunt la PA”.

Noi am început investigațiile pe un alt domeniu, care ține de tranzacțiile cu gaze naturale. Deși sunt subiecte apropiate, totuși sunt subiecte destinse. Mai mult ca atât, pentru că există o serie de prevederi din Codul de procedură penală în special pe partea de competență, datorită valorii tranzacției această cauză se află în exercitare la PA. Deci, noi doar oferim suport, prin ridicarea de acte sau efectuarea altor măsuri”, a conchis Rusu.

***

Recent Alexandr Slusari, membru în consiliul societății SA Energocom, declara că în cadrul consiliului el a rămas pe poziția că „volumul stocurilor, procurate toamna-iarna 2022 a fost unul exagerat și neargumentat din punct de vedere economic”.

„În special, vorbesc de cele 200 mln m3, procurate în baza a două decizii secrete ale CSE. Acest lucru în prezent influențează menținerea a unui tarif mare intern la gaz, în situația cănd prețuri internaționale au coborât sub 400 euro pentru o mie m3”, menționa Slusari, adăugând că „urmează organele de anchetă să pună punct pe acest subiect”.

Totodata, el a adăugat că „recent CNA a solicitat de la Energocom toată informația despre tranzacțiile de procurare a gazelor pentru perioada 2021-2022, cu indicarea argumentării economice”.

În februarie 2023, Procuratura Generală a confirmat despre existența unor investigații cu privire la procesului de procurare a gazelor naturale. Precizările au fost făcute după ce Gheorghe Cavcaliuc a publicat o înregistrare video în care a făcut mai multe declarații controversate despre un presupus dosar penal, pornit pe numele lui Andrei Spînu, în legătură cu acordul semnat cu Gazprom.

În mai, Andrei Spînu declara că Moldova a cumpărat gaz, în comparație cu alte țări europene, „la prețuri mult inferioare”. „Dacă comparăm cu prețurile cu care au cumpărat alte țări europene, noi am cumpărat la prețuri mult inferioare: 1000, 1100, 900 și ceva, 800 și ceva”, menționa el.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: