Datorita proporțiilor dinamice, Hyundai Creta pare compactă și funcțională în același timp. Acest SUV compact se încadrează în aproape orice spațiu de parcare și, bineînțeles, funcționează bine pe orice suprafață a drumului. Indiferent de motorizarea aleasă Hyundai Creta vă va surprinde cu o serie de opțiuni convenabile și tehnologice, care ușurează viața zi de zi mult și fac plăcută fiecare călătorie.
Hyundai Tucson face totul ce îți dorești posibil cu calitățile sale excepționale și echipamentele bogate. Este încăpător și versatil, confortabil și practic, sigur și dinamic. Tucson este un însoțitor indispensabil pentru un stil de viață variat.
Hyundai Santa Fe este pregătit să treacă cu demnitate orice test. SUV-ul este disponibil cu motoare de tip diesel sau benzină, echipate cu o cutie de viteze cu 6 sau 8 trepte. Impecabil pe exterior — desăvârşit în interior. Aici nu există loc pentru detalii aleatorii.
Fără compromisuri — doar calcul precis și tehnologie perfectă. Hyundai Palisade convinge momentan: confort rafinat, stil izbitor, dinamică excepțională. O caracteristică distinctivă a Hyundai Palisade este să nu se oprească la ceea ce s-a obținut, ci să-și demonstreze de fiecare dată abilitatea de conducere inovatoare.
Demnitate și prestigiu la doar 5%* anual.
*DAE — de la 7.53%
O femeie s-a plâns de o „experiență umilitoare” la Consulatul R. Moldova din Frankfurt. Ea a relatat un schimb de replici cu angajații pe tema mamelor cu copiii care ar fi stat afară în rând, dar și privind „WC-ul privat” al instituției. Femeia a mai spus că, pentru un document, i s-ar fi cerut cu 20 de euro în plus. În reacție, Consulatul a calificat drept „denigratoare” postarea acesteia. Totodată, Consulatul a considerat regretabil faptul că „autorul postării a efectuat un atac direct la persoana funcționarului consular insinuând, în mod indirect, că acesta din urmă a cerut bani suplimentari”. Potrivit Consulatului, „autorul postării a cerut scuze pentru situația creată”. Între timp, femeia a reacționat la cele spuse de consulat.
Ce a raportat femeia
O femeie a scris pe Facebook despre o „experiență umilitoare la Consulatul Republicii Moldova din Frankfurt”. Ea a spus că avea o programare pentru perfectarea unor documente.
Potrivit femeii, odată ajunsă la consulat, care „se află într-o vilă mare”, ea a întrebat de ce mai multe mame cu copii, inclusiv bebeluși, care erau în fața clădirii „pe un frig puternic”, nu au fost lăsate să intre în interior. „Răspunsul primit a fost că „nu sunt primiți”, pentru că „nu este capacitate””, a relatat femeia.
Odată intrată în consulat, femeia a spus că a întrebat persoana de la intrare dacă poate merge la WC. „Răspunsul a fost șocant: „Noi nu avem WC pentru cetățeni. Avem WC-ul nostru privat. Mergeți la o cafenea””, a mai spus femeia. Ea a menționat că a revenit și la subiectul mamelor cu copii. „Mi s-a spus din nou că nu pot fi primite în interior. Repet: o vilă mare, cu două sau trei etaje, fără sală de așteptare și fără WC pentru cetățeni”, a menționat ea.
„Ulterior am fost chemată în biroul doamnei consul. Fără un „bună dimineața”, prima replică a fost: „De ce faceți gălăgie? De ce faceți atâta gălăgie aici?”. (…) Am fost făcută lipsită de rușine și mi s-a spus că nu am dreptul să vorbesc așa. Atitudinea a fost extrem de urâtă și lipsită total de respect. (…) Vreau să menționez că sunt cetățeană a Republicii Portugheze și merg des la Consulatul Portugaliei din Mainz. Diferența este enormă. (…) După experiența de astăzi cu moldovenii noștri, din păcate, pot spune că nu mi-e dor de Moldova”, se arată în postarea sa de pe Facebook.
În aceeași postare, femeia a scris că, „pentru declarația întărită”, consulul i-a cerut 30 de euro. „Când am primit însă documentul finalizat, pe declarație scrie clar că am achitat doar 10 euro. Întrebarea este una simplă: unde sunt restul de 20 de euro”, a menționat ea.
Reacție
Consulatul General al Republicii Moldova la Frankfurt pe Main a calificat drept „denigratoare postarea cetățeanului Republicii Moldova Carp/Daniliuc Lucia”. Consulatul și-a exprimat „regretul pentru faptul că, informațiile expuse în postarea sus menționată nu corespund adevărului, că autorul postării (care a beneficiat totuși de servicii consulare în pofida faptului că era nepregătită) a manifestat un comportament neprietenos, ofensator și verbal agresiv vis a vis de colaboratorii Consulatului General”.
„Regretabil este faptul că, autorul postării a efectuat un atac direct la persoana funcționarului consular insinuând, în mod indirect, că acesta din urmă a cerut bani suplimentari, precum și regretabil este faptul că autorul postării nu a menționat cât de nepoliticos și pe tonalitate ridicată a vorbit în incinta Consulatului General. Totodată, funcționarul consular a reușit să explice lucrurile corect, să întocmească dosarele, iar autorul postării a cerut scuze pentru situația creată (fapt nemenționat în postare)”, a declarat Consulatul.
Potrivit instituției, „costul oricărui serviciu consular, oferit la Consulatul General al Republicii Moldova la Frankfurt pe Main, se efectuează exclusiv prin transfer bancar la contul Consulatului General și niciodată în birourile colaboratorilor”. „La Consulatul General al Republicii Moldova la Frankfurt pe Main mituirea sau orice insinuare de mituire nu se admite”, a adăugat Consulatul.
O nouă postare
„Resping afirmația potrivit căreia informațiile expuse de mine „nu corespunde adevărului””, a menționat femeia într-o nouă postare pe rețelele de socializare.
În același timp, ea a spus că achitările efectuate de ea au fost „exclusiv prin transfer bancar”. De această dată, ea a menționat că a achitat în total, pentru două documente, 60 de euro. „Nu am formulat o acuzație directă de solicitare a mitei la adresa vreunui funcționar consular. Am relatat percepția creată de situație, percepție care putea fi evitată printr-o comunicare mai transparentă”, a adăugat ea.
Cu privire la afirmația referitoare la scuze, femeia a spus că „o eventuală detensionare verbală sau exprimare de politețe nu echivalează cu recunoașterea unei vine exclusive din partea mea și nici cu retractarea celor relatate public”. „Prezentarea acestei situații în comunicatul Consulatului este interpretativă și incompletă”, a adăugat ea.
Ședința Consiliului Municipal Chișinău (CMC) din 21 ianuarie a fost marcată de un schimb de replici despre limba în care trebuie să se desfășoare reuniunile CMC, după ce consilierul „Partidului Nostru” (PN), Denis Șova, a discutat în rusă cu colegul său de la PSRM, Alexandr Odințov. Consilierul Mișcării Alternative Naționale (MAN), Corneliu Pîntea, i-a cerut lui Șova, care a prezidat ședința, să vorbească limba română în CMC, iar reprezentantul PN a replicat că va vorbi în rusă, „dacă va fi necesar”, argumentând că aceasta este limba de comunicare pentru o parte semnificativă a populației țării. Ulterior, Pîntea i-a amintit că Regulamentul privind funcționarea CMC prevede că ședințele Consiliului trebuie să se desfășoare în română.
În timp ce se discuta ordinea de zi, consilierii MAN au propus ca proiectul Planului de mobilitate urbană durabilă a Chișinăului să fie examinat la următoarea ședință CMC. Fracțiunea și-a argumentat inițiativa prin faptul că șeful interimar al Direcției Generale Mobilitate Urbană, Dorin Ciornii, care trebuia să prezinte strategia, se află în concediu de medical.
Consilierul PSRM, Alexandr Odințov, a declarat că nu este de acord, pledând pentru examinarea subiectului la actuala ședință. Acesta a sugerat că un alt angajat al Direcției ar trebuie să raporteze asupra proiectului în locul lui Ciornii.
Cele două poziții divergente au stârnit o dispută la subiect. În cursul acesteia, Odințov a expus poziția fracțiunii sale și de la tribuna centrală a Consiliului Municipal, făcând o intervenție în limba rusă. Consilierul „Partidului Nostru”, Denis Șova, care a fost președintele ședinței, a răspuns la remarcile lui Odințov la fel în limba rusă.
Ulterior, consilierul MAN, Corneliu Pîntea, a avut o alocuțiune la tribuna centrală, în cadrul căreia i-a cerut lui Șova să vorbească în limba română atunci când prezidează ședințele CMC. „Când conduceți ședințele Consiliului Municipal, conduceți-le vă rog în limba română. Că vedeți că deja și la Eurovision ne felicită în limba rusă și pe urmă ne întrebăm din ce cauză”, a spus Pîntea.
În replică, Denis Șova i-a spus: „Suntem într-o țară democratică și liberă și, în cazul în care va fi nevoie, eu am să vorbesc și în limba rusă. Deoarece chiar ultimul recensământ arată că 11% din populația din Republica Moldova numesc că sunt ruși și 27% din populație spun că limba rusă este prima limbă pe care o folosesc la comunicare. Eu chestia dată o folosesc nu permanent, dar atunci când vreau să găsesc numitor comun cu cineva sau când vreau să mă înțeleagă cineva”.
Ulterior, consilierul PN a vorbit și în engleză, declarând: „Dacă va fi necesar, voi vorbi în engleză… ca să știu că ne facem treaba”.
În continuare, Pîntea i-a spus că remarca a venit ca un îndemn de a respecta Regulamentul privind funcționarea CMC, care prevede că ședințele Consiliului trebuie să fie desfășurate în limba de stat, adică româna. „Eu am vrut să vă rog să vă conduceți doar de Regulament. (…) Putem și în spaniolă să vorbim, nu-i o problemă. Și în italiană, și în franceză. Dar citiți Regulamentul”, a menționat Pîntea.
La rândul său, Șova spus că „respectă” Regulamentul privind funcționarea CMC. „Cunosc că legea spune că orice ședință a Consiliului și a Parlamentului și așa mai departe trebuie să fie condusă în limba de stat. Doar că încă o dată vă rog să nu trecem la chestiunea dată”, a adăugat consilierul PN.
Astăzi, în autonomia găgăuză, urma să înceapă procesul de înaintare a candidaților la alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG). Procedura însă nici nu a apucat să fie pusă în aplicare, fiind practic suspendată imediat. Consiliul Electoral Central (CEC) al Găgăuziei a anunțat, pe 21 ianuarie, că desfășurarea alegerilor, programate pentru 22 martie, este imposibilă. Joi, la Comrat, deputații APG urmează să se întrunească într-o ședință extraordinară. NewsMaker explică ce s-a întâmplat, ce moștenire lasă actuala componență a APG, dacă sunt așteptate schimbări semnificative după alegeri și când ar putea avea loc, în cele din urmă, scrutinul.
Desfășurarea alegerilor – imposibilă
Procesul electoral din Găgăuzia a fost lansat formal pe 21 ianuarie și prevedea înaintarea candidaților la funcția de deputat în Adunarea Populară a autonomiei, precum și colectarea semnăturilor în susținerea acestora. Procedura a fost, însă, suspendată, chiar în aceeași zi. Consiliul Electoral Central a anunțat, într-un comunicat de presă, că desfășurarea alegerilor programate pentru 22 martie este imposibilă. Decizia vine după ce Cancelaria de Stat a contestat două hotărâri ale Adunării Populare, adoptate în decembrie 2025, care vizează constituirea organului electoral al autonomiei.
În Codul electoral al Republicii Moldova, acest organ este denumit Consiliul Electoral Central al Găgăuziei (CEC), în timp ce în hotărârile Adunării Populare apare ca Comisia Electorală Centrală. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis contestația Cancelariei de Stat. Drept urmare, hotărârile care vizau constituirea organului electoral au fost anulate, iar în lipsa unui organ electoral legal constituit, organizarea alegerilor nu este posibilă.
Directorul laf.md, Vitalii Gaidarji, califică dificultățile legate de diferența de denumire a organelor electorale drept previzibile. „Cum, de exemplu, vor fi indicate plățile financiare pentru un organ care nu există în lista instituțiilor de stat?”, s-a întrebat Gaidarji.
Autoritățile din Găgăuzia pornesc însă de la faptul că, în legea „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei”, organul electoral este denumit Comisia Electorală Centrală. Încă înainte de decizia Curții Supreme de Justiție, membrul Biroului permanent al APG, juristul Gheorghe Leiciu, avertiza că anularea alegerilor din cauza denumirii organului electoral ar reprezenta „o lovitură puternică pentru democrație”.
Acum, Adunarea Populară urmează să se întrunească într-o ședință de urgență pe 22 ianuarie. Deputatul Alexandr Tarnavschi a explicat într-un comentariu pentru NM că, pentru deblocarea procesului electoral, este necesar să fie modificate hotărârile contestate de Cancelaria de Stat, să fie aprobată componența CEC și să fie stabilită o nouă dată a alegerilor, iar în timpul rămas să fie aduse în ordine toate actele adoptate anterior, astfel încât în ele să fie utilizată anume formularea Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, și nu Comisia Electorală Centrală
„Nici mie nu mi-ar plăcea ca prevederile legii «Cu privire la statutul juridic special» să fie modificate în acest mod. Totuși, trebuie să ținem cont de faptul că Parlamentul, adoptând noul Cod electoral, nu a respectat legea «Cu privire la statutul juridic special» și a utilizat formularea «CEC». Instanța consideră că legile adoptate ulterior au o forță mai mare. Ca politicieni, putem discuta mult pe această temă. Dar ca pragmatiști, trebuie să aducem actele legislative în ordine și să organizăm alegerile”, a menționat Tarnavschi.
Mandat marcat de instabilitate
Mandatul actualei componențe a Adunării Populare a Găgăuziei a expirat încă în noiembrie anul trecut. Cu toate acestea, deputații nu au reușit mult timp să aprobe data alegerilor. Motivul este că APG a desființat Comisia Electorală Centrală permanentă a Găgăuziei. Speakerul de atunci, Dmitri Constantinov, a explicat această decizie prin necesitatea economisirii bugetului autonomiei. În cele din urmă, când mandatul actualei componențe a APG a ajuns la final, s-a constatat că nu are cine să organizeze alegerile. Cancelaria de Stat a contestat decizia APG privind dizolvarea CEC-ului autonomiei. Adunarea Populară a fost nevoită să restabilească CEC-ul. Ulterior, au fost adoptate hotărâri privind completarea componenței comisiei. Anume aceste hotărâri au fost contestate din nou de Cancelaria de Stat.
Actuala componență a Adunării Populare a Găgăuziei, aflată pe final de mandat, cu greu poate fi descrisă drept una stabilă. Alegerile precedente pentru legislativul autonomiei au avut loc în toamna anului 2021. Cu toate acestea, noua componență a APG nu a reușit să-și înceapă activitatea timp de mai multe luni, deoarece deputații nu au putut alege un speaker. Conform regulamentului, acesta este ales cu majoritatea voturilor, prin vot secret. În condițiile în care majoritatea deputaților au fost aleși ca independenți, formarea unei majorități stabile s-a dovedit imposibilă. Speakerul a fost ales abia din a 15-a tentativă, funcția fiind preluată de Dmitri Constantinov.
În 2023, în autonomie au avut loc alegerile pentru funcția de bașcan, câștigate de Evghenia Guțul, asociată cu oligarhul Ilan Șor, care se află în prezent în Rusia. La colaborarea cu Șor a mers și Dmitri Constantinov. Șor a folosit Găgăuzia drept o platformă de confruntare cu puterea centrală a Republicii Moldova, reprezentată de partidul de guvernământ PAS și de președinta Maia Sandu. Sub conducerea lui Constantinov, Adunarea Populară a adoptat, la rândul său, o linie de înăsprire a relațiilor dintre Comrat și Chișinău. Ca urmare, delegația APG și-a suspendat participarea la grupul de lucru interparlamentar pentru Găgăuzia, din care fac parte deputați ai Parlamentului Republicii Moldova și ai Adunării Populare.
După ce Ilan Șor a anunțat că își încheie „proiectele sociale” din Republica Moldova, Dmitri Constantinov a renunțat la funcția de speaker. În aceeași perioadă, retorica autorităților din Găgăuzia s-a schimbat radical, trecând de la confruntarea cu puterea centrală la căutarea unor compromisuri. La sfârșitul lunii decembrie 2025, Constantinov a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru abuz de serviciu și a fost dat în urmărire. Potrivit informațiilor disponibile, acesta s-ar fi ascuns în regiunea transnistreană.
Astfel, Adunarea Populară a Găgăuziei a rămas fără conducător, deputații – fără mandate, iar autonomia – deja și fără o dată a alegerilor.
Puterea se va schimba?
În orice caz, alegerile pentru organul legislativ al autonomiei vor avea loc. Totuși, experții nu se așteaptă la schimbări serioase în componența Adunării Populare a Găgăuziei. Vitalii Gaidarji consideră că se va schimba 20–30% din componența APG. De aceeași părere este și fosta deputată APG, Ecaterina Jekova. „Majoritatea deputaților vor candida din nou și, cel mai probabil, vor câștiga”, crede ea. Atât Jekova, cât și Gaidarji explică acest lucru prin faptul că, în majoritatea circumscripțiilor, de obicei câștigă „liderii agricoli – antreprenori care au putere și influență”.
Separat, merită menționată și influența lui Șor. „El parcă a anunțat retragerea, dar este posibil să vedem în cursa electorală persoane aflate sub controlul său. Deocamdată, însă, nu este clar sub ce formă”, a remarcat Jekova.
ntv.md
Un alt actor care poate influența alegerile este fosta bașcană a Găgăuziei, lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah. Jekova a remarcat că membrii partidului lui Vlah, după stabilirea datei alegerilor pentru APG, au început să fie mai activi pe rețelele de socializare. Este foarte posibil ca „Inima Moldovei” să participe activ în campanie.
De menționat că, în Găgăuzia, candidații susținuți de partide câștigă mai rar alegerile. De regulă, în circumscripții se impun candidații independenți. Cu toate acestea, socialiștii participă constant la alegerile din autonomie. La începutul lunii ianuarie, liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, s-a întâlnit cu organizația PSRM din Găgăuzia, iar formațiunea a anunțat că va înainta candidați în toate cele 35 de circumscripții electorale.
Partidul de guvernământ PAS, în schimb, de regulă nu participă la alegerile din autonomie, întrucât are poziții foarte slabe în Găgăuzia. Chiar dacă vor exista candidați susținuți de formațiune în cursa electorală, acestora le-ar fi mai avantajos să nu își facă publică afilierea cu PAS.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Moldova a ales să iasă „din zona gri a geografiei” și să se alăture eforturilor Uniunii Europene de a apăra democrația și libertatea. În fața provocărilor generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, dar și a presiunilor economice și geopolitice, cooperarea între state devine esențială pentru pace, stabilitate și prosperitate. Declarațiile au fost făcute de prim-ministrul Alexandru Munteanu la panelul dedicat stării economice în contextul provocărilor regionale și globale, desfășurat în cadrul Forumului Economic de la Davos.
Premierul Alexandru Munteanu, a vorbit în fața liderilor europeni despre importanța cooperării între state pentru asigurarea păcii, stabilității și prosperității, precum și consecințele războiului Federației Ruse în Ucraina. Totodată, prim-ministrul a reafirmat angajamentul Republicii Moldova de a contribui activ la construirea unei Europe puternice, care să asigure o creștere durabilă pentru cetățeni și respectarea drepturilor omului.
„Republica Moldova a ales să iasă din zona gri a geografiei și să se alăture eforturilor europene de apărare a democrației, libertății și păcii. Suntem un exemplu viu că solidaritatea europeană și valorile comune pot deveni scuturi de protecție împotriva interferențelor externe destabilizatoare”, a menționat Premierul.
Șeful Executivului a accentuat că soluțiile pentru provocările de securitate, precum și pentru presiunile energetice, economice și geopolitice, nu pot veni din competiție, ci dintr-un angajament colectiv al statelor și instituțiilor de a rezolva problemele care afectează întreaga umanitate.
Alexandru Munteanu participă, în perioada 19–21 ianuarie, la Forumul Economic Mondial de la Davos. În ultimele două zile, premierul a avut întâlniri bilaterale cu omologul său din Luxemburg, Luc Frieden, prim-ministra Principatului Liechtenstein, Brigitte Haas, premierul Croației, Andrej Plenković, și cu reprezentanții delegației României – ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. În cadrul acestor discuții, Munteanu a subliniat consolidarea relațiilor bilaterale, proiectele comune și oportunitățile de creștere a investițiilor.
Totodată, Alexandru Munteanu, împreună cu ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a discutat cu Taras Kachka, viceprim-ministru pentru Integrare Europeană și Euro-atlantică, și cu Oleksii Sobolev, ministrul Economiei, Mediului și Agriculturii al Ucrainei, despre oportunitățile de cooperare bilaterală și reconstrucția Ucrainei.
Este de precizat că Republica Moldova participă la Forumului Economic Mondial de la Davos începând cu anul 2019. Prima participare a fost asigurată de ministrul Afacerilor Externe de atunci, Tudor Ulianovschi, unde a discutat despre proiecte ale ONU, inițiative legate de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și rolul agențiilor ONU în Republica Moldova.
În 2022, pentru prima dată, la Davos a participat un prim-ministru al Republicii Moldova – Natalia Gavrilița, care a intervenit la un panel privind gestionarea fluxurilor migraționale, vorbind despre răspunsul autorităților moldovenești la criza refugiaților din Ucraina, sprijinul partenerilor internaționali și importanța susținerii Uniunii Europene.
În 2023, Republica Moldova a fost reprezentată la Forum de președinta Maia Sandu, care a vorbit despre războiul din Ucraina, provocările de securitate din regiune, integrarea europeană a Republicii Moldova. Șefa statului a cerut atunci ,ajutor pentru consolidarea capacităților sale defensive, în special achiziția de sisteme de supraveghere și apărare antiaeriană.
În 2024, la Davos a participat fostul prim-ministru Dorin Recean, care a purtat discuții cu reprezentanți ai instituțiilor financiare internaționale și ai mediului de afaceri, promovând agenda economică a Republicii Moldova.
În 2025, Dorin Recean a participat din nou la Forumul Economic Mondial, unde a abordat riscurile atacurilor hibride și ale campaniilor de dezinformare, interferențele externe în procesele electorale.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Pe 20 ianuarie, jurnaliștii de la Ziarul de Gardă au publicat o investigație în care au scris că activistul Radu Dutcovici a strâns bani de la mai mulți cetățeni din diasporă, folosind aceeași poveste falsă, pentru a ajuta o mamă dintr-un sat din Republica Moldova. Potrivit jurnaliștilor, în realitate, banii nu ajungeau la familia pentru care erau colectați. De cealaltă parte, activistul susține că activitatea sa „este una transparentă” și „cu beneficiari reali”. Mai mult, acesta a calificat informațiile despre „zvonuri și atacuri la persoană”.
Potrivit Ziarul de Gardă, zeci de persoane din diasporă spun că, începând cu 2023, au primit mesaje din partea lui Radu Dutcovici, în care acesta cere bani pentru același caz, pentru a ajuta o mamă dintr-un sat din Republica Moldova, cu mai mulți copii și probleme grave.
Jurnaliștii susțin că era cazul unei femei din satul Lăpușna, raionul Hîncești, cu „șase copii”, rămasă singură după ce „soțul a murit de cancer cu câțiva ani în urmă”. Doi dintre copii ar fi fost „internați în spital cu probleme la plămâni”, iar familia nu ar fi avut sprijin din partea nimănui și s-ar fi aflat într-o situație gravă.
Sursa citată a menționat că unii oameni transferau bani, iar alții trimiteau colete cu ajutor. În câteva cazuri, au fost expediate atât bani, cât și colete. Sumele trimise variau de la 15 euro până la 300 de euro, susțin jurnaliștii. Potrivit sursei citate, mai mulți martori spun că Dutcovici ar fi fost prezent inclusiv la un festival al diasporei din Padova, unde unii oameni i-ar fi oferit bani direct „în mână”.
zdg.md
Conform jurnaliștilor, în ultimele săptămâni, mai mulți oameni l-au acuzat public de escrocherie, după ce au descoperit că „dovezile” trimise lor – clipuri video care arată cum a livrat ajutorul – au fost reutilizate ani la rând, deși erau prezentate drept recente.
În plus, au adăugat jurnaliștii, familia utilizată de Dutcovici în ultimii ani declară că nu a primit niciodată bani din colectările de fonduri și că a fost vizitată doar de patru ori. Potrivit Ziarul de Gardă, Dutcovici vizita familia nevoiașă o dată pe an și atunci făcea mai multe filmări.
zdg.md
Potrivit jurnaliștilor, femeia din raionul Hîncești, are, de fapt, 7 copii. Ea a spus că niciodată nu l-a contactat pe Dutcovici, deși în fiecare mesaj trimis donatorilor scria că „m-a sunat zilele acestea și ieri la fel”, și nici nu a trimis vreodată detalii despre copiii ei. Mai mult, soțul despre care se afirmă că ar fi murit de cancer este, potrivit ei, în viață. De asemenea, susține că niciun copil nu a fost internat vreodată în spital cu probleme la plămâni sau cu orice altă problemă. Femeia a declarat că a primit doar cutii cu diferite materiale și produse.
Întreaga investigație a jurnaliștilor de la Ziarul de Gardă, care include și alte cazuri în care este vizat Dutcovici, poate fi citită aici.
Ce spune Radu Dutcovici
„Am văzut publicația celor de la Ziarul de Gardă și, într-o veselie, a fost preluată de mai multă mass-media din Republica Moldova cu scopul ca să mă denigreze și să mă defăimeze. (…) În ultimii trei ani dragi prieteni, cu ajutorul urmăritorilor, am ajuns să ajutăm mai multe familii nevoiașe cu mulți copii, mai multe persoane cu un grad de dizabilitate țintuite la pat și, desigur, pensionarii vulnerabili”, a spus Dutcovici într-o intervenție video pe rețelele de socializare, adăugând că „printre cazurile concrete care am ajutat se numără familia cu șase copii din satul Lăpușna, raionul Hîncești, care a fost vizitată de către mine personal de patru ori”.
El a mai spus că, în trei ani, a colectat peste 3500 de euro și banii „au fost utilizați exclusiv pentru ajutorarea persoanelor și familiilor nevoiașe”.
„În această perioadă, am discutat cu 157 de persoane, dintre care 86 din ei mi-au răspuns și 63 din aceste persoane s-au implicat concret pentru ajutorarea acestor cazuri. Suma totală colectată în trei ani a fost de 3675 de euro, bani care au fost utilizați exclusiv pentru ajutorarea persoanelor și familiilor nevoiașe. Activitatea mea a fost și este una transparentă, desfășurată în timp, cu beneficiari reali. (…) Rămân deschis să ofer clarificări bazate pe fapte reale, nu pe zvonuri și atacuri la persoană”, a mai spus acesta, pe 20 ianuarie.
Între timp, reprezentanții publicației Ziarul de Gardă au scris, pe 21 ianuarie, că una dintre persoanele cu care au discutat pentru documentarea cazului a declarat că „la câteva ore după publicarea anchetei, Radu Dutcovici i-a restituit suma donată”: „Potrivit acesteia, la ora 14:44, Dutcovici i-a transferat 1.995 de lei, adică aproximativ 100 de euro, bani pe care ea îi donase încă în 2023”.
