În datele de 8 și 9 iunie, Pacific Motors, distribuitorul oficial Hyundai în Moldova, deschide cu bucurie ușile showroom-ului său pentru a vă oferi o experiență captivantă și inedită.
Vă așteptăm alături de noi pentru a sărbători Ziua Ușilor Deschise și pentru a descoperi cu entuziasm lansarea mult așteptată a noului model Hyundai SANTA FE!
Explorați facilitățile noastre moderne și descoperiți gama noastră diversificată de mașini în showroom-ul nostru, unde tehnologia și inovația se întâlnesc cu eleganța. Specialiștii noștri vor fi disponibili să vă ofere informații detaliate despre caracteristicile avansate ale modelelor noastre, să răspundă la întrebări și să vă ajute să realizați un test drive la solicitare.
În plus, veți beneficia de mai multe oferte speciale valabile doar în aceste două zile și veți putea savura gustări delicioase și băuturi răcoritoare pe parcursul vizitei.
Momentul cel mai așteptat va fi, cu siguranță, dezvăluirea noului model Hyundai SANTA FE. Cu noi motorizări disponibile, nou design distinctiv și tehnologii de vârf, acest model reprezintă un echilibru perfect între viața urbană și recreerea în aer liber.
Apropo, noul Santa Fe nu va fi singura maşină expusă în premieră naţională la Chişinău. Publicul va putea explora și modelul Hyundai TUCSON actualizat, SUV-ul cu un nou design rafinat atât în exterior cât și în interior și tehnologii de ultimă generație.
Vă așteptăm cu inima deschisă să ne însoțiți în aceste zile speciale, să testați mașinile noastre și să sărbătoriți împreună cu noi lansarea noului Hyundai SANTA FE. Fiți parte din experiența noastră Hyundai pe 8 și 9 iunie la autocentrul nostru.
Veniți la Pacific Motors — distribuitorul oficial Hyundai în Moldova pe 8 și 9 iunie, pe Str. Calea Moșilor 5/1, pentru a descoperi noul Hyundai SANTA FE! Pentru mai multe detalii nu ezitaţi să contactaţi departamentul de vânzări la numărul de telefon 022 800 888.
Între 24-30 noiembrie 2025, la Chișinău s-a desfășurat o nouă ediție a MOLDOX Lab, programul educațional al Festivalului Internațional de Film Documentar pentru Schimbare Socială MOLDOX. Ediția din acest an a reunit peste 25 de participanți din toată țara și din diaspora în cadrul a patru ateliere intensive dedicate filmului documentar, fotografiei narative și dezvoltării profesionale în domeniul industriei de film.
Timp de o săptămână, tinerii cineaști, artiști vizuali și activiști au lucrat cot la cot cu mentori din Moldova, România și SUA, explorând teme precum viața urbană, identitatea, memoria colectivă și schimbarea socială. În paralel, Moldox Lab a organizat evenimente de industrie deschise publicului la Artcor și Cineplex Loteanu: master-classuri, sesiuni de networking, întâlniri cu experți europeni, prezentarea „Moldox Lab Alumni Shorts” și premiera filmelor realizate în Găgăuzia.
Programul s-a încheiat cu prezentarea publică a lucrărilor create în atelierele Exploration, Intersections și Unfolding. Al patrulea workshop, Inspiration Lab 2025, a oferit participanților sesiuni dedicate dezvoltării conceptului, scrierii sinopsisului, realizării trailerului și pregătirii pentru piața europeană de co-producție. Workshopul a fost condus de mentora internațională, renumita regizoare Melody Gilbert din SUA, nominalizată la Emmy și premiată cu Alfred I. duPont, autoare a peste 20 de documentare distribuite internațional.
Evenimentul s-a încheiat cu pitching public și întâlniri individuale cu experți europeni, în urma cărora au fost acordate premiile Pitch@Moldox Awards 2025 la închiderea Festivalului Moldox.
CÂȘTIGĂTORII PITCH@MOLDOX AWARDS 2025
Thessaloniki International Documentary Festival (TDF) Award
IMPORT/EXPORT MD — Max T. Ciorbă & Sergiu Scobioala
Premiul include:
– acces complet la TDF 2026 în Salonic, Grecia;
– participare la Agora Market și Doc Market — una dintre cele mai importante platforme profesionale pentru documentar în Europa de Sud-Est.
Balkan Documentary Center (BDC) Award
Moldova on VHS — Lucia Lupu
In Search of the Tiny Flower, The Melody, The Ladder and The Elegy – Mihaela-Ștefania Turchină
Premiul oferă acces, ca observator, într-un program de formare de un an la BDC în Sofia, Bulgaria – un hub regional de pregătire pentru producția și co-producția europeană.
Pitch the Doc Award
Garbageddon – Vladislav Chiriliuc
Premiul constă în promovarea internațională a proiectului pe platforma Pitch the Doc, precum și o sesiune de consultanță personalizată cu un expert, ce va avea loc în următoarele șase luni.
IMPORT/EXPORT MD — Max T. Ciorbă & Sergiu Scobioala
– Consultanță cu Guilaine Chenu (Particules Docs, Franța) NELLY FOLLOWS THE SUN — Xenia Doroshenco
MENȚIUNE SPECIALĂ
The Spark Award, acordat pentru revenire creativă și reactivarea inspirației artistice, revine echipei:
Ghena Moroșanu (“A Parfume for ZSU”) & Pavel Nasalciuc (American Dream in Moldova)
Programul Innovate Moldova, finanțat de Suedia și Marea Britanie prin intermediul programului Bridge, va acoperi costurile de călătorie pentru câștigătorii premiilor către Thessaloniki International Documentary Festival și Balkan Documentary Center.
Despre Moldox Lab
Moldox Lab este un program educațional dedicat dezvoltării filmelor documentare cu tematică socială, oferind tinerilor creatori oportunitatea de a lucra cu experți internaționali și de a-și conecta proiectele la piața europeană de film. Proiectele finalizate în cadrul Moldox Lab urmează să aibă premiera la Festivalul MOLDOX.
Aceste workshopuri sunt organizate inclusiv cu sprijinul Agenției Naționale pentru Tineret, în cadrul Programului anual de granturi pentru organizațiile de tineret 2025.
Ilan Șor a anunțat că își oprește „proiectele sociale” în Moldova și că își retrage sprijinul politic acordat primarilor afiliați. Dar poate fi crezut? NewsMaker a analizat, împreună cu mai mulți experți, strategia lui Șor, rolul Kremlinului și legăturile cu noul partid și cu Kârgâzstanul.
Șor se retrage din Moldova?
Fostul lider al partidului „Șor”, declarat neconstituțional, Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare și ascuns la Moscova, a anunțat într-un mesaj video publicat pe 1 decembrie că suspendă toate „proiectele sociale” derulate în Moldova. Șor s-a prezentat mult timp ca politician-mecena, însă sursele de finanțare ale acestor „proiecte” au fost netransparente, iar el însuși a fost condamnat pentru implicare în „furtul miliardului”. Totodată, autoritățile din Moldova îl acuză de finanțare ilegală a partidelor, cumpărarea alegătorilor și organizarea protestelor plătite.
Marina Tauber/Telegram
Anunțând suspendarea proiectelor sociale, Ilan Șor a acuzat autoritățile de la Chișinău că ar fi blocat conturile destinate activităților caritabile. Totodată, el și-a retras sprijinul politic acordat primarilor afiliați. La scurt timp, primara Orheiului, Tatiana Cociu, a declarat că își dă demisia. Orheiul are o semnificație aparte pentru Șor: a fost punctul de lansare a carierei sale politice. În 2015, Șor a câștigat alegerile pentru funcția de primar, iar de atunci candidații susținuți de el au dominat constant scrutinurile locale.
Ultimele alegeri locale generale din Republica Moldova au avut loc în 2023. Cu doar câteva zile înainte de scrutin, Comisia pentru Situații Excepționale a exclus din competiție partidul „Șansă”, considerat succesorul neoficial al partidului „Șor”, declarat neconstituțional în 2022. Totuși, această excludere nu l-a lipsit complet pe Ilan Șor de candidați în alegeri. Tatiana Cociu, care și-a anunțat recent demisia din funcția de primar al Orheiului, a fost „candidata de rezervă” a lui Șor la alegerile din 2023. Inițial, în cursa electorală intra Alexei Lungu, candidatul partidului „Șansă” și principalul favorit. Cociu candida din partea „Forței Alternative de Salvare a Moldovei” (FASM). După ce „Șansă” a fost exclus din alegeri, Șor a sprijinit-o public pe Cociu – o strategie repetată și în alte localități. În absența propriilor candidați, Șor a susținut reprezentanți ai „Renașterii”, ai FASM sau candidați independenți.
Tatiana Cociu
În anul 2024, toate partidele asociate cu Ilan Șor s-au unit în blocul „Victorie”. Totuși, la alegerile-cheie din Moldova – prezidențiale și parlamentare – blocul nu a participat, deoarece CEC nu l-a admis la alegeri.
Pe parcursul anului dintre alegerile prezidențiale și cele parlamentare, organele de drept au intensificat investigațiile privind finanțarea ilegală a partidelor afiliate lui Ilan Șor. Activitatea structurilor de forță în această direcție a continuat și după scrutinul parlamentar de la sfârșitul lunii septembrie. Doar în ultimele câteva luni, peste zece foști lideri ai organizațiilor teritoriale ale partidului „Șor” au ajuns în fața instanței sau au fost deja condamnați la pedepse cu închisoarea.
Cel mai răsunător a fost procesul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, care a câștigat alegerile de bașcan cu sprijinul lui Șor. Ea a fost condamnată la șapte ani și jumătate de închisoare într-un penitenciar de tip semiînchis. Acum dosarul este examinat de Curtea de Apel. După sentința bașcanei, retorica autorităților autonomiei s-a schimbat brusc, ceea ce a dat motiv pentru discuții despre „deşorizarea Găgăuziei”.
Procesele asupra apropiaților lui Șor aveau loc și în timpul campaniei electorale. Atunci, autoritățile Moldovei declarau despre tentativele Kremlinului de a influența alegerile, inclusiv prin mâinile lui Ilan Șor.
Analistul politic Victor Ciobanu a menționat pentru NM că alegerile parlamentare din Moldova au fost miza decisivă a Kremlinului: „Existase un calcul că Blocul Patriotic va obține 40%, iar Șor — 10%. În rezultat, blocul lui Șor nu a fost admis deloc la alegeri, iar „patrioții” au obținut 24%. Este un eșec al Moscovei și al lui Șor”.
Retragere sau teatru?
Totuși, înfrângerea la alegeri nu a devenit deloc motivul încetării activității, ci, mai degrabă, un pretext pentru schimbarea tacticii. Iar declarația actuală a lui Șor despre suspendarea proiectelor sale în Moldova este parte a acestei noi tactici. „În configurația actuală a forțelor proruse din Moldova, nu îl vom vedea pe Șor. Dar asta nu înseamnă că Moscova s-a despărțit de Moldova. În timpul apropiat vor avea loc alegeri în Găgăuzia (în Adunarea Populară și, probabil, alegeri anticipate pentru bașcan), și Rusia va încerca acolo [să-și ia revanșa]. Kremlinul va mai juca o dată cartea găgăuză și transnistreană”, consideră Victor Ciobanu.
Doctorul în științe politice, Angela Colațchi, la rândul ei, a numit adresarea video a lui Șor „un spectacol prost”: „Nu am crezut. A jucat neconvingător. Nu este în tradiția lor să-și țină cuvântul. Strategia lor a eșuat, înseamnă că va fi o altă strategie”.
Ambii experți au fost de acord că parte a noii strategii a lui Șor ar putea deveni noul partid „Pentru Țară”, despre crearea căruia a anunțat fostul primar al orașului Basarabeasca, Valentin Cimpoieș.
Валентин Чимпоеш
Șor însuși a declarat că obiectivul principal este schimbarea puterii în Republica Moldova, în acest scop urmând să fie creat un „front comun”. Ce formă va avea acest front și când ar putea fi lansat, politicianul nu a precizat.
Din Moldova în Kârgâzstan?
Între timp, pe 18 noiembrie a ieșit la iveală faptul că Ilan Șor este implicat în lansarea noului canal de televiziune „Nomad” în Kârgâzstan, proiect care ar putea fi folosit pentru difuzarea propagandei ruse. Potrivit publicației „Meduza”, organizația „Eurasia”, afiliată lui Șor, organizează instruiri media pentru viitorii angajați ai postului, iar funcțiile de conducere urmează să fie preluate de foști angajați ai canalului RT, finanțat de Kremlin.
Despre crearea canalului „Nomad” s-a aflat cu câteva luni în urmă. Conform datelor „Radio Azattyk”, recrutarea angajaților era realizată de editorii biroului kârgâz al agenției ruse „Sputnik”. Una dintre funcțiile de conducere a fost obținută de redactorul-șef al acestei agenții, iar noii angajați sunt atrași și din alte instituții media ale țării. Președintele Uniunii Jurnaliștilor din Kârgâzstan și directorul „Canalului 7”, Iliazbek Baltashev, consideră că jurnaliștii pleacă la „Nomad” din cauza unor salarii mai mari, iar redacțiile locale nu pot concura cu „marile instituții media din exterior”.
Victor Ciobanu nu exclude faptul că Șor ar putea „să-și adune recuzita de magician” și să se reorienteze spre Kârgâzstan. „Este posibil ca la Kremlin să existe planuri pentru Șor în Kârgâzstan. Poate vom vedea acolo deschiderea vreunui «Land» (Șor a deschis în Moldova parcurile gratuite de distracții OrheiLand, GăgăuziaLand)”, a menționat expertul.
Ce va face guvernarea?
Politica partidului de guvernământ PAS s-a construit în mare parte pe confruntarea cu Ilan Șor. Autoritățile vorbesc constant despre necesitatea eliminării „elementului șorist” din viața politică a Republicii Moldova. Totodată, lupta cu Șor a fost adesea invocată drept argument în favoarea unor decizii nepopulare ale guvernării.
Analistul Victor Ciobanu a menționat că în anul următor în Moldova nu vor avea loc alegeri mari, de aceea, deocamdată, cu greu vom vedea „acel front șorist”. „Dar mai aproape de alegeri ei se vor manifesta. Și puterea va trebui să reacționeze”, a concluzionat expertul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc, învinuit în dosarul cunoscut sub numele de „Frauda bancară”, a fost adus pe 3 decembrie la o nouă ședință de judecată. Aflat în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13, Plahotniuc fusese escortat și în ajun, pe 2 decembrie, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.
Pe 3 decembrie, Plahotniuc a fost întrebat de jurnaliști cum pledează în fața instanței. „Am spus ieri”, a răspuns acesta. Totodată, el a spus că va face miercuri declarații pentru presă „dacă o să se permită”.
Între timp, Judecătoria sectorului Buiucani a acceptat 27 din cei 168 de martori propuși de apărare în dosarul lui Vladimir Plahotniuc. Printre persoanele admise se numără fostul guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu; fosta viceguvernatoare BNM, Emma Tăbârță; ex-premierul Iurie Leancă; foștii președinți ai Parlamentului, Andrian Candu și Marian Lupu; precum și ex-deputații Sergiu Sîrbu, Oleg Reidman, Vladimir Andronache, fostul președinte de comisie parlamentară Veaceslav Ioniță și alții.
În ajun, Plahotniuc și-a început discursul în instanță cu o declarație de nevinovăție. El a spus că a studiat materialele dosarului și a întocmit o listă extinsă de martori. În lista inițială, depusă de avocați, figurau 58 de persoane, iar în cea nouă figurau deja 168 de nume.
***
Fostul lider PDM a fost extrădat pe 25 septembrie în Republica Moldova. În prezent se află în Penitenciarul nr. 13 din capitală.
Plahotniuc este cercetat ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai răsunător dintre ele fiind cel privind furtul unui miliard. Potrivit procuraturii, Plahotniuc a primit prin intermediul companiilor controlate de Șor 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. Banii ar fi fost folosiți pentru achiziții de lux, servicii, investiții, evenimente și plata datoriilor. Pentru infracțiunile comise legea prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 8 la 15 ani.
Veaceslav Lupov, primarul orașului Taraclia, și-a anunțat demisia. Anunțul vine la o zi după ce și primara de Orhei a făcut același anunț. Lupov a motivat că „echipa lui Șor a început să înfrumusețeze Taraclia”, însă „autoritățile nu doresc ca orașul să se dezvolte”. Menționăm că anunțul primarilor vine după ce politicianul fugar Ilan Șor a spus că își închide proiectele sociale din Moldova și își retrage sprijinul politic pentru aleșii locali. Pentru NM, vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că „trebuie să facem o diferență foarte exactă între un anunț public și cererea de demisie formală” și a venit cu mai multe precizări în acest sens.
Anunțul făcut de Lupov
„Demisionez! Este o decizie dificilă”, a anunțat Veaceslav Lupov pe canalul său de Telegram.
El a mai spus că „autoritățile nu doresc ca orașul să se dezvolte”.
„Nu au nevoie de o Taraclie prosperă și fac totul pentru ca echipa noastră să nu poată lucra eficient. Anume noi, echipa lui Ilan Șor, am început să înfrumusețăm Taraclia. (…) Ne sunt blocate cele mai importante inițiative — asistența socială și sprijinul pentru oamenii care au nevoie de ea”, se mai arată în mesajul lui Veaceslav Lupov.
Precizările Comisiei Electorale Centrale
Întrebat de NewsMaker ce urmează la Orhei și Taraclia, ca urmare a anunțurilor făcute de Cociu și Lupov, vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat: „În primul rând noi trebuie să facem o diferență foarte exactă între un anunț public și cererea de demisie formală, înregistrată la administrația publică locală respectivă. Ulterior, după depunerea cererii corespunzătoare înregistrată la administrația publică locală, secretarul consiliului local în termen de 15 zile dacă nu greșesc are obligația să notifice Comisia Electorală Centrală despre acest fapt. Ulterior, Comisia Electorală Centrală, în baza notificării primite de la secretar, va examina eventualitatea stabilirii alegerilor locale noi în aceste localități”.
Întrebat când ar putea avea loc alegerile dacă aceste proceduri vor fi respectate, Postica a menționat: „În dependență de data la care sunt depuse cererile. (…) Alegerile locale noi se organizează de două ori pe an: în luna mai și în luna noiembrie”.
***
Anunțul făcut de Veaceslav Lupov vine la o zi după ce și primara orașului Orhei, Tatiana Cociu, și-a anunțat demisia. Cociu ajunsese în fruntea primăriei în urma alegerilor din 2023, candidând din partea Partidului Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei, formațiune inclusă în Blocul „Victorie”, condus de Ilan Șor. Menționăm că Veaceslav Lupov a câștigat alegerile locale din 2019 și a preluat funcția de primar al orașului Taraclia din partea Partidului „Șor”. În vara anului 2023, formațiunea politicianului fugar Ilan Șor a fost declarată neconstituțională și lichidată. În 2023, Lupov a candidat pentru încă un mandat de primar de Taraclia, însă în calitate de candidat independent.
Amintim că pe 1 decembrie 2025, Ilan Șor, care este condamnat în Republica Moldova și se ascunde de justiția moldovenească în Rusia, a anunțat că își închide proiectele sale sociale din Moldova și a propus crearea unui front național comun împotriva partidului de guvernare. Într-un mesaj video, el a afirmat că banii pe care îi transfera în țară ar fi fost blocați, iar mai mulți angajați ai săi ar fi fost arestați. Acesta a mai spus că nu mai poate continua activitățile de „sprijin pentru populație”, dar a promis să le reia după ce se schimbă guvernarea.
Purtătorul de cuvânt al Președinției, Igor Zaharov, a declarat că instituția „nu are ce comenta minciunile unui criminal condamnat, care se ascunde de justiție într-un regim autoritar și încearcă să destabilizeze Moldova cu bani murdari”. Deputata PAS, Doina Gherman, a declarat că „Șor poate o fi decis să întrerupă interferența sa în Moldova, dar instituțiile noastre nu vor întrerupe procesele penale împotriva acestui fugar până nu va fi făcută dreptate”.
Pe 2 decembrie, președinta Maia Sandu a fost întrebată dacă gestul lui Șor ar putea semnala o schimbare de direcție la Moscova. „Nu cred că Moscova își schimbă atitudinea în raport cu Republica Moldova, din păcate. Am vrea să avem o relație normală, am vrea să știm că Kremlinul nu se amestecă în treburile noastre interne, dar așa cum am văzut în ultimii ani și, inclusiv, din ce am văzut după alegeri – atitudinea Kremlinului nu s-a schimbat”, a răspuns șefa statului.
NewsMaker a analizat, împreună cu mai mulți experți, strategia lui Șor și rolul Kremlinului.
Președinția a publicat „Planul de consolidare a rezilienței democratice în fața interferențelor electorale”. Documentul făcut public, aprobat de Consiliul Național de Securitate, prevede 24 de acțiuni, printre care „promovarea unui cadru care să asigure independența editorială a furnizorilor media regionali”, „creșterea transparenței în domeniul media prin instituirea unui registru clar al proprietății și controlului asupra furnizorilor de conținut”, „stabilirea obligației de evidențiere clară a conținuturilor politice sponsorizate în perioadele electorale”, „elaborarea cadrului normativ privind comunicarea online în campaniile electorale”, precum și „revizuirea procedurilor privind activitatea formațiunilor politice”.
Documentul publicat prevede 24 de acțiuni și perioadele de executare:
Promovarea unui cadru care să asigure independența editorială și profesionalismul furnizorilor media regionali: 2026;
Instituirea unui cadru normativ modern privind serviciile digitale și definirea responsabilităților pentru coordonarea acestora la nivel național: 2026-2027;
Ajustarea legislației mass-media la standardele europene, pentru garantarea independenței editoriale și a protecției jurnaliștilor, în special adoptarea Legii anti-SLAPP privind protejarea jurnaliștilor și activiștilor de acțiuni judiciare abuzive: 2026-2027;
Dezvoltarea unui program național pentru consolidarea spațiului informațional și a culturii civice, cu accent pe producția locală, comunicarea publică și educația democratică: 2026-2027;
Dezvoltarea unor servicii media regionale incluzive, care să reflecte diversitatea lingvistică și culturală: 2026-2027;
Creșterea transparenței în domeniul media prin instituirea unui registru clar al proprietății și controlului asupra furnizorilor de conținut: 2026;
Crearea unei capacități analitice dedicate integrității proceselor electorale, cu rol în evaluarea riscurilor financiare, digitale și informaționale: 2026-2027;
Implementarea unui program național de alfabetizare media și civică, destinat tuturor categoriilor relevante de public: 2026-2027;
Stabilirea obligației de evidențiere clară a conținuturilor politice sponsorizate în perioadele electorale: 2026-2027;
Dezvoltarea unui mecanism de avertizare timpurie privind campaniile de dezinformare și manipulare informațională: 2026-2027;
Consolidarea arhitecturii de securitate cibernetică și guvernanței instituționale în domeniu: 2026;
Organizarea de instruiri periodice pentru personalul public privind bune practici de securitate cibernetică și recunoașterea incidentelor cibernetice: 2026;
Realizarea unui audit anual independent privind securitatea cibernetică a proceselor electorale: 2026-2027;
Actualizarea cadrului legal privind activele digitale, în conformitate cu standardele europene și internaționale în domeniu: 2026-2027;
Consolidarea cooperării interinstituționale pentru validarea și analiza datelor financiare relevante: 2026;
Îmbunătățirea schimbului de informații între instituțiile relevante pentru identificarea și gestionarea fluxurilor financiare cu risc sporit: 2026;
Optimizarea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor în cadrul instituțiilor financiare și prestatorilor de servicii de plată: 2026;
Actualizarea cadrului penal pentru a sancționa utilizarea neautorizată sau tranzacționarea datelor bancare în scopuri ilicite: 2026;
Dezvoltarea capacităților instituționale în analiza și investigarea tranzacțiilor asociate activelor digitale: 2026;
Implementarea unor programe continue de formare și certificare în analiza tehnologică și financiară avansată: 2026-2027;
Intensificarea cooperării între instituții pentru desfășurarea eficientă a investigațiilor: 2026;
Elaborarea cadrului normativ privind comunicarea online în campaniile electorale, cu scopul prevenirii finanțărilor din surse terțe și contracarării dezinformării, în conformitate cu pachetul de reglementări digitale al Uniunii Europene: 2026;
Revizuirea procedurilor privind activitatea formațiunilor politice, prin stabilirea unor criterii clare de menținere a statutului acestora: 2026;
Ajustarea procedurilor instituționale pentru asigurarea unui proces eficient și previzibil de acreditare a reprezentanților mass-media și a observatorilor electorali: 2026.
NewsMaker a întrebat reprezentanții Președinției cine va fi responsabil de implementarea planului. Deocamdată nu am primit un răspuns.
Planul a fost aprobat pe 2 decembrie de Consiliul Național de Securitate, convocat și condus de șefa statului Maia Sandu. Potrivit instituției prezidențiale, documentul stabilește „direcțiile principale prin care statul va preveni ingerințele externe și va proteja procesele democratice” și a fost elaborat „pe baza experienței ultimelor trei scrutine, perioadă în care Moldova a fost ținta unor interferențe străine fără precedent: finanțări ilegale ale activităților politice, campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și tentative de destabilizare a ordinii publice”.
Maia Sandu a declarat că acestea sunt doar „o parte dintre măsuri”. „Nu tot planul poate fi făcut public. (…) Sunt anumite acțiuni cu caracter secret despre care nu vrem să afle și cei care au intenții proaste în raport cu cetățenii și cu statul Republica Moldova”, a declarat șefa statului în timpul conferinței de presă pe 2 decembrie.
***
Consiliul Național de Securitate este un organ consultativ pe lângă șeful statului, responsabil de coordonarea și monitorizarea politicilor de securitate națională. Acesta este condus de șefa statului și a fost constituit pe 7 noiembrie 2025, printr-un decret prezidențial. Din componența Consiliului fac parte președintele Parlamentului Igor Grosu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică Lilian Carp, ministrul apărării Anatolie Nosatîi, ministra afacerilor interne Daniella Misail-Nichitin, șeful SIS Alexandru Musteața, inclusiv procurorul general interimar Alexandru Machidon. Prin același act semnat de Maia Sandu, a fost abrogat decretul din 2023 privind constituirea Consiliului Suprem de Securitate.
