Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a intrat în posesia mai multor date care indică că Federația Rusă ar dori să compromită aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, prin implicarea în procesele electorale din 2024 și 2025. În aceste acțiuni, Rusia va implica 3 categorii de actori: actorii politici deschis declarați pro-Federația Rusă, actori politici declarați pro-stataliști și actori politici conectați la grupurile criminal organizate. Se planifică generarea mai multor crize inclusiv în regiunea din UTAG sau stânga Nistrului, amplificarea tendințelor radicale de natură separatistă în zona de sud a Republicii Moldova – cel mai important actor pe care mizează Federația Rusă fiind gruparea lui Ilan Șor, dar și organizarea protestelor la Chișinău. Precizările au fost făcute de directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) Alexandru Musteața.
„Se pun în aplicare tentative pentru a compromite referendumul și alegerile prezidențiale”
Musteața a raportat că „SIS a intrat în posesia mai multor date care indică asupra unui nivel fără precedent al intensității al acțiunilor săvârșite de Federația Rusă”.
„Scopul acestor acțiuni este să compromită aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, să deturneze procesele democratice și să mențină Republica Moldova sub sfera sa de influență”, a comunicat directorul SIS.
Potrivit acestuia, prima etapă a început în 2023 când s-a încercat compromiterea alegerilor locale.
„Acum se încearcă relizarea următoarelor două etape, cu intenția de a se amesteca în procesele electorale din acest an. (…) Avem informații care se pun în aplicare tentative pentru a compromite referendumul pentru integrare europeană, de imixtiune în alegerile prezidențiale, precum și de denigrare a instituțiilor și candidaților politici care vor promova aderarea la UE. Următoarea etapă, a treia, planificată pentru 2025 are drept scop controlul asupra Parlamentului Republicii Moldova prin accederea în Parlament a partidelor politice aflate sub influența Federației Ruse”, a precizat Musteața.
SIS ar fi intrat în posesia „unei strategii pentru 2024 și 2025, care va include 3 elemente principale conectate între ele”.
„În primul rând susținerea actorilor politici aflați sub control direct sau indirect a Federației Ruse, distribuiți în 3 categorii, care odată ajunși în Parlament urmează să servească intereselor ostile ale unui stat străin, în speță Federația Rusă. Actorii politici deschis declarați pro-Federația Rusă, aceștia au legături directe și confirmate cu serviciile speciale, consultanți politici, grupuri criminal organizate, conducerea de la Kremlin și grupuri oligarhice și actori politici declarați pro-stataliști, respectiv vor să se ascundă în spatele unor politici externe neutre, declarând că apără interesul național, neutralitatea și statalitatea, dar de fapt scopul lor este să servească Federația Rusă. Acești actori ar avea contacte cu exponenți ai Federației Ruse într-o formă camuflată. Și actori politici conectați la grupurile criminal organizate, conduse de cetățeni ai Republicii Moldova, aflați în căutare internațională”, a declarat Musteața.
„Se planifică generarea mai multor crize”
Potrivit directorului SIS, se planifică „generarea mai multor crize”.
„Planifică crize în domeniul economic, social, ciocniri sociale pentru a instiga la ură interetnică, crize de securitate sau ordine publică inclusiv în regiunea din UTAG sau stânga Nistrului”, a comunicat el.
Al treilea element important al scenariului, potrivit lui Musteața, sunt atacurile informaționale de amploare pentru a amplifica efectul psihologic al crizelor creând percepția că aceste crize sunt mai mari decât par.
„Utilizarea pe larg a rețelelor sociale, în special canalele de Telegram și TikTok, tentative de a restabili și a deschide canale TV pentru propagandă și plasarea în public a informațiilor false dar cu impact mediatic major”, a spus Musteața.
Pentru anul 2024, SIS „are certitudinea că referendumul anunțat va fi ținta discreditărilor”. S-ar dori scăderea prezenței la vot, potrivit Serviciului.
„De partea rusă se mizează pe opțiunea de boicot, votul împotrivă, sau încadrarea unei întrebări suplimentare în cadrul referendumului care să ducă cetățenii în eroare”, a adăugat Musteața.
„O altă direcție este amplificarea tendințelor radicale de natură separatistă în zona de sud a Republicii Moldova”
În alegerile prezidențiale din 2024 și parlamentarele din 2025, „obiectivul vizează atacarea și subminarea șanselor candidaților pro-europeni paralel cu potențarea unui candidat controlat direct de regimul de la Kremlin sau cu viziuni anti-rusești moderate”.
„O altă direcție este amplificarea tendințelor radicale de natură separatistă în zona de sud a Republicii Moldova, în special UTA Găgăuzia. Federația Rusă mizează pe crearea falsă de dezbinare socială, prin continuarea acțiunilor de compromitere a eforturilor Chișinăului de apropiere de UTAG. De asemenea se vor utiliza în continuare potențialul din regiunea transnistreană în acțiuni hibride anti-Chișinău în contextul proceselor politice din Republica Moldova pe fundalul invocării unor așa numite presiuni economice puse de Chișinău pe regiuni. (…) Cel mai important actor pe care mizează Federația Rusă este gruparea lui Ilan Șor, cu extensiile sale social-politice, care are indicația de a provoca radicalizare și violență. Ilan Șor are sarcina principală pentru 2024 de a compromite rezultatele referendumului”, a declarat Musteața.
Potrivit acestuia, „un alt grup de actori politici au indicația de a promova doctrina statalistă, dar care în realitate servește retoricii Rusiei”.
„Cu o probabilitate înaltă, structurile date sunt ghidate de serviciile de informații ruse și centrele de influență conexe administrației președintelui Federației Ruse. Această strategie poate fi văzută deja public. Aceste forțe vor promova mesajul fals precum că aderarea Republicii Moldovei la Uniunea Europeană ar afecta suveranitatea țării”, a adăugat el.
De asemenea, a spus Musteața, „în primăvara anului 2024 se vor activiza formatori de opinie cu interese anti-europene ascunse dar care să promoveze un candidat independent în jurul căruia să se alinieze mai multe forțe de centru-stânga”.
„Planul acestora este să transforme protestele în acțiuni violente”
Musteața a declarat că „protestele vor continua să fie un instrument utilizat pentru slăbirea încrederii în instituțiile democratice”. SIS ar avea informații că manifestațiile vor fi reluate începând cu luna martie-aprilie anul curent.
„Planul acestora este să transforme protestele în acțiuni violente, integrarea haosului și destabilizărilor în masă”, a adăugat el.
Al treilea element, potrivit lui Musteața, este „susținerea factorilor de destabilizare din anumite regiuni prin continuarea creării polului regional de putere în UTAG, care este la moment loial factorului rus”.
„Scopul acestor acțiuni este șantajarea autorităților centrale”, a comunicat el. Potrivit lui Musteața, UTAG urmează să se alinieze protestelor din Chișinău.
„Conducerea UTA Găgăuzia ar planifica în luna martie 2024 să inițieze acțiuni care ar destabiliza situația de securitate din regiunea UTAG”, a menționat el.
În decembrie 2023, președinta Maia Sandu a solicitat desfășurarea în toamna anului 2024 a unui referendum național privind aderarea la Uniunea Europeană. În aceeași zi, la trei ani de mandat, șefa statului a anunțat oficial că va candida la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024.
Mai precizăm că anul viitor, în Republica Moldova, urmează să aibă loc alegeri parlamentare.
În februarie curent, secretarul general adjunct NATO, Mircea Geoană, a declarat că Rusia în continuare va fi „foarte agresivă, nu doar militar” dar și „în tot ce înseamnă spectrul de război hibrid”. Potrivit lui Geoană, discuțiile despre o posibilă cerere a Transnistriei de a se alipi Rusiei sunt „o formă de presiune psihologică și politică” în contextul campaniei prezidențiale din Republica Moldova în care președinta Maia Sandu concurează pentru un nou mandat.
Ulterior, ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău Mihai Popșoi a fost întrebat de jurnaliștii români dacă Moldova este în continuare o țintă a Rusiei, în contextul alegerilor prezidențiale. „Cu siguranță Republica Moldova rămâne o țintă a Federației Ruse și în contextul alegerilor pe care le avem, prezidențiale și referendumul legat de procesul de integrare europeană. Se va încerca firește și vedem deja de ceva vreme încercări de a destabiliza situația, de a promova anumite narative”, a menționat oficialul. În continuare, Popșoi a spus că relațiile diplomatice dintre Moscova și Chișinău „sunt la cel mai jos nivel din istorie”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
