Андрей Мардарь / NewsMaker

Spînu, după discuțiile cu Gazprom: „Suntem gata să folosim combustibil alternativ și la necesitate să reducem consumul de gaze”

Guvernul va încerca să încheie un contract cât mai avantajos cu concernul Gazprom, cu privire la livrarea de gaze pentru Republica Moldova, dar pregătește și un set de măsuri pentru a susține pătura vulnerabilă a societății, în vederea majorării prețului. De asemenea, autoritățile sunt gata să folosească combustibil alternativ și la necesitate să reducă consumul de gaze. Declarația a fost făcută de către vicepremierul Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în contextul întrevederii pe care a avut-o cu reprezentanții „Gazprom” în cadrul Forumului Internațional al Gazelor, care s-a desfășurat pe 7 și 8 octombrie în orașul Sankt Petersburg.

Andrei Spînu a amintit că este o criză pe piața gazelor în toată lumea.

„În Sankt Peterburg m-am întîlnit cu Elena Burmistrova, vicepreședinta Comitetului de managament Gazprom și director general al Gazprom Export. Din păcate, din motive obiective, nu am discutat cu dl Miller (director general Gazprom, NM). Sper să reușesc să am această discuție în perioada următoare. Am discutat despre creșterea volumului de gaze în țara noastră pentru luna octombrie, astfel ca niciun consumator să nu aibă de suferit. Aici mă refer inclusiv și la modul în care va fi furnizată energia electrică pentru țara noastră, care, în ultimele zile, a fost subiect de discuții, apărând îngrijorări cu privire la consumul de energie electrică”, a declarat vicepremierul.

Spînu a menționat că, pentru moment, nu există niciun motiv de îngrijorare.

„Am convenit cu doamna Burmistrova să implementăm agenda noastră comună și anume Pachetul Energetic 3 a datoriilor existente între Moldovagaz și Gazprom și referitor la semnarea unui acord de livrare a gazelor pe termen lung. Pentru a avansa în această privință, vom începe discuțiile cu o echipă de la Gazprom, pentru a agrea un plan de lucru. Noi, Republica Moldova, ne dorim o abordare corectă, transparentă și non-conflictuală”, a mai menționat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Oficialul a precizat că prețul stabilit pentru luna octombrie ar fi nejustificat și nerealist pentru Moldova.

„De asemenea, nu este în concordanță cu modul cum au fost semnate contractele anterior între Moldovagaz și Gazprom. În acest context, am solicitat să extindem contractul la condițiile vechi, la nivelul anului trecut sau al celui curent, iar în paralel să extindem discuțiile asupra agendei comune. Indiferent de situație, noi avem deja un plan pentru orice eventualitate”, a mai spus Spînu.

Andrei Spînu a precizat că planul se bazează pe două aspecte: 1. semnarea unui contract de livrare a gazelor pe termen lung cu cel mai bun preț pentru Moldova, care să asigure securitatea energetică a țării; 2. asigurarea suportului pentru oameni.

„Suntem implicați cu partenerii de dezvoltare pentru a identifica soluții de alternativă de livrare a gazelor, în caz că vom ajunge la acest scenariu. Pregătim procesul de pregătire a combustibilului de rezervă, fiind gata să folosim combustibil alternativ și la necesitate să reducem consumul de gaze. Acestea sunt măsuri de rezervă firești în condițiile actuale”, a declarat Spînu.

În ceea ce privește diminuarea volumului de furnizare a energiei electrice de către centrala de la Cuciurgan, Spînu a menționat:

„Vă spun cu toată siguranța că, la moment, cantitatea de energie electrică livrată de această sursă acoperă în întregime consumul țării și nu există niciun risc”, a mai spus Spînu.

Vicepremierul a menționat că a fost identificat numărul de gospădării care ar putea avea nevoie de susținerea guvernului, pentru compensarea facturilor.

„Doar cu titlu de informare: 340 de mii de gospodării ale căror consum este sub 30 de metri3/lună. Peste 91 de mii de gospădării ale căror consum este între 30 și 100m3 /lună. Peste 147 de mii de gospădării ale căror consum este între 100 și 300m3/lună. Și cei care consumă peste 300m3 pe lună sunt în jur de 52 de mii de gospădării. Noi nu susținem ca toată lumea să primească ajutor sau compensații egale. În funcție de aceste date, vom veni cu un suport diferențiat: cei mai vulnerabili au nevoie de ajutor mai mare și noi așa vom face”, a explicat Andrei Spînu.

***

La începutul lunii octombrie, vicepremierul Andrei Spînu a confirmat că, pe parcursul lunii curente, Republica Moldova va achita $790 pentru 1000m3 de gaz. Se întâmplă din cauza că precedentul contract cu Gazprom a expirat, iar autoritățile nu au reușit să încheie un nou acord. Pe 4 octombrie, autoritățile au anunțat că gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău este funcțional, fapt care va oferi Republicii Moldova acces la piața energetică europeană. Totuși, ministrul Infrastructurii a precizat că livrarea gazelor din România, prin această conductă, nu presupune și un preț mai mic.

Ulterior, conducerea Moldovagaz a confirmat că, în prezent, malul drept al Nistrului primește cu circa 35% mai puțin gaz decât volumul necesar și a îndemnat consumatorii să reducă cheltuielile. Totodată, Centrala termoelectrică de la Cuciurgan a anunțat că ar putea reduce volumul livrării energiei electrice pe malul drept al Nistrului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

freepik.com

Moldova scapă de gunoiști? Unde vor apărea centre de reciclare și cum ne vor schimba viața (ANALIZĂ)

Aproape toți locuitorii Republicii Moldova susțin crearea centrelor zonale de gestionare a deșeurilor, care urmează să deservească toate localitățile din țară. În mai multe regiuni a început deja modernizarea sistemului de colectare și reciclare a deșeurilor. NewsMaker explică în ce stadiu se află implementarea sistemului național de gestionare a deșeurilor solide și ce costuri implică acest proces.

Conform unui sondaj de opinie realizat de compania sociologică CBS Research, 96,4% dintre locuitorii Moldovei sunt de acord sau complet de acord cu necesitatea de a crea în toată țara centre zonale de gestionare a deșeurilor pentru deservirea tuturor localităților. Doar 0,8% dintre respondenți sunt categoric împotrivă. Cea mai mare susținere a fost înregistrată în centrul țării (97,1%) și la Chișinău (97%), puțin mai mică — în nord (95,8%) și sud (95,5%).

Prima inițiativă de amploare în domeniul gestionării deșeurilor solide în Moldova a fost lansată în anul 2023. Proiectul prevede modernizarea întregii infrastructuri de gestionare a deșeurilor: achiziția de tehnică și echipamente pentru transportare, sortare, reciclare și compostare, lichidarea gropilor de gunoi neautorizate și construcția de poligoane regionale în conformitate cu standardele UE.

Stație modernă de transfer în locul gropii de gunoi de la Ciocana

În anul 2024, în capitală a început implementarea proiectului „Deșeuri solide Chișinău”. Acesta prevede închiderea și recultivarea gropii de gunoi de la Ciocana și construcția unei stații de transfer cu o linie de sortare a deșeurilor menajere. Bugetul total al proiectului este de aproape 26 milioane de euro. Finanțarea este asigurată de primăria capitalei, guvernul Moldovei, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții și Fondul Parteneriatului Est-European pentru Eficiență Energetică și Ecologie.

Secretarul de stat al Ministerului Mediului, Grigore Stratulat, a declarat pentru NM că, înainte de începerea lucrărilor la Chișinău, au fost analizate riscurile și au fost elaborate măsuri pentru minimizarea impactului ecologic și social în timpul recultivării gropii de gunoi. „Centrul de Sănătate Publică al Chișinăului a emis un aviz pozitiv pentru efectuarea lucrărilor, cu condiția respectării normelor sanitare. Groapa de gunoi a fost închisă în conformitate cu regulamentul de depozitare a deșeurilor și cu participarea tuturor părților interesate”, a adăugat Grigore Stratulat.

Finalizarea lucrărilor este planificată pentru prima jumătate a anului 2026, iar stația de transfer cu linie de sortare a deșeurilor menajere urmează să fie construită până în februarie 2027.

Centre de prelucrare a deșeurilor: unde vor fi construite

În cadrul proiectului de stat „Deșeurile solide în Moldova”, în capitală va fi construit un centru de prelucrare mecanică și biologică. În plus, în zona RMD-4 — care include Chișinăul cu suburbiile, precum și raioanele Strășeni, Ialoveni, Hîncești, Criuleni, Dubăsari, Anenii Noi și Orhei — va apărea încă un centru de prelucrare a deșeurilor și de gestionare ecologică, dotat cu echipamente pentru colectarea și epurarea filtratului.

Grigore Stratulat a comunicat că al doilea centru va fi construit în satul Șerpeni din raionul Anenii Noi. „El este necesar pentru formarea treptată a unui sistem eficient de colectare, prelucrare și gestionare a deșeurilor, astfel încât fiecare locuitor să poată trăi într-un mediu mai curat și mai sigur”, a explicat el.

Cum va funcționa centrul de prelucrare a deșeurilor

Ministerul Mediului a precizat că centrul de prelucrare a gunoiului din Chișinău va fi primul proiect de acest gen la nivel național. Autoritățile consideră că acesta este o parte importantă a sistemului modern de gestionare a deșeurilor urbane. Centrul va sorta și va prelucra gunoiul, inclusiv materialele biodegradabile și secundare provenite din deșeurile menajere mixte.

Grigore Stratulat a explicat că centrul va combina două direcții de procesare a deșeurilor: mecanică — care include sortarea, separarea și mărunțirea — și biologică. „Centrul va sorta deșeurile în funcție de dimensiune, va separa metalele feroase și neferoase, va mărunți și granula deșeurile pentru a simplifica prelucrarea ulterioară, iar apoi va separa fracțiile ușoare și grele pentru a extrage plasticul, hârtia, sticla și alte materiale grele”, a relatat el.

Centrul de prelucrare a deșeurilor va putea recicla până la 70% din materialele secundare și până la 30% din deșeurile biodegradabile. Aceasta va permite reducerea volumului total al deșeurilor cu 50%, iar a proporției substanțelor biodegradabile — până la 75% din nivelul inițial, corespundând pe deplin standardelor ecologice.

Grigore Stratulat a menționat că nivelul de reciclare a deșeurilor în țară este în prezent extrem de scăzut: în anul 2021 au fost reciclate doar 3% din plastic, 7% din hârtie și 33% din sticlă. „Pentru a atinge 50% reciclare la nivelul întregului sistem, sunt necesare măsuri suplimentare de politică și infrastructură: colectarea separată a gunoiului, funcționarea deplină a mecanismului răspunderii extinse a producătorului, dezvoltarea pieței materialelor reciclate și desfășurarea campaniilor de informare”, a spus el.

Secretarul de stat a adăugat că una dintre principalele sarcini ale autorităților este implementarea principiului economiei circulare în gestionarea deșeurilor, ceea ce va aduce atât beneficii financiare, cât și avantaje ecologice semnificative. „Economia circulară stimulează inovațiile în tehnologiile de colectare, sortare și reciclare a deșeurilor, sprijină dezvoltarea pieței materialelor reciclate și creează noi oportunități economice pentru operatorii din domeniu. În contextul apropierii Moldovei de standardele europene, aplicarea principiului circularității devine esențială pentru atingerea obiectivelor ecologice și îmbunătățirea calității vieții populației”, a mai precizat Grigore Stratulat.

Cine se va ocupa de prelucrarea deșeurilor

Stația de transfer cu linie de sortare a deșeurilor menajere din Chișinău va fi administrată de întreprinderea municipală RegiaAutosalubritate, care va sorta deșeurile provenite din localitățile pe care le deservește. Centrul de prelucrare a deșeurilor va fi administrat de un operator regional.

Ministerul Mediului nu a precizat numărul de angajați care vor lucra în centrele de prelucrare a deșeurilor. Totodată, a precizat că activitatea lor va fi organizată în schimburi pentru a asigura funcționarea continuă a centrelor.

Ce va fi în alte zone

În cadrul proiectului „Deșeurile solide în Moldova”, în alte trei zone se planifică construirea unor stații de transfer, poligoane cu membrană de hidroizolare, sisteme de colectare și epurare a filtratului și de valorificare a biogazului, precum și platforme pentru depozitarea deșeurilor. Este vorba despre zonele RMD-1 (Cahul, Cantemir, Taraclia, Găgăuzia), RMD-5 (Ungheni, Călărași, Nisporeni) și RMD-8 (Edineț, Dondușeni, Ocnița, Briceni).

Costul exact și termenele de realizare a tuturor proiectelor nu au fost încă determinate. Pentru construcția centrelor de prelucrare a deșeurilor din zona RMD-4 este necesară aprobarea și transmiterea în proprietatea statului a terenurilor. În plus, pentru toate proiectele urmează să fie elaborat studiul de fezabilitate tehnico-economică. Termenul general de finalizare a proiectelor pentru zonele RMD-1, RMD-5 și RMD-8 este anul 2029, iar bugetul constituie aproximativ 200 de milioane de euro.

NewsMaker a pregătit acest material cu sprijinul Guvernului Elveției. Conținutul materialului nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: