Андрей Мардарь / NewsMaker

Spînu, după discuțiile cu Gazprom: „Suntem gata să folosim combustibil alternativ și la necesitate să reducem consumul de gaze”

Guvernul va încerca să încheie un contract cât mai avantajos cu concernul Gazprom, cu privire la livrarea de gaze pentru Republica Moldova, dar pregătește și un set de măsuri pentru a susține pătura vulnerabilă a societății, în vederea majorării prețului. De asemenea, autoritățile sunt gata să folosească combustibil alternativ și la necesitate să reducă consumul de gaze. Declarația a fost făcută de către vicepremierul Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în contextul întrevederii pe care a avut-o cu reprezentanții „Gazprom” în cadrul Forumului Internațional al Gazelor, care s-a desfășurat pe 7 și 8 octombrie în orașul Sankt Petersburg.

Andrei Spînu a amintit că este o criză pe piața gazelor în toată lumea.

„În Sankt Peterburg m-am întîlnit cu Elena Burmistrova, vicepreședinta Comitetului de managament Gazprom și director general al Gazprom Export. Din păcate, din motive obiective, nu am discutat cu dl Miller (director general Gazprom, NM). Sper să reușesc să am această discuție în perioada următoare. Am discutat despre creșterea volumului de gaze în țara noastră pentru luna octombrie, astfel ca niciun consumator să nu aibă de suferit. Aici mă refer inclusiv și la modul în care va fi furnizată energia electrică pentru țara noastră, care, în ultimele zile, a fost subiect de discuții, apărând îngrijorări cu privire la consumul de energie electrică”, a declarat vicepremierul.

Spînu a menționat că, pentru moment, nu există niciun motiv de îngrijorare.

„Am convenit cu doamna Burmistrova să implementăm agenda noastră comună și anume Pachetul Energetic 3 a datoriilor existente între Moldovagaz și Gazprom și referitor la semnarea unui acord de livrare a gazelor pe termen lung. Pentru a avansa în această privință, vom începe discuțiile cu o echipă de la Gazprom, pentru a agrea un plan de lucru. Noi, Republica Moldova, ne dorim o abordare corectă, transparentă și non-conflictuală”, a mai menționat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Oficialul a precizat că prețul stabilit pentru luna octombrie ar fi nejustificat și nerealist pentru Moldova.

„De asemenea, nu este în concordanță cu modul cum au fost semnate contractele anterior între Moldovagaz și Gazprom. În acest context, am solicitat să extindem contractul la condițiile vechi, la nivelul anului trecut sau al celui curent, iar în paralel să extindem discuțiile asupra agendei comune. Indiferent de situație, noi avem deja un plan pentru orice eventualitate”, a mai spus Spînu.

Andrei Spînu a precizat că planul se bazează pe două aspecte: 1. semnarea unui contract de livrare a gazelor pe termen lung cu cel mai bun preț pentru Moldova, care să asigure securitatea energetică a țării; 2. asigurarea suportului pentru oameni.

„Suntem implicați cu partenerii de dezvoltare pentru a identifica soluții de alternativă de livrare a gazelor, în caz că vom ajunge la acest scenariu. Pregătim procesul de pregătire a combustibilului de rezervă, fiind gata să folosim combustibil alternativ și la necesitate să reducem consumul de gaze. Acestea sunt măsuri de rezervă firești în condițiile actuale”, a declarat Spînu.

În ceea ce privește diminuarea volumului de furnizare a energiei electrice de către centrala de la Cuciurgan, Spînu a menționat:

„Vă spun cu toată siguranța că, la moment, cantitatea de energie electrică livrată de această sursă acoperă în întregime consumul țării și nu există niciun risc”, a mai spus Spînu.

Vicepremierul a menționat că a fost identificat numărul de gospădării care ar putea avea nevoie de susținerea guvernului, pentru compensarea facturilor.

„Doar cu titlu de informare: 340 de mii de gospodării ale căror consum este sub 30 de metri3/lună. Peste 91 de mii de gospădării ale căror consum este între 30 și 100m3 /lună. Peste 147 de mii de gospădării ale căror consum este între 100 și 300m3/lună. Și cei care consumă peste 300m3 pe lună sunt în jur de 52 de mii de gospădării. Noi nu susținem ca toată lumea să primească ajutor sau compensații egale. În funcție de aceste date, vom veni cu un suport diferențiat: cei mai vulnerabili au nevoie de ajutor mai mare și noi așa vom face”, a explicat Andrei Spînu.

***

La începutul lunii octombrie, vicepremierul Andrei Spînu a confirmat că, pe parcursul lunii curente, Republica Moldova va achita $790 pentru 1000m3 de gaz. Se întâmplă din cauza că precedentul contract cu Gazprom a expirat, iar autoritățile nu au reușit să încheie un nou acord. Pe 4 octombrie, autoritățile au anunțat că gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău este funcțional, fapt care va oferi Republicii Moldova acces la piața energetică europeană. Totuși, ministrul Infrastructurii a precizat că livrarea gazelor din România, prin această conductă, nu presupune și un preț mai mic.

Ulterior, conducerea Moldovagaz a confirmat că, în prezent, malul drept al Nistrului primește cu circa 35% mai puțin gaz decât volumul necesar și a îndemnat consumatorii să reducă cheltuielile. Totodată, Centrala termoelectrică de la Cuciurgan a anunțat că ar putea reduce volumul livrării energiei electrice pe malul drept al Nistrului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Găgăuzia pierde dreptul de a forma organul electoral local. Curtea Constituțională a zis „da” Ministerului Justiției și „nu” – Adunării Populare a Găgăuziei

Curtea Constituțională a declarat neconstituționale drepturile Adunării Populare a Găgăuziei (APG) de a forma organul electoral local și de a participa la aprobarea subdiviziunilor teritoriale ale poliției, Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și Direcției Justiției din Găgăuzia.

Pe 9 iulie, Curtea Constituțională a admis sesizarea depusă pe 9 martie de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, care a solicitat verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei. Printre acestea se numără norma care oferă Adunării Populare competența de a aproba componența autorității electorale de la Comrat, considerată de Ministerul Justiției o formă de dualism instituțional.

Curtea a declarat neconstituționale „textul și aprobarea componenței Comisiei Electorale Centrale pentru efectuarea alegerilor din articolul 12 aliniat 3 lit. d), precum și articolele 19, 22, 23 și 24 din Legea nr. 344 din 23 decembrie 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei”.

Înalta Curte a declarat neconstituțional și textul „la propunerea guvernatorului Găgăuziei și cu acordul Adunării Populare a acesteia din articolul 7 lit. e) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului”.

La fel, a declarat neconstituțional textul „componența Consiliului electoral Central al Găgăuziei se aprobă de Adunarea Populară a Găgăuziei în conformitate cu prevederile articolului 12 aliniat 3 lit. d) din legea nr. 344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei și cu actele normative locale din articolul 36 aliniat 1 din codul electoral”, precum și textele „de adunarea populară a Găgăuziei” și legii 344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei” .

În același timp, Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea din 7 iulie 2026 a Adunării Populare a Găgăuziei. Ultima a solicitat verificarea constituționalității prevederilor Codului electoral al Republicii Moldova, în care organul electoral al autonomiei este numit Consiliul Electoral Central (CEC). În Legea „privind statutul juridic special” al Găgăuziei, organul electoral al autonomiei este denumit Comisia Electorală Centrală (CEC).

Potrivit Curții, hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac și intră în vigoare la data adoptării.

„Curtea a emis o adresă Parlamentului în vederea ajustării legislației în conformitate cu raționamentele expuse”, a comunicat președinta Curții Constituționale, Domnica Manole.

***

Amintim că în autonomie continuă criza electorală. Mandatele deputaților Adunării Populare a Găgăuziei au expirat în noiembrie 2025. Alegerile nu pot fi organizate din cauza divergențelor dintre legislația electorală locală și cea națională. Chișinăul și Comratul au elaborat o prevedere comună privind desfășurarea alegerilor, însă Executivul Găgăuziei a emis un aviz negativ asupra acesteia. În paralel, în Adunarea Populară au fost înregistrate încă două prevederi privind organizarea alegerilor, iar Adunarea Populară a stabilit o nouă dată a scrutinului – 15 noiembrie. Anterior, alte două date au fost contestate de Cancelaria de Stat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: