Андрей Мардарь / NewsMaker

Spînu, după discuțiile cu Gazprom: „Suntem gata să folosim combustibil alternativ și la necesitate să reducem consumul de gaze”

Guvernul va încerca să încheie un contract cât mai avantajos cu concernul Gazprom, cu privire la livrarea de gaze pentru Republica Moldova, dar pregătește și un set de măsuri pentru a susține pătura vulnerabilă a societății, în vederea majorării prețului. De asemenea, autoritățile sunt gata să folosească combustibil alternativ și la necesitate să reducă consumul de gaze. Declarația a fost făcută de către vicepremierul Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în contextul întrevederii pe care a avut-o cu reprezentanții „Gazprom” în cadrul Forumului Internațional al Gazelor, care s-a desfășurat pe 7 și 8 octombrie în orașul Sankt Petersburg.

Andrei Spînu a amintit că este o criză pe piața gazelor în toată lumea.

„În Sankt Peterburg m-am întîlnit cu Elena Burmistrova, vicepreședinta Comitetului de managament Gazprom și director general al Gazprom Export. Din păcate, din motive obiective, nu am discutat cu dl Miller (director general Gazprom, NM). Sper să reușesc să am această discuție în perioada următoare. Am discutat despre creșterea volumului de gaze în țara noastră pentru luna octombrie, astfel ca niciun consumator să nu aibă de suferit. Aici mă refer inclusiv și la modul în care va fi furnizată energia electrică pentru țara noastră, care, în ultimele zile, a fost subiect de discuții, apărând îngrijorări cu privire la consumul de energie electrică”, a declarat vicepremierul.

Spînu a menționat că, pentru moment, nu există niciun motiv de îngrijorare.

„Am convenit cu doamna Burmistrova să implementăm agenda noastră comună și anume Pachetul Energetic 3 a datoriilor existente între Moldovagaz și Gazprom și referitor la semnarea unui acord de livrare a gazelor pe termen lung. Pentru a avansa în această privință, vom începe discuțiile cu o echipă de la Gazprom, pentru a agrea un plan de lucru. Noi, Republica Moldova, ne dorim o abordare corectă, transparentă și non-conflictuală”, a mai menționat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Oficialul a precizat că prețul stabilit pentru luna octombrie ar fi nejustificat și nerealist pentru Moldova.

„De asemenea, nu este în concordanță cu modul cum au fost semnate contractele anterior între Moldovagaz și Gazprom. În acest context, am solicitat să extindem contractul la condițiile vechi, la nivelul anului trecut sau al celui curent, iar în paralel să extindem discuțiile asupra agendei comune. Indiferent de situație, noi avem deja un plan pentru orice eventualitate”, a mai spus Spînu.

Andrei Spînu a precizat că planul se bazează pe două aspecte: 1. semnarea unui contract de livrare a gazelor pe termen lung cu cel mai bun preț pentru Moldova, care să asigure securitatea energetică a țării; 2. asigurarea suportului pentru oameni.

„Suntem implicați cu partenerii de dezvoltare pentru a identifica soluții de alternativă de livrare a gazelor, în caz că vom ajunge la acest scenariu. Pregătim procesul de pregătire a combustibilului de rezervă, fiind gata să folosim combustibil alternativ și la necesitate să reducem consumul de gaze. Acestea sunt măsuri de rezervă firești în condițiile actuale”, a declarat Spînu.

În ceea ce privește diminuarea volumului de furnizare a energiei electrice de către centrala de la Cuciurgan, Spînu a menționat:

„Vă spun cu toată siguranța că, la moment, cantitatea de energie electrică livrată de această sursă acoperă în întregime consumul țării și nu există niciun risc”, a mai spus Spînu.

Vicepremierul a menționat că a fost identificat numărul de gospădării care ar putea avea nevoie de susținerea guvernului, pentru compensarea facturilor.

„Doar cu titlu de informare: 340 de mii de gospodării ale căror consum este sub 30 de metri3/lună. Peste 91 de mii de gospădării ale căror consum este între 30 și 100m3 /lună. Peste 147 de mii de gospădării ale căror consum este între 100 și 300m3/lună. Și cei care consumă peste 300m3 pe lună sunt în jur de 52 de mii de gospădării. Noi nu susținem ca toată lumea să primească ajutor sau compensații egale. În funcție de aceste date, vom veni cu un suport diferențiat: cei mai vulnerabili au nevoie de ajutor mai mare și noi așa vom face”, a explicat Andrei Spînu.

***

La începutul lunii octombrie, vicepremierul Andrei Spînu a confirmat că, pe parcursul lunii curente, Republica Moldova va achita $790 pentru 1000m3 de gaz. Se întâmplă din cauza că precedentul contract cu Gazprom a expirat, iar autoritățile nu au reușit să încheie un nou acord. Pe 4 octombrie, autoritățile au anunțat că gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău este funcțional, fapt care va oferi Republicii Moldova acces la piața energetică europeană. Totuși, ministrul Infrastructurii a precizat că livrarea gazelor din România, prin această conductă, nu presupune și un preț mai mic.

Ulterior, conducerea Moldovagaz a confirmat că, în prezent, malul drept al Nistrului primește cu circa 35% mai puțin gaz decât volumul necesar și a îndemnat consumatorii să reducă cheltuielile. Totodată, Centrala termoelectrică de la Cuciurgan a anunțat că ar putea reduce volumul livrării energiei electrice pe malul drept al Nistrului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Iwona Piórko

Ambasadoarea UE, despre integrarea europeană și reintegrarea țării: „Sunt procese diferite, dar se completează reciproc”

Integrarea europeană și procesul de reintegrare a Republicii Moldova sunt două direcții distincte, însă strâns legate, care trebuie promovate simultan prin reforme accelerate și eforturi susținute ale autorităților. Declarația a fost făcută de ambasadoarea Uniunii Europene la Chișinău, Iwona Piorko, în cadrul emisiunii „Територия свободы” de la Realitatea TV .

„Integrarea europeană și reintegrarea țării sunt procese diferite, dar ele se completează reciproc. Noi susținem integritatea teritorială a Republicii Moldova. Reintegrarea este un proces care trebuie să aibă loc. Acest proces este pe agenda Guvernului, iar noi îl susținem în totalitate”, a subliniat diplomata.

Totodată, Iwona Piorko a vorbit despre ritmul reformelor și perspectivele Republicii Moldova de aderare la UE, menționând că anul 2028 reprezintă un termen ambițios, dar realizabil, dacă autoritățile vor menține actuala dinamică.

„Noi credem că anul 2028 este un termen ambițios, dar realist pentru finalizarea negocierilor de aderare, dacă Republica Moldova va accelera reformele. Vreau să felicit autoritățile țării pentru viteza cu care au loc reformele. Nu este ușor să realizezi reforme în astfel de circumstanțe geopolitice, în condițiile unui val masiv de dezinformare și propagandă. Trebuie să spunem că după semnarea Tratatului de Aderare va urma procedura de ratificare în fiecare din cele 27 state membre, care este un proces anevoios. Astăzi, chem autoritățile să se axeze pe reforme”, a adăugat ambasadoarea Uniunii Europene.

Menționăm că, în această săptămână, vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat în cadrul unei emisiuni de la TV8 că Guvernul Republicii Moldova nu va semna niciun document privind reintegrarea regiunii transnistrene dacă acesta nu va conține prevederi clare privind respectarea suveranității și integrității teritoriale a statului, precum și menținerea necondiționată a parcursului de integrare europeană.

Chiveri a amintit că, de-a lungul timpului, au fost semnate circa 250 de documente în diferite formate de negocieri, inclusiv „5+2”, „1+1” sau în cadrul grupurilor de lucru, însă, de fiecare dată când au existat documente comune semnate de Chișinău și Tiraspol, principiul suveranității și al integrității teritoriale nu a fost acceptat de partea transnistreană. Potrivit vicepremierului, acesta rămâne elementul fundamental care stă la baza poziției Republicii Moldova în procesul de reintegrare.

***

Reamintim, societatea a aflat pentru prima dată că Chișinăul poartă discuții cu partenerii europeni și americani în vederea elaborării unui nou plan de reintegrare a țării, la sfârșitul anului 2025. Declarația a fost făcută atunci la Bruxelles de premierul Alexandru Munteanu, care nu a oferit, însă, detalii.

Mai târziu, vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a recunoscut că Guvernul lucrează în acest moment la elaborarea unui plan de reintegrare al țării în comun cu UE și SUA, dar a precizat că strategia nu este făcută publică pentru a nu „prejudicia rezultatul final”. Oficialul explica în decembrie 2025 că anumite aspecte sunt sensibile și necesită un grad ridicat de discreție, iar unele procese au nevoie de timp.

Pe 21 ianuarie 2026, în timpul unei emisiuni la postul public de televiziune, Chiveri declara deja că reintegrarea Republicii Moldova rămâne un obiectiv strategic, însă acesta se află într-o etapă de reconfigurare determinată de noul context geopolitic regional. Oficialul a precizat atunci că, în condițiile în care Tiraspolul refuză dialogul, un „plan clasic” de reintegrare nu mai este fezabil și vor fi aplicate noi mecanisme pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului, inclusiv prin intermediul unui fond de convergență.

Potrivit estimărilor, prezentate de speakerul Igor Grosu, costurile reintegrării se ridică la aproximativ jumătate de miliard de euro pe an. Autoritățile de la Chișinău mizează pe un rol crucial al Uniunii Europene în tranziția către o misiune civilă internațională, care ar urma să înlocuiască actualele mecanisme de mediere.

Reamintim în acest context că activitatea formatului de negocieri „5+2”, care include Chișinăul și Tiraspolul, precum și Rusia, Ucraina și OSCE ca mediatori, iar UE și SUA ca observatori, a fost suspendată oficial odată cu declanșarea războiului de către Federația Rusă în Ucraina. În ultimii ani, interacțiunea dintre cele două maluri ale Nistrului s-a limitat exclusiv la dialogul direct dintre reprezentanții politici de la Chișinău și Tiraspol.

Pe măsură ce Moldova avansează pe calea integrării în UE, diferendul transnistrean și prezența ilegală a armatei ruse în stânga Nistrului revin tot mai des în discuții. Retragerea trupelor ruse din Moldova, dar și alte regiuni europene, „este crucială pentru o pace durabilă”, a declarat, pe 1 decembrie 2025, după reuniunea miniștrilor Apărării ai UE de la Bruxelles, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: