коллаж NM

Spînu îi răspunde lui Ceban, după ce edilul s-a plâns că guvernul lasă primăria fără bani: „Uită-te în oglindă și vei vedea principalul vinovat”

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a venit cu o reacție, după ce primarul de Chișinău, Ion Ceban, s-a plâns în debutul ședinței Primăriei Chișinău din 2 ianuarie că Guvernul și-ar fi asuma marea majoritate a taxelor achitate de chișinăuieni, în timp ce în bugetul municipalității s-ar întoarce doar o mică parte din acestea. Ministrul îl contrazice, însă, pe edil. Spînu susține într-o postare pe rețelele de socializare că Guvernul nu a luat de la nimeni nimic, singurul responsabil de starea în care a ajuns bugetul municipalității fiind Ion Ceban.

„Să fie foarte clar: taxele achitate de toți locuitorii și agenții economici pleacă la nivel central, cu excepția taxelor locale care sunt ca și pondere foarte mică în structura bugetului. Vrem să anunțăm și să atenționăm încă odată: ceea ce achitați, practic totul se duce la nivel central, la nivel de stat. Contribuțiile dumneavoastră sunt în valoare de aproximativ 23 de miliarde de lei, iar înapoi se întorc 2,8 miliarde de lei, ceea ce ar constitui 13%. (…) Vrem să înțelegeți ce bătaie de joc face acest Guvern cu municipiul Chișinău dar și cu alții”, a declarat Ion Ceban.

Primarul de Chișinău a acuzat partidul de guvernare PAS că ar fi capturat instituțiile statului, că ar fi acționat netransparent și ar lupta contra autonomiei financiare: „Dacă nu ești de la PAS, nu beneficiezi de bani. Asta este grav”, a mai spus Ceban.


În reacție, ministrul Andrei Spînu a criticat declarațiile lui Ceban, îndemnând-ul pe edil să explice cetățenilor ce se întâmplă cu bugetul municipiului Chișinău. Mai mult, Spînu i-a cerut lui Ceban să facă publice toate împrumuturile accesate de primărie, de când el se află la cârma instituției.

„Ivan (Ceban) se pare că a uitat să meargă la sesiunea de psihoterapie și azi dimineața la ședința primăriei iarăși l-a apucat „belka”. Ivan oprește-te din văicărat. (…) Ai fost un populist ordinar în ultimii ani. Ai făcut lucruri de fațadă, doar ca să câștigi al doilea mandat. Probabil cei care îți țin pantalonii de la Kremlin sunt mândri de tine. Acum dansează mai departe, dacă poți. (…) Te-ai împrumutat extrem de mult în primul mandat și acum trebuie să plătești. Banii nu mai ajung și probabil nici nu te mai poți împrumuta. Hai, publică toate împrumuturile luate de primărie în ultimii ani și care este statutul la fiecare. (…) Ivan, nimeni nu îți ia nimic. Problema e în tine. Uită-te în oglindă și vei vedea principalul vinovat de situația bugetului din Chișinău”, a scris Andrei Spînu pe rețelele de socializare.

Amintim că Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a municipiului Chișinău s-a întrunit în ședință, pe 29 decembrie. Autoritatea a constatat atunci că capitala riscă să se confrunte cu o situație excepțională, cu caracter socio-economic. Potrivit deciziei, în ultimii ani, povara financiară asupra bugetului municipal depășește suma de 1,3 miliarde de lei. Potrivit deciziei, situația ar fi cauză de acțiunile autorității publice centrale, pe care le califică „discriminatorii” și „ilegale”.

În consecință, CSE Chișinău a recomandat autorităților municipale să își optimizeze cheltuielile, or școlile din Chișinău ar putea să nu mai formeze grupe cu program prelungit pentru elevi din noul an. Mai mult, dacă nu vor fi găsiți bani, din 2024 mai multe categorii de persoane, care beneficiază de serviciul social „asistență personală”, riscă să rămână fără suport. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

FMI prognozează o încetinire a creșterii economice a Republicii Moldova în 2026 și o inflație anuală de peste 8%

Fondul Monetar Internațional (FMI) prognozează că inflația în Republica Moldova ar putea depăși 8% în 2026, iar ritmul de creștere al economiei va încetini până la 1,5%. Instituția precizează că perspectivele economice ale țării depind în mare măsură de durata și intensitatea războiului din Orientul Mijlociu și a conflictului din Ucraina. După consultările desfășurate în perioada 7–20 mai, conducătoarea misiunii FMI, Alina Iancu, a anunțat că instituția și autoritățile de la Chișinău au ajuns la un acord privind un nou program de 36 de luni.

„Cu satisfacție anunț că autoritățile Moldovei și experții FMI au ajuns la un acord la nivel de personal privind politicile și reformele din cadrul unei noi programe de 36 de luni, susținute prin Instrumentul de coordonare a politicilor. Programul anterior, sprijinit de FMI, a contribuit la menținerea stabilității în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al crizelor energetice repetate”, a declarat aceasta.

Autoritățile Republicii Moldova intenționează să reducă deficitul bugetar la 3,5% din PIB până în 2029, asigurând în același timp spațiu bugetar pentru investiții capitale, reforma salarizării și cheltuieli sociale. Această țintă va fi atinsă prin reforme ample de consolidare a sistemului fiscal, cu accent pe extinderea bazei TVA, simplificarea impozitului pe venit și îmbunătățirea administrării fiscale.”

În cadrul acestor consultări, FMI arată că economia Republicii Moldova și-a revenit în 2025, însă rămâne vulnerabilă la șocuri externe, în special în sectorul energetic. PIB-ul a crescut anul trecut cu 2,4%, susținut de cererea internă și de redresarea sectorului agricol, iar inflația medie a fost de 7,8%.

Totuși, un nou șoc energetic, generat de tensiunile din Orientul Mijlociu, afectează economia și amplifică presiunile inflaționiste în 2026. FMI estimează că ritmul de creștere economică va încetini până la 1,5%, pe fondul costurilor mai mari la energie și al cererii externe mai slabe.

Instituția prognozează că rata medie a inflației va ajunge în 2026 la 8,1%, iar deficitul de cont curent va urca până la 22,1% din PIB.

FMI avertizează că perspectivele economice ale Republicii Moldova rămân incerte și depind de evoluțiile din Ucraina și din Orientul Mijlociu, precum și de volatilitatea piețelor energetice și condițiile financiare globale.

„Dacă costurile energetice se vor menține la nivel înalt, aceasta ar putea genera presiuni inflaționiste persistente, în timp ce perturbările de pe piețele de îngrășăminte și combustibil ar putea afecta negativ producția agricolă. Gradul înalt de incertitudine și înrăutățirea condițiilor financiare la nivel global ar putea, de asemenea, să afecteze investițiile, remiterile și cererea externă. Aceste șocuri ar putea slăbi și mai mult creșterea economică și ar putea adânci dezechilibrele externe”, potrivit comunicatului instituției.

Guvernul își asumă angajamentul să reducă deficitul la 3,5 la sută din PIB până în 2029, asigurând totodată spațiu bugetar adecvat pentru finanțarea investițiilor capitale, a reformei salariale și a cheltuielilor sociale. Potrivit FMI, obiectivul poate fi atins prin reforme menite să consolideze sistemul fiscal, cu accent pe extinderea bazei TVA, simplificarea sistemului de impozitare a venitului și îmbunătățirea administrării veniturilor.

„Reformele legate de managementul finanțelor publice se vor concentra pe consolidarea planificării bugetare pe termen mediu, îmbunătățirea gestionării lichidităților și a datoriei, managementului investițiilor publice și pe ancorarea politicii bugetar-fiscale în baza unui set robust de reguli. Programul PCI prevede, de asemenea, o mai bună evaluare a riscurilor bugetar-fiscale generate de întreprinderile de stat”, a mai transmis instituția.

Banca Națională a Moldovei va continua să monitorizeze inflația și să utilizeze instrumentele necesare pentru menținerea stabilității prețurilor, în timp ce programul convenit cu FMI vizează consolidarea stabilității macroeconomice și susținerea parcursului european al țării.

***

Prețurile în Republica Moldova au continuat să crească, inflația anuală ajungând la 6,8% în aprilie 2026, pe fondul scumpirii carburanților și al presiunilor din lanțul de aprovizionare, arată datele Biroului Național de Statistică. Potrivit expertului economic Marin Gospodarenco, scumpirea semnificativă a carburanților a avut efecte în lanț asupra întregii economii, iar vârful inflației urmează să fie atins în perioada verii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: