Roast — un format deosebit și cu apariții rare în spațiul media moldovenesc, dar memorabile și, cel mai important, apreciate de public.
Popularitatea acestui show se datorează specificului său. Mai exact, roast-ul presupune un context în care comedianții fac glume picante, ironice și chiar provocatoare la adresa invitatului — o persoană publică locală. Totuși e necesar de știut că scopul nu este de a jigni, oricât de mult nu ar părea asta. Regula roast-ului este că nimeni nu se supără sau, cel puțin, nu arată asta, nici chiar comedianții. Aceștia se vor ataca reciproc cu glume iar la final vor primi o extra doză de roast din partea invitatului. Toate astea se vor întâmpla pe 21 septembrie, la filmările celor 2 episoade de roast marca Standupovka. Cu începere de la ora 16:00 îl vor avea ca invitat pe Alexandru Comerzan — câștigător «Chefi la cuțite», figură respectată a domeniului culinar din Moldova și România. Al doilea invitat va fi Vadim Cușnir — Autorul AntiPodcastului Nota Doi, expert în marketing, iar filmările cu acesta vor începe la ora 19:00.
Evenimentul va avea loc la BR Media Group, șos. Hîncești 61
Standupovka îi ia la roast pe Alexandru Comerzan și Vadim Cușnir
- P.
- |
Abonați-vă la NM Espresso
Scrutinele locale din 17 mai în 12 localități: ultima zi de depunere a documentelor. Ce urmează
7 aprilie 2026 este ultima zi pentru depunerea documentelor pentru scrutinele din 17 mai. Menționăm că, în luna mai, vor avea loc alegeri locale noi în zece localități și referendumuri privind revocarea primarului în două localități.
Potrivit Comisiei Electorale Centrale, 7 aprilie este ultima zi în care consiliile electorale de circumscripție din localitățile unde vor avea loc alegeri locale noi și referendumuri locale pe 17 mai 2026 primesc documentele pentru înregistrarea candidaților și a participanților la referendum.
Consiliile vor avea 7 zile pentru examinarea documentelor și emiterea unei decizii în vederea înregistrării sau neînregistrării candidaților la funcțiile de primar și de consilier local, precum și 3 zile pentru examinarea documentelor și emiterea unei decizii pentru înregistrarea sau neînregistrarea participanților la referendum.
Amintim că, pe 17 mai, vor avea loc alegeri locale în satul Costești și comuna Ruseștii Noi din raionul Ialoveni, satul Mașcăuți din raionul Criuleni, comuna Sărătenii Vechi din raionul Telenești, orașul Taraclia, municipiul Orhei, satul Topala din raionul Cimișlia, satul Copceac din UTA Găgăuzia, satul Plop din raionul Dondușeni și comuna Frumușica din raionul Florești.
În aceeași zi vor fi organizate referendumuri locale privind revocarea primarului din satul Hăsnășenii Mari, raionul Drochia și comuna Sadîc, raionul Cantemir.
Știri similare
Noul regulament al Parlamentului: opoziția, în frunte cu Dodon, sesizează Comisia de la Veneția și UE
Fracțiunile de opoziție din Parlamentul Republicii Moldova au transmis o adresare comună Secretarului General al Consiliului Europei, președintelui Comisiei de la Veneția și șefului Delegației Uniunii Europene în Moldova, cerând intervenția acestora în legătură cu modificările propuse de PAS privind statutul și conduita deputaților. Semnatarii consideră că inițiativele permit „modificarea regulilor fără participarea opoziției”, limitează drepturile parlamentarilor și „contravin Constituției și standardelor europene”. Anunțul a fost făcut de liderul socialiștilor Igor Dodon.
„Considerăm că aceste inițiative permit modificarea regulilor fără participarea opoziției, limitează drepturile deputaților și contravin Constituției și standardelor europene. Facem apel să nu fie admisă slăbirea mecanismelor democratice și să fie asigurat un dialog real în procesul de adoptare a deciziilor-cheie”, se arată în adresare.
Printre prevederile noului Cod al Parlamentului
Proiectul noului Cod privind organizarea și funcționarea Parlamentului, elaborat pe parcursul mai multor legislaturi începând cu 2016, introduce o serie de modificări față de regulamentul actual, în vigoare din 1996.
Una dintre noutăți vizează traseismul politic: documentul interzice schimbarea configurației politice a Parlamentului pe parcursul unei legislaturi și constituirea de fracțiuni ale partidelor care nu au intrat în Parlament prin scrutin electoral sau care au fost interzise ori declarate neconstituționale.
Proiectul reglementează mai clar și rolul opoziției parlamentare, stabilind drepturi și mecanisme concrete pentru exercitarea unui rol „responsabil și constructiv” — o cerință formulată și de Curtea Constituțională în hotărâri recente.
O altă prevedere se referă la suspendarea mandatului Președintelui Parlamentului atunci când acesta exercită interimatul funcției de șef al statului, situație care până acum nu era reglementată explicit.
Documentul introduce și jurământul deputaților ca element obligatoriu de legitimare a mandatului. Refuzul de a depune jurământul se constată public de președintele ședinței.
În privința procedurii legislative, proiectul propune examinarea în mod prioritar a proiectelor care transpun legislația europeană, în contextul în care în 2026 Parlamentul urmează să examineze 313 proiecte legate de aderarea la UE.
Documentul a fost consultat public în perioada 23–27 martie cu fracțiunile parlamentare și cu societatea civilă. Principala obiecție a vizat capitolul privind raporturile Parlamentului cu autoritățile administrației publice locale, capitol care a fost exclus din varianta înregistrată. După înregistrare, urmează consultări publice suplimentare, separate pe capitole. Se examinează și posibilitatea comasării, în a doua lectură, cu proiectul privind statutul, conduita și etica deputatului. La intrarea în vigoare a noului Cod, Legea nr. 797/1996 — actualul Regulament al Parlamentului — se abrogă.
Parlament by dumitrupetruleac03
Comisii de etică pentru deputați
Proiectul de regulament al Parlamentului, consultat de NewsMaker, introduce o serie de modificări privind comportamentul deputaților și sancțiunile aplicabile acestora.
Una dintre principalele noutăți este crearea unei Comisii de etică, care va examina comportamentele „degradante” ale deputaților și va aplica sancțiuni în funcție de gravitatea situației. Președintele Parlamentului Igor Grosu a explicat că aceasta va fi creată inclusiv pentru „iepurașii care ne fac de râs” — referindu-se la deputații al căror comportament afectează imaginea instituției.
Proiectul prevede și măsuri mai stricte pentru menținerea ordinii în timpul ședințelor: președintele ședinței poate întrerupe transmisia în direct sau chiar suspenda ședința dacă un deputat folosește un limbaj calomnios, rasist sau xenofob ori perturbă dezbaterile. De asemenea, deputații pot fi excluși din delegațiile parlamentare internaționale pentru comportament necorespunzător, încălcarea normelor de protocol sau nerespectarea legislației statului-gazdă — sancțiuni care pot fi aplicate pentru până la un an.
Documentul reglementează și condițiile în care mandatul unui deputat poate fi ridicat forțat: în caz de ineligibilitate, imposibilitate de exercitare a mandatului pe o perioadă mai mare de patru luni consecutive sau absență nemotivată de la activitatea parlamentară mai mult de patru luni. Deputatul devine ineligibil în situații precum condamnarea pentru infracțiuni cu intenție, pierderea cetățeniei, încălcarea regimului conflictului de interese sau confiscarea averii nejustificate. În anumite cazuri, ridicarea mandatului se face de drept, iar în altele, la cererea Autorității Naționale de Integritate, Parlamentul decide prin vot majoritar.
***
Dezbaterea a izbucnit la sfârșitul lunii februarie, când PAS a propus modificările regulamentului. Igor Dodon a fost printre primii care a criticat public documentul, calificându-l drept „instrument de cenzură și intimidare a opoziției”. El a avertizat că noile reguli permit aplicarea de sancțiuni deputaților — inclusiv interzicerea dreptului de a vorbi la tribună sau blocarea participării la ședințe — dacă aceștia nu respectă normele de conduită, și că temeiurile pentru retragerea mandatului au fost extinse în mod îngrijorător.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!Știri similare
Președinta Maia Sandu va efectua miercuri, 8 aprilie, o vizită oficială în Irlanda. Șefa statului se va întâlni cu conducerea statului irlandez, care urmează să preia președinția rotativă a Consiliului UE, și va promova aderarea Republicii Moldova la blocul comunitar.
Potrivit unui comunicat emis de instituția prezidențială de la Chișinău, Maia Sandu va avea întrevederi cu președinta Irlandei, Catherine Connolly, cu prim-ministrul Micheal Martin, alături de care șefa statului va susține o conferință de presă, dar și cu viceprim-ministrul Simon Harris. Discuțiile vor viza consolidarea relațiilor bilaterale și sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova, în contextul în care Irlanda va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, începând cu 1 iulie.
De asemenea, șefa statului va avea întâlniri la Parlamentul irlandez și va participa la o discuție publică la Trinity College Dublin. Tot la Dublin, președinta se va întâlni cu moldovenii stabiliți în Irlanda.
Amintim că, de la începutul anului 2026, Maia Sandu a întreprins vizite în cinci capitale ale UE pentru a promova aderarea R. Moldova și a mobiliza sprijin din partea statelor membre pentru candidatura țării.
Republica Moldova, țară candidată la aderarea la UE din iunie 2022, poartă în prezent discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere de negociere. Cu toate acestea, deschiderea oficială a negocierilor pe clustere rămâne blocată de opoziția Ungariei față de candidatura Ucrainei. Blocajul afectează inclusiv Republica Moldova, deoarece aceasta parcurge procesul de integrare împreună cu statul ucrainean.
Știri similare
„S-a cerut expres Tiraspolului eliberarea”: Biroul de reintegrare, reacție la cererea Promo-LEX în cazul Pancioha
Cazul lui Evghenii Pancioha se află în vizorul Biroului politici de reintegrare. Chișinăul a cerut deja Tiraspolului eliberarea acestuia din detenția ilegală. Același mesaj a fost transmis și la reuniunea de lucru în formatul „1+1” din februarie. Precizările au fost făcute pentru NewsMaker de către reprezentanții Biroului politici de reintegrare, în reacție la solicitarea asociației Promo-LEX ca vicepremierul pentru Reintegrare să intervină de urgență.
Într-un comentariu pentru NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că „acest caz se află în vizorul Biroului, fiind utilizat canalul de comunicare la nivel de reprezentanți politici, prin care s-a cerut expres Tiraspolului eliberarea cetățeanului Republicii Moldova din detenția ilegală”.
„Același mesaj a fost transmis și la reuniunea de lucru în formatul „1+1” din 26 februarie curent. Au fost sensibilizați pe cazul dat actorii internaționali relevanți și Misiunea OSCE în Republica Moldova, cu apelul de a sprijini eforturile autorităților naționale în ceea ce privește restabilirea în drepturi a cetățeanului Panceha”, a adăugat instituția.
Potrivit Biroului, în continuare, organele de drept ale Republicii Moldova întreprind măsurile legale ce se impun. „Cazul cetățeanului Panceha rămâne și în continuare în atenția Biroului până la obținerea unei soluționări echitabile și garantarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale”, a precizat Biroul politici de reintegrare.
Amintim că, pe 7 aprilie, asociația Promo-LEX a anunțat că cetățeanul R. Moldova, Evghenii Pancioha, se află într-o stare gravă de sănătate și riscă inclusiv decesul în detenție. Potrivit asociației, Pancioha este deținut ilegal de opt ani în regiunea transnistreană pentru „trădare de patrie”. Astfel, asociația a cerut intervenția urgentă a viceprim-ministrului pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, pentru ca acesta să solicite, la rândul său, eliberarea imediată a lui Pancioha, implicarea OSCE pentru a asigura o evaluare medicală independentă la locul de detenție, precum și transferul lui Pancioha într-o instituție medicală aflată sub controlul autorităților constituționale.
Știri similare
Moldova oferă UE lecții din lupta cu Kremlinul. Consilierul Maiei Sandu pe securitate: „Am testat — prin încercări și erori — și am implementat cu succes strategii”
Republica Moldova poate contribui la sporirea securității Uniunii Europene, în special în contracararea interferențelor ruse în alegeri, datorită experienței acumulate la cele mai recente scrutine electorale naționale. Autoritățile de la Chișinău au împărtășit expertiza cu state membre ale blocului comunitar care vor desfășura alegeri în perioada 2026-2027. Afirmațiile au fost făcute de viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, și consilierul pentru securitate al președintei Republicii Moldova, Stanislav Secrieru, pentru Politico.
„Aderarea Moldovei este adesea descrisă ca o garanție de securitate pentru țara noastră — și este. Dar este, în egală măsură, o investiție strategică în securitatea Europei”, a declarat Cristina Gherasimov.
Situată între România și Ucraina, la marginea estică a blocului comunitar, statul a devenit un teren de testare pentru războiul hibrid al Rusiei — dar și pentru cele mai eficiente metode de contracarare a acestuia, notează Politico.
„Aducem ceva unic la masă. Cunoștințe dobândite cu greu și soluții testate în teren împotriva amenințărilor hibride rusești”, a menționat consilierul prezidențial pentru securitate, Stanislav Secrieru.
Guvernul de la Chișinău acuză Moscova că a desfășurat campanii de interferență electorală și acțiuni de destabilizare înaintea alegerilor prezidențiale din 2024 și scrutinului parlamentar din 2025. Potrivit autorităților, tacticile Kremlinului au variat de la cumpărarea voturilor și atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice, până la utilizarea „fabricilor de troli” pentru răspândirea dezinformării. Moscova neagă implicarea în alegeri.
Secrieru a mai spus că Republica Moldova a împărtășit lecțiile învățate din contracararea cu succes a acțiunilor Kremlinului „statelor membre ale UE care vor avea alegeri în acest an și anul viitor”.
„Moldova a testat — prin încercări și erori — și a implementat cu succes strategii de contracarare. Putem oferi expertiză în combaterea finanțării ilicite, a dezinformării, în domeniul securității cibernetice și în protejarea integrității proceselor electorale”, a subliniat el.
Ungaria organizează săptămâna viitoare alegeri parlamentare pe care atât Moscova, cât și Bruxellesul le consideră esențiale pentru a determina dacă țara se va orienta spre Rusia sau se va apropia de Uniunea Europeană. Anul viitor, alegeri vor mai avea loc în Franța, Italia, Spania și Polonia.
Autoritățile franceze au declarat că au detectat campanii de dezinformare de intensitate redusă, susținute de Rusia, înaintea alegerilor municipale din martie. Ele au avertizat asupra unui risc ridicat de interferență în scrutinul prezidențial din 2027. Campaniile de dezinformare și alte operațiuni de război hibrid sunt susceptibile să favorizeze mișcările populiste, inclusiv partidul de extremă dreapta Adunarea Națională, aflat pe primul loc în sondaje și care a fost în mod tradițional favorabil Rusiei, notează publicația.
Într-un document transmis oficialilor UE la scurt timp după alegerile parlamentare din Moldova de anul trecut, care a fost consultat de Politico, Guvernul a menționat că drumul către aderarea la UE este „îngust”.
Victoria partidelor pro-europene de anul trecut a oferit „o fereastră de oportunitate”, se arată în document. „Totuși, eșecul de a valorifica acest moment și de a consolida victoria … ar putea duce la o schimbare masivă în favoarea populiștilor, ceea ce ar avantaja interesele Rusiei. La rândul său, acest lucru va avea consecințe de securitate de amploare pentru regiune”, a subliniat Guvernul.
Președinta Maia Sandu a vizitat recent mai multe state membre UE pentru a argumenta de ce blocul ar trebui să accepte aderarea Republicii Moldova. Uniunea Europeană a legat candidatura Chișinăului de cea a Kievului, iar negocierile formale pe clustere cu ambele state sunt blocate deocamdată din cauza opoziției premierului ungar Viktor Orban față de aderarea Ucrainei.
Într-un discurs susținut pe recent în Parlamentul Letoniei, Sandu a prezentat aderarea Republicii Moldova drept o chestiune de „coerență strategică”, argumentând că lăsarea unor țări ca a sa în afara UE ar reprezenta un cadou pentru Kremlin.
„O Europă care tratează cu seriozitate propria securitate trebuie să trateze cu seriozitate și vecinătatea sa estică. Nu poate sprijini Ucraina cu o mână, lăsând în același timp națiunile democratice în zone gri cu cealaltă. Și nu poate avertiza cetățenii despre forțele care încearcă să-i dezbine, lăsând totodată acele forțe să aibă ținte ușoare chiar dincolo de granițele sale”, a spus Maia Sandu.
