Roast — un format deosebit și cu apariții rare în spațiul media moldovenesc, dar memorabile și, cel mai important, apreciate de public.
Popularitatea acestui show se datorează specificului său. Mai exact, roast-ul presupune un context în care comedianții fac glume picante, ironice și chiar provocatoare la adresa invitatului — o persoană publică locală. Totuși e necesar de știut că scopul nu este de a jigni, oricât de mult nu ar părea asta. Regula roast-ului este că nimeni nu se supără sau, cel puțin, nu arată asta, nici chiar comedianții. Aceștia se vor ataca reciproc cu glume iar la final vor primi o extra doză de roast din partea invitatului. Toate astea se vor întâmpla pe 21 septembrie, la filmările celor 2 episoade de roast marca Standupovka. Cu începere de la ora 16:00 îl vor avea ca invitat pe Alexandru Comerzan — câștigător «Chefi la cuțite», figură respectată a domeniului culinar din Moldova și România. Al doilea invitat va fi Vadim Cușnir — Autorul AntiPodcastului Nota Doi, expert în marketing, iar filmările cu acesta vor începe la ora 19:00.
Evenimentul va avea loc la BR Media Group, șos. Hîncești 61
Standupovka îi ia la roast pe Alexandru Comerzan și Vadim Cușnir
- P.
- |
Abonați-vă la NM Espresso
Știri similare
„Vechea ordine nu se mai întoarce, nu ar trebui să o plângem”. Premierul Canadei, discurs istoric la Forumul de la Davos
Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, a susținut pe 19 ianuarie, în cadrul Forumului Economic de la Davos, un discurs viral despre cum vede starea lumii în acest moment. Oficialul a declarat că ordinea internațională bazată pe reguli, care mult timp a fost condusă de SUA, suferă de o ruptură profundă și că vechile condiții în care aceasta a funcționat nu mai pot fi restabilite. Oficialul a avertizat că marile puteri își urmăresc tot mai des propriile interese în mod neconstrâns și a făcut apel la o cooperare între statele de putere medie pentru a face față presiunilor din actualul context geopolitic.
„Astăzi, voi vorbi despre ruptura ordinii mondiale, sfârșitul unei povești frumoase și începutul unei realități brutale în care geopolitica dintre marile puteri nu este supusă niciunei constrângeri. (…) Voi fi direct: ne aflăm în mijlocul unei rupturi, nu al unei tranziții. În ultimele două decenii, o serie de crize în domeniul finanțelor, sănătății, energiei și geopoliticii au scos la iveală riscurile integrării globale extreme. Dar, mai recent, marile puteri au început să folosească integrarea economică ca armă. Tarifele ca pârghie. Infrastructura financiară ca mijloc de coerciție. Lanțurile de aprovizionare ca vulnerabilități de exploatat. Nu poți trăi în minciuna beneficiului reciproc prin integrare atunci când integrarea devine sursa subordonării tale. Instituțiile multilaterale pe care s-au bazat puterile medii – OMC, ONU, COP – însăși arhitectura rezolvării colective a problemelor, sunt amenințate”, a declarat prim-ministrul canadian.
Oficialul a spus că, în aceste condiții, „multe țări” ajung la concluzia că trebuie să-și dezvolte o autonomie strategică mai mare: în domeniul energiei, alimentației, mineralelor critice, finanțelor și lanțurilor de aprovizionare. „Și acest impuls este de înțeles. O țară care nu se poate hrăni, alimenta sau apăra singură are puține opțiuni. Când regulile nu te mai protejează, trebuie să te protejezi singur. Dar să fim lucizi în privința consecințelor. O lume a fortărețelor va fi mai săracă, mai fragilă și mai puțin durabilă”, a adăugat el.
În același timp, Mark Carney a menționat că dacă marile puteri încetează să mai respecte regulile și abandonează valorile pentru a-și urmările puterea și interesele, câștigurile din „tranzacționalism” vor deveni mai greu de replicat.
„Hegemonii nu pot monetiza continuu relațiile lor. Aliații se vor diversifica pentru a se proteja împotriva incertitudinii. Vor cumpăra asigurări, vor crește opțiunile pentru a-și reconstrui suveranitatea – suveranitate care odată se baza pe reguli, dar care va fi din ce în ce mai ancorată în capacitatea de a rezista presiunii”, a spus premierul.
Mark Carney a declarat că, în contextul destrămării ordinii mondiale, Canada și-a schimbat poziția strategică, alegând o abordarea care implică „realism bazat pe valori”.
„Cu alte cuvinte, ne propunem să fim principiali și pragmatici. Principial în angajamentul nostru față de valorile fundamentale: suveranitatea și integritatea teritorială, interzicerea folosirii forței, cu excepția cazurilor în care aceasta este în conformitate cu Carta ONU, și respectarea drepturilor omului. Și pragmatici în recunoașterea faptului că progresul este adesea incremental, că interesele sunt divergente, că nu toți partenerii ne vor împărtăși valorile. Așadar, ne implicăm pe scară largă, strategic, cu ochii deschiși. Acceptăm activ lumea așa cum este, nu așteptăm o lume pe care ne-o dorim. Ne calibrăm relațiile astfel încât profunzimea lor să reflecte valorile noastre. Și acordăm prioritate angajamentului larg pentru a ne maximiza influența, având în vedere fluiditatea ordinii mondiale, riscurile pe care aceasta le prezintă și miza pentru ceea ce va urma. Și nu ne mai bazăm doar pe puterea valorilor noastre, ci și pe valoarea puterii noastre”, a precizat el.
Oficialul a subliniat că Canada își consolidează forța, printre altele, accelerând investiții de 1 trilion de dolari în domenii precum energia, mineralele critice și inteligența, diversificându-și relațiile internaționale printr-un parteneriat strategic cu UE și acorduri comerciale pe mai multe continente. El a precizat că țara sa contribuie și la rezolvarea problemelor globale prin sprijinirea Ucrainei împotriva invaziei ruse și susținerea Groenlandei.
Liderul de la Ottawa a punctat că puterile medii ar trebui să coopereze. „Puteri medii trebuie să acționeze împreună, deoarece dacă nu suntem la masă, suntem în meniu. Dar aș spune și că marile puteri își pot permite, deocamdată, să acționeze singure. Ele au dimensiunea pieței, capacitatea militară și pârghiile necesare pentru a dicta condițiile. Puteri medii nu au aceste lucruri. Dar când negociem doar bilateral cu o putere hegemonică, negociem din poziție de slăbiciune. Acceptăm ceea ce ni se oferă. Aceasta nu este suveranitate. Este exercitarea suveranității în timp ce se acceptă subordonarea. Într-o lume dominată de rivalitatea marilor puteri, țările au de ales: să concureze între ele pentru a obține favoruri sau să se unească pentru a crea o a treia cale cu impact. Nu ar trebui să permitem ca ascensiunea puterii dure să ne orbească și să nu vedem că puterea legitimității, integrității și regulilor va rămâne puternică – dacă alegem să le exercităm împreună”, a spus Carney.
Premierul Canadei a mai declarat că ruptura ordinii internaționale bazate pe reguli nu necesită doar adaptare, ci și „onestitate cu privire la lume așa cum este ea”.
„Știm că vechea ordine nu se va mai întoarce. Nu ar trebui să o plângem. Nostalgia nu este o strategie. Dar credem că din această ruptură putem construi ceva mai bun, mai puternic, mai just. Aceasta este sarcina puterilor medii. Țările care au cel mai mult de pierdut dintr-o lume a fortărețelor și cel mai mult de câștigat dintr-o cooperare autentică. Cei puternici au puterea lor. Dar și noi avem ceva – capacitatea de a înceta să ne prefacem, de a numi realitatea, de a ne construi puterea acasă și de a acționa împreună”, a adăugat liderul canadian.
Discursul lui Mark Carney vine pe fondul unui val de tensiuni între Statele Unite și aliații săi din cauza tentativei președintelui Donald Trump de a dobândi controlul asupra Groenlandei — un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei. Trump susține că insula are o importanță strategică pentru securitatea națională a SUA și a refuzat să excludă utilizarea forței militare pentru a o obține, dacă este necesar. Autoritățile din Danemarca și Groenlanda resping ferm orice cedare a controlului, iar premierul danez Mette Frederiksen a spus că utilizarea forței pentru a obține Groenlanda va duce la destrămarea NATO.
Tensiunile din jurul Groenlandei s-au intensificat și mai mult săptămâna trecută. Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Marea Britanie, Olanda și Finlanda – state care se opun controlului american asupra Groenlandei – au trimis militari pe insulă pentru exerciții militare, menită să întărească securitatea în regiunea Arctică. Ulterior, Donald Trump a anunțat că, de la 1 februarie, SUA vor impune taxe vamale de 10% împotriva acestor țări. Liderii statelor vizate au denunțat mișcarea, iar UE decide asupra unei metode de ripostă în cazul în care taxele vamale vor fi introduse.
În paralel, după ce și-a început cel de-al doilea mandat prezidențial, Trump a făcut remarci controversate despre Canada, sugerând în repetate rânduri că ar putea deveni „al 51-lea stat” al SUA, ceea ce stârnit critici puternice în Ottawa. Deși și-a temperat discursul în ultimele luni, recent, Trump a publicat pe platforma Truth Social o imagine în care Canada este acoperită de drapelul SUA.
Похожие материалы
Incendiu la un centru de plasament din Dubăsari: un bărbat – la spital cu arsuri. Peste 40 de persoane evacuate
Un incendiu a izbucnit la un centru de plasament din raionul Dubăsari. Peste 40 de persoane au fost evacuate. Un pacient imobilizat la pat a suferit arsuri la membrele superioare și inferioare și a fost transportat la spital. Informațiile au fost comunicate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), care a precizat, referitor la cauza incendiului, că bărbatul ar fi lăsat fără supraveghere o lumânare aprinsă pe noptieră.
Potrivit IGSU, incendiul a izbucnit, în dimineața zilei de 20 ianuarie, în incinta Centrului de plasament pentru persoane vârstnice și cu dizabilități din satul Cocieri, raionul Dubăsari. Focul a fost raportat la Serviciul 112 la ora 05:31.
„Potrivit primelor informații, flăcările au cuprins un pat din interiorul unei camere situate la etajul unu al instituției. Imediat, la fața locului a fost îndreptat un echipaj de pompieri și salvatori. Ajunși la destinație, aceștia au stabilit că focul a afectat salteaua de pe pat, pe care se afla un pacient imobilizat. În timpul misiunii de lichidare a incendiului, pompierii au evacuat din zona de risc persoana imobilizată la pat, un bărbat în vârstă de 67 de ani”, a comunicat inspectoratul.
Potrivit instituției, bărbatul a suferit arsuri la membrele superioare și inferioare, fiind ulterior transportat la spital.
Totodată, angajații IGSU au evacuat din interiorul clădirii 42 de persoane.
„Pompierii au reușit localizarea incendiului la ora 05:48 și lichidarea completă la ora 05:57. În urma cercetărilor efectuate la fața locului, specialiștii IGSU au stabilit preliminar că incendiul a izbucnit din cauza nerespectării regulilor antiincendiare la utilizarea focului deschis. Bărbatul ar fi lăsat fără supraveghere o lumânare aprinsă pe noptieră, fapt care a provocat aprinderea mobilierului”, a declarat inspectoratul.
Похожие материалы
„În niciun caz Alianța nu poate fi implicată în apărare”. Șeful Armatei române, întrebat despre o eventuală invazie a R. Moldova
România va continua să sprijine Republica Moldova, inclusiv din punct de vedere militar. În cazul unui conflict militar pe teritoriul Republicii Moldova, „în niciun caz Alianța nu poate fi implicată în apărare”. Declarațiile au fost făcute pe 20 ianuarie de șeful Statului Major al Apărării din România, Gheorghiţă Vlad. Potrivit acestuia, „asta nu înseamnă că nu se pot găsi formate ale coalițiilor de voință pe modelul celei care se coagulează astăzi pentru Ucraina”.
În timpul unei conferințe de presă alături de generalul-şef al NATO, Alexus G. Grynkewich, comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa şi al Comandamentului European al Armatei Statelor Unite ale Americii, șeful Statului Major al Apărării din România a fost întrebat în ce stadiu se află parteneriatul cu Republica Moldova și care este poziția alianței în cazul unei posibile invazii a acesteia.
„Republica Moldova este un stat neutru. Deci, în niciun caz Alianța nu poate fi implicată în apărare în cazul unui conflict în interiorul Republicii Moldova. Asta nu înseamnă că nu se pot găsi formate ale coalițiilor de voință pe modelul celei care se coagulează astăzi pentru Ucraina și pentru eventualitatea în care un eventual conflict ar avea loc în Republica Moldova. România rămâne foarte determinată să sprijine multi-dimensionar Republica Moldova. În ceea ce mă privește, din punct de vedere militar, am acordat, acordăm și continuăm să acordăm asistență militară Republicii Moldova, astfel încât să-și întărească capacitatea de apărare și să fie în măsură să răspundă oricărei amenințări externe”, a răspuns șeful Statului Major al Apărării din România.
Похожие материалы
Organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei – blocată. Decizia CSJ care a pus pe pauză procesul
Desfășurarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), programate pentru data de 22 martie 2026, este în prezent imposibilă. Anunțul a fost făcut miercuri, 21 ianuarie, de Consiliul Electoral Central (CEC) al Găgăuziei, chiar în ziua în care urma să înceapă înaintarea și înregistrarea candidaților.
Potrivit CEC-ului, decizia vine după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a Republicii Moldova a admis, pe 20 decembrie, recursul Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat din Comrat și a suspendat aplicarea Hotărârilor APG nr. 501 și nr. 502 din 16 decembrie 2025, care vizează formarea componenței organului electoral al autonomiei. Detalii – AICI.
„Suspendarea actelor menționate este valabilă până la examinarea cauzei pe fond. În condițiile lipsei unei componențe legitime și funcționale a organului electoral, desfășurarea procesului electoral nu este posibilă. Vom informa suplimentar candidații și publicul cu privire la acțiunile ulterioare, după adoptarea unei decizii judecătorești definitive”, a anunțat CEC-ul Găgăuziei pe 21 ianuarie.
Deputații locali urmează să se convoace, în acest context, luni, la o ședință extraordinară.
Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei sunt programate pentru data de 22 martie. Mandatul actualei legislaturi a expirat încă în noiembrie 2025, însă scrutinul nu a putut fi stabilit la termen din cauza dizolvării, urmată de restabilirea organului electoral al autonomiei. Această situație a generat o criză, despre care NM a scris AICI.
Potrivit calendarului electoral, procesul urma să înceapă pe 21 ianuarie, cu înaintarea candidaților și colectarea semnăturilor de susținere, iar campania electorală propriu-zisă era programată pentru 20 februarie, perioadă în care candidații înregistrați ar fi putut desfășura oficial agitație electorală.
Organizarea alegerilor este blocată de disputa privind denumirea organului responsabil de organizarea scrutinului în autonomie. În Codul electoral al Republicii Moldova, instituția este denumită „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei”, în timp ce legislația autonomiei utilizează formula „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei”. Pe acest temei, Cancelaria de Stat a contestat mai multe hotărâri ale Adunării Populare în care apare denumirea de „Comisie Electorală Centrală”. Deputații APG susțin însă că această formulare este prevăzută explicit în Legea „cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei” și insistă asupra folosirii ei.
Adunarea Populară a Găgăuziei este alcătuită din 35 de deputați, aleși în sistem uninominal. Autonomia este împărțită în 35 de circumscripții electorale, fiecare circumscripție desemnând câte un deputat. Mandatul revine candidatului care obține peste 50% din voturile exprimate, iar în cazul în care niciun concurent nu atinge acest prag, este organizat un al doilea tur de scrutin.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!Похожие материалы
Un procuror anticorupție, condamnat la 5 ani de închisoare. I-a deschis dosar unui polițist nevinovat
Un procuror anticorupție din cadrul oficiului Sud (actualmente este suspendat din funcție), care a exercitat timp de o lună și funcția de șef interimar al Procuraturii raionului Cahul, a fost condamnat după ce a inițiat un dosar împotriva unui polițist care a refuzat să înceteze o procedură contravențională demarată legal, dar și pentru că a încercat să influențeze două cauze penale. Acesta a primit o pedeapsă de 5 ani de închisoare. Informațiile au fost raportate de Procuratura Anticorupție (PA) într-un comunicat din 21 ianuarie.
Potrivit PA, în decembrie 2015, inculpatul i-a solicitat șefului Serviciului investigații fraude economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Cantemir să înceteze un proces contravențional inițiat în urma unui control efectuat la o stație PECO din orașul Cantemir, vizând prevenirea utilizării echipamentelor electronice neautorizate la panourile coloanelor de distribuție a carburanților.
Polițistul a refuzat să înceteze procedura contravențională, iar procurorul a inițiat o cauză penală împotriva acestuia. Acesta a invocat o pretinsă depășire a atribuțiilor de serviciu, pe motiv că polițistul ar fi efectuat cercetarea la fața locului fără consimțământul proprietarului și fără autorizația instanței de judecată, fapt ce ar fi cauzat daune de 4 827 de lei stației PECO, ca urmare a presupusei punere în dificultate a activității de antreprenoriat a acestei entități.
Dosarul a fost expediat în judecată, însă persoana a fost achitată de toate instanțele naționale, fiind menționat că polițistul a întreprins acțiuni în limitele atribuțiilor funcționale și Codului contravențional.
Același procuror, urmărind împiedicarea examinării obiective a unei cauze penale aflate pe rolul Judecătoriei Cahul, ar fi întreprins acțiuni de înlăturare a avocatului ales prin contract de către inculpatul din acel dosar. „Aceste acțiuni urmau să fie materializate prin denigrarea imaginii avocatului, inclusiv prin intentarea unei cauze penale pe numele acestuia. În acest context, procurorul i-ar fi propus inculpatului ce figura în acea cauză penală, o sumă de bani pe care ultimul la rândul său să o ofere avocatului, sugerând că acțiunile date vor fi documentate, iar în schimbul cooperării, procurorul urma să intervină pentru ca inculpatul respectiv să nu fie tras la răspundere penală în cauza de pe rolul instanței”, a menționat PA.
Într-un alt episod, activând în calitate de procuror-șef interimar al Procuraturii raionului Cahul, inculpatul, l-ar fi invitat pe șeful-adjunct interimar al Sectorului Poliției de Frontieră Gotești și, sub pretextul existenței unei cauze penale aflate în gestiunea procuraturii privind factori de decizie din cadrul aceleiași direcții, i-ar fi înmânat un dispozitiv de înregistrare audio.
Acesta urma să înregistreze discuții cu o persoană investigată, ce deținea funcția de colaborator al poliției, provocând-o la comiterea activităților criminale. În schimb, procurorul i-ar fi promis că pentru faptele date, va interveni pe lângă conducerea Ministerului Afacerilor Interne pentru a-l promova în funcție.
Pe 20 ianuarie, Judecătoria Cahul, sediul Central, l-a recunoscut vinovat pe procurorul anticorupție de săvârșirea infracțiunilor de tragere cu bună-știință la răspundere penală a unei persoane nevinovate și amestec în înfăptuirea justiției, comise în două episoade.
Prin cumul parțial al pedepselor, instanța i-a aplicat o pedeapsă de 5 ani de închisoare, precum și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate publică pe un termen de 5 ani.
Sentința a fost pronunțată în lipsa inculpatului. Până la rămânerea definitivă a sentinței, față de acesta a fost menținută măsura preventivă a arestului preventiv, dispusă prin încheierea din 12 iunie 2023.
