Studiu Mastercard: locuitorii Moldovei aleg plățile digitale și experiențele unice

P.
| 13 decembrie, 2024
11:23

Promo

Plățile fără numerar continuă să se dezvolte activ în Moldova, devenind o parte esențială a vieții cotidiene. Astfel, 77% dintre deținătorii de carduri folosesc cardurile bancare pentru a plăti bunuri și servicii zilnic sau regulat pe parcursul săptămânii. Pentru fiecare al treilea locuitor al Moldovei, existența posibilității de a plăti cumpărăturile cashless reprezintă un factor decisiv în alegerea punctului de vânzare. În același timp, dispozitivele ca metodă de plată câștigă rapid popularitate în rândul consumatorilor: 42% dintre locuitorii Moldovei au avut deja experiența de a plăti cumpărăturile cu smartphone-uri sau alte gadgeturi cu NFC.

Acestea sunt rezultatele studiului anual MasterIndex, în cadrul căruia Mastercard analizează preferințele de plată ale deținătorilor de carduri din Moldova.

Conform rezultatelor studiului, 54% dintre respondenți au menționat că, în ultimul an, au început să folosească mai des cardul bancar pentru a plăti. Printre cele mai populare categorii în care deținătorii de carduri utilizează cel mai frecvent plata fără numerar se numără: produsele alimentare, care sunt plătite cu cardul de 81% dintre respondenți, reîncărcarea contului de telefon mobil (64%), îmbrăcămintea (63%) și serviciile de utilități (60%). O creștere semnificativă a plăților fără numerar se înregistrează și în domeniul serviciilor publice și transportului în comun: astăzi, 44% dintre respondenți plătesc serviciile publice cu cardul (cu 16 p.p. mai mult decât anul trecut), iar 22% folosesc cardul pentru plata transportului (cu 12 p. p. mai mult decât în anul anterior).

Cumpărăturile online continuă să își mențină poziția în rândul deținătorilor de carduri din Moldova. Astfel, 71% dintre respondenți fac cumpărături online, iar 59% o fac de la una până la câteva ori pe lună. În mod tradițional, smartphone-ul (90%) rămâne cel mai preferat dispozitiv pentru cumpărăturile online.

Tendința de digitalizare nu se limitează doar la plăți, ci și la procesul de interacțiune cu banca. Conform rezultatelor studiului, 68% dintre deținătorii de carduri utilizează serviciile bancare digitale (aplicație mobilă sau internet banking), cu 15 p.p. mai mult decât anul trecut.

„Rezultatele studiului confirmă încă o dată dinamica constantă a schimbării preferințelor de plată ale locuitorilor Moldovei în direcția plăților fără numerar și, în special, a metodelor de plată digitale. Astăzi, aproape jumătate dintre deținătorii de carduri au avut deja experiența achitării cumpărăturilor cu ajutorul smartphone-urilor cu NFC, ceea ce subliniază încrederea în creștere a consumatorilor moldoveni în soluțiile inovatoare de plată. În același timp, deținătorii de carduri apreciază nu doar comoditatea și tehnologia plăților, dar și privilegiile – oferte speciale și oportunități unice oferite de cardul bancar. Noi, cei de la Mastercard, ne străduim să răspundem acestor așteptări, dezvoltând plățile digitale în țară și creând oferte speciale care fac procesul de cumpărături comod, avantajos și memorabil”, a declarat Irina Untila, Country Manager Mastercard în Moldova.

Jumătate dintre locuitorii Moldovei au menționat că, atunci când aleg un card bancar, pentru ei este important să poată beneficia de oferte speciale, inclusiv reduceri, bonusuri și cashback. Fiecare al treilea utilizator a confirmat, de asemenea, că este important să aibă acces la experiențe speciale. Printre cele mai interesante categorii pentru a obține avantaje suplimentare cu cardul, respondenții au menționat: cumpărăturile (51%), călătoriile (49%), sănătatea și sportul (48%).

Ca răspuns la interesul tot mai mare al moldovenilor pentru oferte speciale și experiențe unice, Mastercard a lansat în vara anului 2024 în Moldova o platformă globală de privilegii și experiențe exclusive – priceless.com, care oferă utilizatorilor Mastercard acces la sute de oferte din întreaga lume, precum și la experiențe unice în Moldova, în pasiuni populare precum călătorii, divertisment, gastronomie, artă și cultură, sănătate, sport și cumpărături.

Despre studiul MasterIndex

Studiul privind atitudinea locuitorilor Moldovei față de plățile fără numerar a fost realizat de compania XPLANE la comanda Mastercard în august 2024, prin intermediul interviurilor telefonice. La sondaj au participat 500 de deținători de carduri cu vârste între 18 și 65 de ani, care locuiesc în trei orașe din Moldova: Chișinău, Bălți și Cahul.

Mastercard, MasterIndex, Moldova, NFC

Știri similare

Viață

Lecția Poloniei pentru Republica Moldova: Cum au trecut fermierii polonezi de la scepticism la prosperitate

- 07 nov. 2025
17:51

Viață

Cazul tinerei care a murit după micșorarea stomacului: familia acuză procurorii și judecătorii că ar ignora dovezile erorii medicale

Politică

Controversata „lege a educației” din Găgăuzia, atacată în judecată? Perciun: „În această țară, Parlamentul face legi”

Ana-Maria Dolghii
| 7 noiembrie, 2025
17:09

Cancelaria de Stat va ataca în judecată așa-numita „lege a educației” din Găgăuzia, care a provocat controverse. Iar Ministerul Educației și Cercetării (MEC) va cere Procuraturii Generale să verifice dacă deputații Adunării Populare de la Comrat au comis abuz de putere prin aprobarea acestui act. Anunțul a fost făcut de Ministrul Educației, Dan Perciun, în cadrul unui live pe Facebook, pe 7 noiembrie.

„În această țară, Parlamentul Republicii Moldova face legi și setează cadrul legislativ aplicabil pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Și nimeni nu poate atenta la această prerogativă. Prin urmare, Cancelaria de Stat va notifica această lege locală adoptată și o va contesta într-un final în instanță, iar Ministerul Educației se va adresa și Procuraturii Generale, pentru a evalua în ce măsură ceea ce au întreprins aleșii din Găgăuzia reprezintă abuz de putere și depășirea atribuțiilor pe care le au. (…) Regretăm această perseverență prin care autoritățile locale din Găgăuzia creează subiecte suplimentare de conflict și le încurajăm să renunțe”, a declarat Dan Perciun.

Amintim că, pe 3 noiembrie, Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat, în lectură finală, cu majoritate de voturi, așa-numita „lege a educației”.

Actul normativ prevede, între altele, introducerea obligatorie a limbii găgăuze și istoriei Găgăuziei și poporului găgăuz în toate școlile din autonomie, indiferent de limba de predare. De asemenea, potrivit lui Perciun, documentul ar viza să interzică elevilor de alte etnii să studieze limba pe care o vorbesc fără susținerea probei care să ateste că aparțin etniei respective.

Pe 6 noiembrie, Ministerul Educației și Cercetării a emis un comunicat în care menționează că actul normativ legal în domeniul educației „încalcă grav” prevederile legislației naționale privind competențele autorităților publice. Totodată, instituția preciza că va solicita Adunării Populare să-l anuleze.

dan perciun, top

Știri similare

Viață

FOTO Produse cosmetice din Rusia, retrase de pe piața din Moldova

Mihaela Conovali
| 7 noiembrie, 2025
16:58

Produse cosmetice vândute în Republica Moldova au fost găsite cu substanțe interzise sau cu utilizare restricționată. Toate au ca țară de origine Rusia. Informațiile au fost comunicate pe 7 noiembrie de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP). Potrivit instituției, aceste substanțe pot afecta funcția reproductivă, pot provoca iritații ale pielii sau ale ochilor și pot favoriza apariția bacteriilor rezistente la antibiotice. ANSP a anunțat că a dispus interzicerea acestor produse pe piață.

Reprezentanții ANSP au anunțat că, în timpul unui control la agentul economic S.R.L. „VIRIM-IMPEX”, au depistat produse cosmetice care conțin acid boric, borat de sodiu și triclosan.

Potrivit instituției, acidul boric și boratul de sodiu sunt substanțe interzise în produsele cosmetice, deoarece pot afecta funcția reproductivă și pot provoca iritații ale pielii sau ale ochilor. În ceea ce privește triclosanul, ANSP a precizat că acesta este permis doar în anumite produse care se clătesc, în concentrație maximă de 0,3%, fiind interzis în produsele care rămân pe piele, din cauza riscului de a provoca iritații ale pielii și a favoriza apariția bacteriilor rezistente la antibiotice.

Agenția a precizat că produsele cosmetice depistate ca neconforme sunt:

„Teimurova Spray pentru picioare”, ambalat în recipient de 150 ml. Producător: Zelionaia Dumbrava LTD. Țara de origine: Rusia;
„Teimurova Deo gel”, ambalat în recipient de 100 ml. Producător: Zelionaia Dumbrava LTD. Țara de origine: Rusia;
„Cremă-pastă pentru picioare contra mirosului și transpirației”, ambalată în tub de 50 ml. Producător: S.R.L. Farm Grup. Țara de origine: Rusia;
„911 Gricosept (gel-balsam)”, ambalat în tub de 100 ml. Producător: Tvins Tek LTD. Țara de origine: Rusia;
„Teimurova pastă-cremă pentru picioare antitranspirație și miros”, ambalat în tub de 50 ml. Producător: Zelionaia Dumbrava LTD. Țara de origine: Rusia.

Instituția a declarat că a dispus interzicerea plasării pe piață a produselor respective, retragerea lor din comerț, rechemarea de la distribuitori și consumatori și declararea acestora drept produse neutilizabile. „ANSP recomandă consumatorilor să evite utilizarea produselor menționate și, în cazul în care acestea au fost achiziționate, să le returneze unităților comerciale de unde au fost cumpărate”, se mai arată în mesajul agenției.

produse cosmetice, rusia, substanțe interzise

Știri similare

Politică

Moldova, aleasă în premieră în consiliul executiv al UNESCO. Popșoi: „Salvarea limbii găgăuze, o prioritate”

Mihaela Conovali
| 7 noiembrie, 2025
16:00

Republica Moldova a fost aleasă, pentru prima dată, membru al Consiliului Executiv al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO). Anunțul a fost făcut de Ministerul Afacerilor Externe, care a precizat că țara va deține mandatul pentru perioada 2025–2029. Alegerile au avut loc în cadrul celei de-a 43-a sesiuni a Conferinței Generale a UNESCO. Potrivit ministrului Mihai Popșoi, o prioritate a țării va fi salvarea și promovarea limbii găgăuze.

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că „această poziție va oferi Republicii Moldova posibilitatea de a contribui într-un mod direct la conducerea acestei organizații importante și de a-și împărtăși experiența în domenii cum ar fi: educația în situații de criză, combaterea dezinformării, cercetarea în circumstanțele actuale cu inteligența artificială care domină toate domeniile”.

„Republica Moldova va putea să contribuie, dar să și învețe să obțină noi beneficii, inclusiv în promovarea și creșterea numărului de obiective materiale și imateriale ale UNESCO în Republica Moldova. În același timp, o prioritate pentru țara noastră este salvarea și promovarea limbii găgăuze. Ori conform unui raport UNESCO, această limbă este pe cale de dispariție, iar Republica Moldova este ferm determinată să contribuie, să păstreze cultura și identitatea găgăuză ca parte integrantă a Republicii Moldova. În același timp, vom munci pentru a contribui la dezvoltarea acestei organizații importante”, a declarat oficialul moldovean.

Conform Ministerului Afacerilor Externe, Consiliul Executiv este unul dintre principalele organe de conducere ale UNESCO. „Acesta pune în aplicare deciziile Conferinței Generale, monitorizează implementarea programelor organizației, formulează recomandări privind admiterea noilor state membre și are un rol esențial în procesul de selectare și numire a Directorului General. Totodată, Consiliul poate convoca sesiuni extraordinare și conferințe internaționale dedicate domeniilor-cheie de activitate ale UNESCO, educația, știința, cultura și comunicarea”, a comunicat ministerul de la Chișinău.

Menționăm că, în perioada 3-4 noiembrie, Mihai Popșoi a efectuat o vizită de lucru la Samarkand, Republica Uzbekistan, unde a participat la cea de-a 43-a sesiune a Conferinței Generale a UNESCO. De asemenea, șeful diplomației moldovene a avut întrevederi bilaterale cu reprezentanți ai conducerii UNESCO și cu omologi prezenți la eveniment.

***

Actualmente, Republica Moldova este reprezentată pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO de un singur sit – Arcul Geodezic Struve (sit transfrontalier, amplasat pe teritoriul a 10 state: Norvegia, Suedia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Federaţia Rusă, Belarus, Ucraina şi Moldova).

În februarie 2025, Ministerul Culturii al Republicii Moldova a anunțat că vinăriile subterane Cricova și Mileștii Mici au fost incluse în Lista indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO. Instituția preciza că cele două obiecte mizează să revendice locul în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Amintim că, în septembrie 2022, în timpul unei vizite la Universitatea de Stat din Comrat, șefa statului, Maia Sandu, s-a referit la importanța limbii găgăuze în regiune, menționând că „sunt necesare eforturi pentru a păstra limba și cultura găgăuză pentru generațiile prezente și viitoare”. Ulterior, în martie 2025, în timpul unei vizite la Paris, președinta Maia Sandu a avut o întrevedere cu directorul general al UNESCO. Conform instituției prezidențiale, un subiect important al discuției a fost protejarea limbii și culturii găgăuze.

Consiliul Executiv, limba gagauza, mihai popșoi, Republica Moldova, top

Știri similare

Politică

Reacția lui Grosu după ce un deputat a cerut verificarea banilor europeni în timpul discursului Metsolei (VIDEO)

Ana-Maria Dolghii
| 7 noiembrie, 2025
15:35

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, spune că toate fondurile acordate de UE Republicii Moldova sunt monitorizate „foarte strict”. Afirmația a fost făcută în cadrul unor declarații de presă din 7 noiembrie, după ce un deputat din opoziție a cerut verificarea banilor europeni alocați țării noastre în timpul discursului Președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, în plenul legislativului de la Chișinău.

„Sunt verificate tot timpul, credeți-mă. Ați auzit ce-a spus doamna și în discurs, dar au fost și în discuții. Orice finanțare europeană este foarte strict monitorizată, raportată”, a declarat Igor Grosu.

Amintim că președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a ținut un discurs în plenul legislativului de la Chișinău, în cadrul ședinței plenare din 7 noiembrie. Pe durata intervenției oficialei, deputatul „Democrația Acasă” Alexandru Verșinin a stat în picioare, ținând în mână o foaie cu mesajul „Facem apel către Uniunea Europeană să verifice utilizarea tuturor fondurilor alocate Republicii Moldova”.

Liderul fracțiunii „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a susținut gestul colegului său, menționând că a fost „un mesaj civilizat”.

fonduri, igor grosu, monitorizare, top, UE

Știri similare

Justiție

Ministrul Sănătății a depus o plângere la CNA. Cere investigarea diplomelor false pentru medici din România

Ecaterina Arvintii
| 7 noiembrie, 2025
15:32

Ministrul Sănătății, Emil Ceban, a depus o plângere la Centrul Național Anticorupție (CNA), pe 7 noiembrie. Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (USMF) cere investigarea cazului în care mai mulți medici din România sunt suspectați că ar fi obținut ilegal diplome de rezidențiat în Moldova. Informația a fost confirmată pentru NM de purtătoarea de cuvânt a CNA, Angela Starinschi.

„Centrul Național Anticorupție examinează o plângere oficială din partea ministrului Sănătății, prin care s-a solicitat investigarea completă a circumstanțelor acestui caz, în vederea clarificării tuturor aspectelor și identificării eventualelor încălcări ale legii”, a precizat Starinschi.

Potrivit sursei, CNA urmează să stabilească, în cadrul anchetei, „veridicitatea documentelor și posibilele surse ale falsurilor reclamate”.

„Vor fi solicitate informații și documente de la instituțiile competente și vom colabora strâns cu alte organe de drept pentru a asigura o investigație completă, obiectivă și transparentă”, a mai precizat Starinschi.

Amintim că procurorii din România au anunțat pe 5 noiembrie că au efectuat 14 percheziții în acest dosar, care vizează infracțiuni de înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, fals informatic, uz de fals și exercitarea fără drept a unei profesii sau activități. În aceeași zi, Emil Ceban a declarat că acuzațiile care sunt aduse Universității de Medicină de la Chișinău ar fi false. Oficialul preciza că toate diplomele și activitățile studenților sunt urmărite printr-un sistem digital „riguros”, iar orice absență – este înregistrată automat.

Pe 7 noiembrie, însă, publicația G4Media.ro a scris că inclusiv semnătura lui Ceban apare pe diplomele unor medici acuzați de Parchetul General din România că le-ar fi obținut fraudulos. În reacție, ministrul a precizat că, în calitate de rector al Universității de Medicină, semnarea diplomelor de rezidențiat era o procedură „strict administrativă și digitalizată, fără posibilitatea de verificare individuală a fiecărui document”. El afirmă că nu a avut motive să pună la îndoială autenticitatea diplomelor, dar este interesat să afle dacă în procesul de emitere au existat nereguli. Detalii – AICI și AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!