Susține NM

Studiu Mastercard: locuitorii Moldovei aleg plățile digitale și experiențele unice

  • P.

Plățile fără numerar continuă să se dezvolte activ în Moldova, devenind o parte esențială a vieții cotidiene. Astfel, 77% dintre deținătorii de carduri folosesc cardurile bancare pentru a plăti bunuri și servicii zilnic sau regulat pe parcursul săptămânii. Pentru fiecare al treilea locuitor al Moldovei, existența posibilității de a plăti cumpărăturile cashless reprezintă un factor decisiv în alegerea punctului de vânzare. În același timp, dispozitivele ca metodă de plată câștigă rapid popularitate în rândul consumatorilor: 42% dintre locuitorii Moldovei au avut deja experiența de a plăti cumpărăturile cu smartphone-uri sau alte gadgeturi cu NFC.

Acestea sunt rezultatele studiului anual MasterIndex, în cadrul căruia Mastercard analizează preferințele de plată ale deținătorilor de carduri din Moldova.

Conform rezultatelor studiului, 54% dintre respondenți au menționat că, în ultimul an, au început să folosească mai des cardul bancar pentru a plăti. Printre cele mai populare categorii în care deținătorii de carduri utilizează cel mai frecvent plata fără numerar se numără: produsele alimentare, care sunt plătite cu cardul de 81% dintre respondenți, reîncărcarea contului de telefon mobil (64%), îmbrăcămintea (63%) și serviciile de utilități (60%). O creștere semnificativă a plăților fără numerar se înregistrează și în domeniul serviciilor publice și transportului în comun: astăzi, 44% dintre respondenți plătesc serviciile publice cu cardul (cu 16 p.p. mai mult decât anul trecut), iar 22% folosesc cardul pentru plata transportului (cu 12 p. p. mai mult decât în anul anterior).

Cumpărăturile online continuă să își mențină poziția în rândul deținătorilor de carduri din Moldova. Astfel, 71% dintre respondenți fac cumpărături online, iar 59% o fac de la una până la câteva ori pe lună. În mod tradițional, smartphone-ul (90%) rămâne cel mai preferat dispozitiv pentru cumpărăturile online.  

Tendința de digitalizare nu se limitează doar la plăți, ci și la procesul de interacțiune cu banca. Conform rezultatelor studiului, 68% dintre deținătorii de carduri utilizează serviciile bancare digitale (aplicație mobilă sau internet banking), cu 15 p.p. mai mult decât anul trecut. 

„Rezultatele studiului confirmă încă o dată dinamica constantă a schimbării preferințelor de plată ale locuitorilor Moldovei în direcția plăților fără numerar și, în special, a metodelor de plată digitale. Astăzi, aproape jumătate dintre deținătorii de carduri au avut deja experiența achitării cumpărăturilor cu ajutorul smartphone-urilor cu NFC, ceea ce subliniază încrederea în creștere a consumatorilor moldoveni în soluțiile inovatoare de plată. În același timp, deținătorii de carduri apreciază nu doar comoditatea și tehnologia plăților, dar și privilegiile – oferte speciale și oportunități unice oferite de cardul bancar. Noi, cei de la Mastercard, ne străduim să răspundem acestor așteptări, dezvoltând plățile digitale în țară și creând oferte speciale care fac procesul de cumpărături comod, avantajos și memorabil”, a declarat Irina Untila, Country Manager Mastercard în Moldova.

Jumătate dintre locuitorii Moldovei au menționat că, atunci când aleg un card bancar, pentru ei este important să poată beneficia de oferte speciale, inclusiv reduceri, bonusuri și cashback. Fiecare al treilea utilizator a confirmat, de asemenea, că este important să aibă acces la experiențe speciale. Printre cele mai interesante categorii pentru a obține avantaje suplimentare cu cardul, respondenții au menționat: cumpărăturile (51%), călătoriile (49%), sănătatea și sportul (48%).

Ca răspuns la interesul tot mai mare al moldovenilor pentru oferte speciale și experiențe unice, Mastercard a lansat în vara anului 2024 în Moldova o platformă globală de privilegii și experiențe exclusive – priceless.com, care oferă utilizatorilor Mastercard acces la sute de oferte din întreaga lume, precum și la experiențe unice în Moldova, în pasiuni populare precum călătorii, divertisment, gastronomie, artă și cultură, sănătate, sport și cumpărături.

Despre studiul MasterIndex 

Studiul privind atitudinea locuitorilor Moldovei față de plățile fără numerar a fost realizat de compania XPLANE la comanda Mastercard în august 2024, prin intermediul interviurilor telefonice. La sondaj au participat 500 de deținători de carduri cu vârste între 18 și 65 de ani, care locuiesc în trei orașe din Moldova: Chișinău, Bălți și Cahul.

Abonați-vă la NM Espresso

Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs

Știri similare

Și-a trădat aliatul? După plecarea lui Maduro, Rusia își declară sprijinul pentru noua conducere din Venezuela

Mai multe loturi de lapte praf pentru sugari, retrase din comerț. Părinții sunt îndemnați să nu folosească produsul

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

AP Photo

SUA plănuiesc să cumpere Groenlanda? Presa: Trump analizează opțiuni pentru obținerea controlului asupra teritoriului

Administrația președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, intenționează să propună Copenhagăi o ofertă de cumpărare a Groenlandei – teritoriu autonom aflat în cadrul Regatului Danemarcei. Informațiile au fost relatate pe 7 ianuarie de publicațiile The Wall Street Journal și The New York Times, care fac trimitere la sursele lor din conducerea SUA. Potrivit presei, Trump ia în considerare diferite opțiuni care ar permite Washingtonului să obțină controlul asupra Groenlandei, inclusiv utilizarea forței militare.

Potrivit The Wall Street Journal, la o recentă întâlnire cu ușile închise cu membri ai Camerei Reprezentanților, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că amenințările administrației Trump la adresa Groenlandei nu înseamnă o invazie militară. El a menționat că prin aceste declarații Casa Albă încearcă să constrângă Danemarca să vândă insula. Iar conform The New York Times, Trump le-a ordonat deja angajaților administrației sale să elaboreze un plan pentru achiziționarea Groenlandei.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a confirmat anterior planurile Washingtonului de a obține controlul asupra Groenlandei. Potrivit acesteia, Donald Trump a spus „clar” că obținerea controlului asupra teritoriului „este o prioritate de securitate națională a SUA și este vitală pentru descurajarea adversarilor în regiunea arctică”.

„Președintele și echipa sa discută diferite opțiuni pentru atingerea acestui important obiectiv de politică externă și, desigur, utilizarea forțelor armate americane este o opțiune aflată la dispoziția comandantului suprem”, a declarat Leavitt, potrivit CNN.

Anterior, Politico a relatat că SUA intenționează să preia controlul asupra Groenlandei până la sfârșitul anului 2026. Publicația sublinia că administrația Trump pregătește un proiect de acord de asociere liberă, pe care președintele SUA intenționează să-l propună spre semnare autorităților din Groenlanda, ocolind Copenhaga. Documentul prevede că forțele armate americane vor obține libertate deplină de acțiune pe teritoriul insulei, în schimbul comerțului fără taxe vamale. După cum notează DW, astfel de acorduri au fost deja încheiate de SUA cu Statele Federate ale Microneziei, Republica Insulelor Marshall și Republica Palau — țări mici din Oceanul Pacific.

Autoritățile Danemarcei califică presiunile asupra Groenlandei drept inacceptabile și subliniază că regiunea arctică „dorește să-și determine singură viitorul”, fără intervenția altor țări. Pe 6 ianuarie, liderii Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei, Marii Britanii și Danemarcei au emis o declarație comună de sprijin pentru Groenlanda. „Groenlanda aparține poporului său. Doar Danemarca și Groenlanda au dreptul să decidă asupra chestiunilor care privesc Danemarca și Groenlanda”, se arată în declarație.

Groenlanda, care are o populație de aproximativ 57 000 de locuitori, este un teritoriu autonom aflat în cadrul Regatului Danemarcei. Deși beneficiază de un grad ridicat de autoguvernare, apărarea și politica externă rămân, în mare măsură, responsabilitatea Danemarcei.

Majoritatea groenlandezilor pledează pentru independenței față de statul danez, însă sondajele de opinie indică o opoziție covârșitoare față de o eventuală aderare la Statele Unite ale Americii.

Știri similare

Profimedia

Aliații Ucrainei au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate. Rezultatele summit-ului de la Paris

Liderii statelor membre ale „Coaliției de Voință” și Ucraina, reuniți pentru un summit de pace la Paris, pe 6 ianuarie, au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate pentru statul ucrainean, după încheierea invaziei Rusiei. Textul documentului a fost publicat pe site-ul Președinției Franței.

Documentul, care este intitulat „Declarația de la Paris”, expune „componentele garanțiilor de securitate”. Acestea includ următoarele:

  • crearea unui sistem de monitorizare a unui armistițiu sub conducerea SUA, la care vor participa și state membre ale „Coaliției de Voință”;
  • continuarea sprijinului și dotării cu armament pentru armata Ucrainei;
  • desfășurarea unei „forțe multinaționale” în Ucraina după încheierea războiului, care va fi condusă de europeni și susținută de SUA;
  • asumarea obligațiilor juridice privind sprijinirea Ucrainei în cazul unei noi agresiuni din partea Rusiei;
  • angajament privind aprofundarea colaborării în domeniul apărării cu Ucraina pe termen lung.

Oficialii occidentali au mai semnat și un alt document, cu caracater secret, care prevede garanțiile de securitate și cum vor fi acestea asigurate de membrii „Coaliției de Voință”.

De asemenea, în cadrul reuniunii, președintele Franței, Emmanuel Macron, președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, și prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, au semnat o declarație privind intenția de a desfășura „forțe multinaționale” pe teritoriul Ucrainei după încheierea războiului. Documentul prevede că aceste trupe vor acționa ca forțe care oferă garanții de securitate și capacitatea Ucrainei de a reveni la pace și stabilitate.

„Aceasta este o parte esențială a angajamentului nostru ferm de a sprijini Ucraina pe termen lung. Creează cadrul juridic în care forțele britanice, franceze și ale partenerilor ar putea acționa pe teritoriul Ucrainei, asigurând securitatea spațiului aerian și maritim ucrainean și consolidând forțele armate ale Ucrainei pe viitor”, a spus Keir Starmer, potrivit BBC News.

Prim-ministrul englez a mai spus că, odată cu intrarea în vigoare a regimului de încetare a focului, Marea Britanie și Franța vor crea „centre militare” pe întreg teritoriul Ucrainei și vor construi „facilități protejate pentru depozitarea armelor și tehnicii militare”.

AFP

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a calificat acordul cu Franța și Marea Britanie drept „foarte concret”. Potrivit lui, partea ucraineană dispune deja de suficiente informații și știe ce state vor participa la acord și ce contribuție va avea fiecare dintre ele.

La rândul său, emisarul președintelui american, Steve Witkoff, care a reprezentat SUA la întâlnire împreună cu consilierul lui Trump, Jared Kushner, a declarat că s-a reușit „obținerea unor progrese semnificative” pe mai multe direcții, inclusiv în privința proiectului garanțiilor de securitate și planului de reconstrucție a Ucrainei.

„Suntem de acord cu Coaliția că garanțiile de securitate solide și angajamentele credibile pentru asigurarea bunăstării economice sunt esențiale pentru o pace durabilă în Ucraina și vom continua să lucrăm împreună în această direcție”, a scris Witkoff pe contul său de pe platforma X.

Delegațiile Ucrainei și SUA au purtat negocieri și după încheierea summit-ului „Coaliției de Voință”, iar discuțiile urmează să continuie inclusiv pe 7 ianuarie.

***

„Coaliția de Voință” este un format internațional care reunește state care sprijină Ucraina în contextul invaziei ruse. La summit-ul Coaliției de la Paris au participat 27 de șefi de stat și de guvern, secretarul general NATO, Mark Rutte, președintele Consiliului European, Antonio Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și alții.

Știri similare

TV8

Depozit cu produse alimentare din Chișinău, cuprins de flăcări: Peste 70 de salvatori au intervenit pentru stingerea arderii

Un incendiu puternic a izbucnit într-un depozit cu produse alimentare din Chișinău pe 7 ianuarie, când este sărbătorit Crăciunul pe stil vechi. Peste 70 de salvatori și pompieri luptă în prezent cu flăcările. Informațiile au fost raportate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) într-un comunicat.

Apelul la Serviciul 112 a fost recepționat la ora 05:03. Angajații IGSU au fost alertați că un depozit cu produse alimentare de pe strada Mihai Viteazu nr. 15 A din capitală este cuprins de flăcări.

La fața locului au intervenit peste 70 de salvatori și pompieri cu 13 autospeciale de stingere a incendiilor.

Potrivit sursei citate, depozitul are o suprafață totală de 15 000 de metri pătrați.

„În urma arderii a fost afectată suprafața de 5 000 metri pătrați, iar cealaltă suprafață de 10 000 metri pătrați este protejată la moment de pompieri. Pentru misiunea de stingere au fost create 3 sectoare de luptă. La locul incendiului angajații IGSU întreprind misiuni complexe de stingere, dar și acțiuni de localizare a arderii pentru evitare răspândirii focului”, a precizat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Conform instituției, până la acest moment, nu au fost raportate victime.

Știri similare

Imagine simbol

„Să avem pace în suflet”. Maia Sandu a felicitat cetățenii care sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi

Președinta Maia Sandu a transmis un mesaj de felicitare cu ocazia Crăciunului pe stil vechi. Șefa statului le-a dorit celor care celebrează pace sufletească și oameni dragi alături.

„Crăciun fericit celor care sărbătoresc astăzi Nașterea Domnului! Să avem pace în suflet și oameni dragi aproape”, a scris Maia Sandu pe Facebook.

Știri similare

X/Maia Sandu

Maia Sandu participă la lansarea președinției cipriote a Consiliului UE

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va participa pe 7 ianuarie la lansarea oficială a președinției cipriote a Consiliului Uniunii Europene. Anunțul a fost făcut de instituția prezidențială de la Chișinău într-un comunicat.

Evenimentul, găzduit de președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, va reuni oficiali europeni, printre care președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Cipru a preluat, începând cu 1 ianuarie curent, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă de șase luni.

Amintim că, pe 12 decembrie, Maia Sandu a întreprins o vizită la Nicosia, unde s-a întâlnit cu omologul său cipriot, Nikos Christodoulides, pentru a discuta despre procesul de integrare europeană al Republicii Moldova. Oficialul a declarat atunci că avansarea Republicii Moldova în procesul de negocieri pentru aderare la UE va fi o prioritate pentru Cipru în timpul mandatului său la cârma Consiliului Uniunii Europene.

Republica Moldova este țară-candidată la aderare la Uniunea Europeană din iunie 2022 și își propune să semneze tratatul de aderare până în 2028.

În septembrie 2025, Moldova finalizat procesul de screening bilateral. Următoarea etapă este deschiderea negocierilor pe clustere, ceea ce necesită acordul tuturor celor 27 de state-membre ale UE. Ungaria se opune însă deschiderii negocierilor pe clustere cu Ucraina, iar blocajul afectează inclusiv Republica Moldova, care, actualmente, merge în tandem cu statul ucrainean în procesul de integrare europeană.

Pe 15 decembrie, în timp ce deschiderea oficială a negocierilor pe clustere rămâne încă blocată de poziția Ungariei, Bruxelles a anunțat că Republica Moldova va începe discuțiile la nivel tehnic cu Comisia Europeană pe trei clustere de negociere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”. Presa internațională a scris că aceasta este o cale de alternativă prin care Bruxelles-ul încearcă să mențină procesul de negociere în mișcare în condițiile blocajului politic.

Negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea pot fi împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.

Știri similare

Больше нет статей для показа
Mai multe noutăți
Lucru în Chișinău
Samsung prezintă “Partenerul tău pentru o viață cu AI”, în premieră, la expoziția The First Look, în cadrul CES 2026
Iute câștigă licitația de stat din Ucraina pentru crearea unei bănci digitale
Mastercard extinde serviciul „Cash la casă”: acum numerarul poate fi retras la plata cu cardul și la stațiile PECO Avante
„Moldova-Concert” a lansat platforma de bilete cultural.md
Cine intră primul câștigă mai mult: în Moldova se lansează primul marketplace de nouă generație
Ce este important să știi înainte de a cumpăra o mașină din Canada pentru import în Moldova
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Send