parlament.md

Tauber nu cedează. A atacat în instanță hotărârea CEC privind suspendarea turului doi al alegerilor locale de la Bălți

Candidatul Partidului „ȘOR” pentru funcția de primar la Bălți, Marina Tauber, a contestat la Curtea de Apel Chișinău hotărârea Comisiei Electorale Centrale (CEC), privind suspendarea turului doi al alegerilor locale de la Bălți, care trebuia să aibă loc în 5 decembrie. Potrivit Marinei Tauber, hotărârea CEC este ilegală, deoarece Codul electoral nu prevede nicio procedură privind suspendarea alegerilor. Mai mult, aceasta a argumentat că, în momentul emiterii hotărârii CEC, nu exista o decizie irevocabilă a vreunei instanțe de judecată. 

În cererea de chemare în judecată, candidatul Partidului „ȘOR” pentru funcția de primar constată că membrii CEC și-ar fi depășit  competențele stabilite de lege, ar fi emis un act administrativ ilegal, care ar afecta direct interesele sale legitime, în calitate de concurent electoral care, în primul tur de scrutin, a acumulat aproximativ 48% din voturile alegătorilor.

„Codul Electoral nu prevede existența unei proceduri legale precum suspendarea alegerilor, iar prin suspendarea hotărârii nr. 195, turul doi al alegerilor din circumscripția municipală Bălți au fost oprite cu numai 30 de minute înainte de deschiderea secțiilor de votare, un caz fără precedent în istoria Republicii Moldova”, se arată în cererea de chemare în judecată.

Mai mult, Marina Tauber consideră că, prin hotărârea CEC, au fost încălcate atât drepturile concurentului electoral, cât și ale alegătorilor.

„Prin acest act administrativ, de fapt, cetățenii și alegătorii din municipiul Bălți au fost lezați în drepturile lor fundamentale la alegeri libere, de a alege, iar candidatul – de a fi ales, ceea ce reprezintă o ingerință disproporțională în substanța dreptului de a fi ales, drept garantat de art. 38 din Constituția Republicii Moldova și de art. 3 din Convenția Europeană”, se arată în cererea de chemare în judecată.

De asemenea, candidatul Partidului „ȘOR” susține că nu există nicio procedură legală care i-ar permite Comisiei Electorale Centrale să acționeze independent, fără implicarea instanței de judecată sau a altui organ, în condiții strict delimitate.

„Comisia Electorală Centrală nu avea cum să acționeze independent, mai ales că nu există nicio procedură legală de suspendare a procesului electoral. Există procedura invalidării alegerilor în cazul în care numărul de alegători care au participat la votare este de cel puțin o pătrime. Există procedura confirmării sau infirmării rezultatelor alegerilor. În cazul în care existau încălcări, care ar fi influențat rezultatele alegerilor, instanța poate decide asupra infirmării rezultatelor alegerilor și numai după asta Comisia Electorală Centrală poate stabili data votării repetate. Chiar și excluderea concurentului electoral din buletin se efectuează doar în baza hotărârii de judecată”, mai argumenează Marina Tauber.

***

Amintim că și organizația neguvernamentală Promo-LEX și-a manifestat „nedumerirea și dezacordul” cu privire la decizia CEC de a suspenda desfășurarea celui de-al doilea tur al alegerilor locale noi pentru funcția de primar în circumscripția electorală municipală Bălți. Potrivit reprezentanților asociației, „legislația electorală nu prevede procedura de suspendare a desfășurării turului doi de scrutin pe motivele indicate în hotărârea CEC”.

În dimineața de 5 decembrie, cu doar jumătate de oră înainte de deschiderea secțiilor de votare în mun. Bălți, Curtea de Apel Bălți a decis să mențină hotărârea primei instanțe, privind excluderea Marinei Tauber din cursa electorală. În consecință, CEC a anunțat că alegerile sunt suspendate.

În primul tur de scrutin, Marina Tauber a acumulat cele mai multe voturi în calitate de concurent electoral. CEC a depistat, însă, că aceasta a depășit plafonul cheltuielilor și nu a reflectat transparent toate mijloacele financiare. Potrivit raportului CEC, candidata a cazat mai mulți activiști și susținătorii la Dumbrava Albă – o tabără de odihnă din Bălți, pentru aceasta fiind folosiți 152 de mii de lei. Plata pentru cazare la tabăra Dumbrava Albă a fost efectuată de către Svetlana Popan, persoană care se regăsește pe lista Partidului „ȘOR” pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent.

Marina Tauber s-a arătat dezamăgită de decizia Curții de Apel Bălți și a anunțat că va contesta decizia la Curtea Supremă de Justiție: „Astăzi este sfârșitul lumii pentru țara noastră și justiția noastră. Este un eșec total și putem spune că este punctul final în justiția moldovenească, este cel mai rău ce putea să se întâmple pentru partidul de guvernare”, a menționat candidata.

Membrii CEC au susținut o conferință de presă. Aceștia au menționat că nu este deocamdată clar dacă Marina Tauber va putea candida în cadrul turului II, după reluarea procesului electoral. Vicepreședintele CEC Pavel Postica a respins acuzațiile lui Tauber, potrivit cărora ar fi „primit indicații directe de la Maia Sandu” privind excluderea sa. Totodată, membrii CEC nu iau în considerare posibilitatea demisiei de onoare din cauza situației create la Bălți.

Ulterior, în sera de 5 decembrie, Curtea Supremă de Justiție a dat curs solicitării CEC de a anula înregistrarea Marinei Tauber în calitate de concurent electoral.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: