president.gospmr.org

Transnistria a cerut ajutorul Rusiei. Dar cum Rusia poate „ajuta”?

La Congresul deputaților de toate nivelele din Transnistria, aceștia au adoptat o rezoluție în care au solicitat Consiliului Federației și Dumei de Stat a Rusiei să ia „măsuri diplomatice pentru protejarea [Transnistriei] în fața presiunii tot mai mari din partea Moldovei”. NM vă povestește ce „măsuri de protecție” poate lua Kremlinul și de ce trebuie „protejată” nerecunoscuta RMN.

Pe 28 februarie, la Tiraspol a avut loc Congresul deputaților de toate nivelele. La acesta au participat deputați ai organului legislativ local, deputați ai primei legislaturi din așa zisul Parlament local, deputați raionali, orășenești și sătești, reprezentanți ai organului executiv local și liderul nerecunoscutei RMN Vadim Krasnoselski.

Rezoluție și „măsuri de protecție”

În încheierea congresului, deputații au adoptat o rezoluție. În aceasta se menționează că Moldova a declanșat un „război economic” împotriva Transnistriei. Vorbim despre modificările adoptate la Codul Vamal al Republicii Moldova, care au intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2024. Potrivit acestora, Chișinăul a anulat facilitățile vamale pentru întreprinderile transnistrene. În rezoluție se menționează și legea „Cu privire la separatism”, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova în ianuarie 2023. După cum au afirmat delegații congresului, conform acestei legi, orice locuitor al Transnistriei poate fi pedepsit (cine este de fapt amenințat de noile articole din Codul penal al Republicii Moldova privind separatismul, NM a scris aici).

Deputații au acuzat Chișinăul și de faptul că a blocat în mod deliberat procesul de negocieri. După invadarea Ucrainei de către Rusia, reamintim că negocierile în formatul „5+2” au fost suspendate (în acest format, Chișinăul și Tiraspolul sunt părți la conflict, OSCE, Rusia și Ucraina sunt mediatori, UE și Statele Unite sunt observatori). Chișinăul și Tiraspolul discută în formatul 1+1, iar soarta negocierilor „5+2” chiar și după încheierea războiului rămâne neclară.

Delegații congresului intenționează să transmită rezoluția organizațiilor internaționale și structurilor europene: OSCE, CSI, Parlamentul European, Crucea Roșie, Secretarul General al ONU, Consiliul Federației și Duma de Stat a Rusiei. Organizațiilor internaționale li se cere să influențeze autoritățile moldovenești, iar Rusiei i se cere „să pună în aplicare măsuri diplomatice pentru protejarea” nerecunoscutei RMN. Autorii rezoluției au subliniat că în regiunea transnistreană locuiesc 220 de mii de cetățeni ruși.

Reacția Chișinăului și a Moscovei

Viceprim-ministrul pentru Reintegrare Oleg Serebrian, comentând rezoluția, a menționat că atât el, cât și Biroul pentru Reintegrare resping „declarațiile propagandistice adoptate la Tiraspol”. „Regiunea transnistreană beneficiază de politicile de pace, securitate și integrare economică ale Chișinăului cu Uniunea Europeană, de care beneficiază toți cetățenii”, a spus Serebrian.

Între timp, Ministerul rus de Externe a declarat într-un comentariu pentru RIA Novosti că „protejarea intereselor locuitorilor din Transnistria, conaționalilor noștri, este una dintre priorități, iar toate cererile lor sunt întotdeauna analizate cu atenție de către instituțiile ruse de profil”.

„Cunoaștem deja toate aceste teze”

Fostul deputat al Legislativului transnistrean Anatoli Dirun a remarcat că în rezoluție este folosită  formularea general acceptată „măsuri de protecție” și a adăugat că

„Transnistria se adresează întotdeauna către Rusia pentru protecția compatrioților ruși, pentru a aminti despre existența sa”.

Dirun consideră că Rusia poate întreprinde o serie de acțiuni, în primul rând economice. „Pensionarii din Transnistria primesc o majorare a pensiei. Aceasta poate fi doar o presupunere, dar acest supliment la pensie poate fi majorat. Sau ar putea folosi alte instrumente financiare pentru a sprijini Transnistria. Tiraspolul poate conta cu siguranță pe faptul că Moscova va vorbi mai mult despre Transnistria în spațiul public și va menține problema Transnistriei pe ordinea de zi cât mai mult timp”, a spus Dirun.

Cu câteva zile înainte de congres, politicianul transnistrean de opoziție  Ghenadie Ciorba a sugerat că Tiraspolul va cere Moscovei anexarea nerecunoscutului RMN la Rusia. Dar la Chișinău și Kiev, precum și mulți experți, au spus că un astfel de scenariu nu se va produce.

Fostul reprezentant permanent al Moldovei la ONU și Consiliul Europei, Alexei Tulbure, admite totuși că un astfel de scenariu a existat inițial, iar ideea de a organiza un „congres” a fost dictată de Moscova. Cu toate acestea, potrivit expertului, Tiraspolul nu a fost de acord cu un astfel de pas, iar formularea actuală a rezoluției este o „opțiune de compromis”.

„Rusia nu se învecinează cu Transnistria. Nu poate exista un scenariu aici, ca în cazul Donbass sau Abhaziei”, a spus Tulbure.

El consideră că singurele măsuri pe care le poate întreprinde Moscova sunt eforturile diplomatice de reluare a discuțiilor în formatul „5+2”, eforturi sub forma unor declarații pe platforme internaționale, din care „Rusia încă nu a fost dată afară”. Potrivit expertului, nu pot exista alte acțiuni.

„Din punct de vedere economic, nu suntem dependenți de Rusia și nici energetic. Trupele nu vor ajunge aici, nu vor trage în noi, pentru că puțin ce va ajunge la noi, din moment ce există sistemul aerian de apărare al Ucrainei. Desigur, ar fi bine nimic să nu ajungă aici”, a remarcat expertul.

Tulbure crede că congresul de la Tiraspol a avut mai mult un caracter propagandistic decât unul practic. „Transnistria și-ar fi arătat voința. Se va vorbi mult despre asta, în special, înainte de alegerile prezidențiale din Moldova. Protejând drepturile compatrioților, vorbitorilor de limbă rusă, „guvernul moldovenesc duce țara la război” și așa mai departe. Știm deja toate aceste teze”, a conchis expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reacții după atacul SUA din Iran: UE cere revenirea la negocieri, Rusia – „încetarea agresiunii”

Şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas a cerut duminică „tuturor părţilor să facă un pas în spate” şi să revină la masa negocierilor, după atacurile forţelor americane asupra unor instalaţii nucleare iraniene, potrivit Agerpres. La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a declarat că „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”. Pe de altă parte, Rusia, țară aflată în război și un aliat al Iranului, a criticat atacurile. Ministerul rus de Externe a cerut „încetarea agresiunii și intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”.

„Cer tuturor părţilor să facă un pas în spate, să se întoarcă la masa negocierilor şi să evite orice escaladare”, a scris Kallas pe reţeaua X, adăugând că Iranul nu trebuie să dezvolte arme nucleare şi că miniştrii de externe ai UE vor discuta situaţia luni.

La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a cerut duminică Iranului „să revină la masa negocierilor” în urma atacurilor americane asupra siturilor nucleare ale Teheranului. „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”, a declarat Starmer pe reţeaua X, subliniind că „stabilitatea în regiune este o prioritate”.

„Situaţia în Orientul Mijlociu rămâne volatilă, iar stabilitatea în regiune este o prioritate. Facem apel la Iran să revină la masa negocierilor şi să găsească o soluţie diplomatică pentru a pune capăt acestei crize”, a adăugat el.

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a anunțat o reuniune de urgență la sediul organizației ONU din Viena, după loviturile americane asupra a trei situri nucleare din Iran, relatează AFP. Întrunirea urmează să aibă loc luni, 23 iunie.

Alianța Nord-Atlantică spune că urmărește îndeaproape situația din Iran, după ce președintele american Donald Trump a anunțat că forțele SUA au atacat trei principale instalații nucleare ale țării, a declarat un oficial NATO.

Rusia cere „încetarea agresiunii

Ministrul de externe de la Teheran, Seyed Abbas Araghchi a condamnat atacul SUA, afirmând că reprezintă o încălcare a dreptului internațional care va avea „consecințe eterne”.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a numit atacul din Iran un „punct de cotitură istoric” care ar putea conduce Orientul Mijlociu spre pace. Măsuri de securitate sporită sunt luate la New York și la Washington, dar și în Israel.

Ministerul de Externe al Rusiei, țară aflată în război după ce a atacat Ucraina, a criticat atacurile efectuate de SUA asupra unor obiective nucleare din Iran.

„Rusia condamnă categoric loviturile efectuate de SUA asupra mai multor obiective nucleare din Iran, acțiuni ce încalcă grav dreptul internațional și Carta ONU, indiferent de justificările aduse”, se arată în comunicatul MAE rus.

Rusia s-a adresat către conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și a Consiliului de Securitate al ONU să reacționeze la cele întâmplate.

„Este necesar ca acțiunile confruntaționale ale SUA și Israelului să fie respinse în mod colectiv. Facem apel la încetarea agresiunii și la intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”, a transmis MAE rus într-o declarație oficială.

Cu o reacție a venit și vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev.

„Trump, care a venit ca un președinte pacificator, a început un nou război pentru SUA”, a scris Medvedev pe canalul său de Telegram, citat de TASS.

Totodată, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat duminică, în cadrul unei conferinţe de presă la Istanbul, că va merge astăzi la Moscova, pentru o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin, relatează Reuters.

„Plecam în această după-amiază la Moscova şi mâine dimineaţă am o întâlnire cu preşedintele Putin. Rusia este un prieten al Iranului”, a declarat Araghchi jurnaliştilor, adăugând că discuţiile vor viza situaţia de securitate din regiune şi consecinţele atacurilor lansate de SUA.

China cere armistițiu

China a acuzat SUA că au încălcat dreptul internațional prin atacul aerian asupra Iranului și că au crescut tensiunile în Orientul Mijlociu, relatează The Guardian. Într-un comunicat publicat pe X, Ministerul Afacerilor Externe din China a cerut un armistițiu.

„China solicită părților implicate în conflict, în special Israelului, să ajungă la o încetare a focului cât mai curând posibil, să asigure siguranța civililor și să înceapă dialogul și negocierile. China este pregătită să colaboreze cu comunitatea internațională pentru a uni eforturile, pentru a susține justiția și pentru a lucra la restabilirea păcii și stabilității în Orientul Mijlociu”, a mai transmis MAE chinez.

***

Amintim că Statele Unite ale Americii au bombardat instalațiile nucleare iraniene, de la Fordo, Natanz şi Isfahan, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, a anunțat Donald Trump într-o declarație de la Casa Albă, citat de presa română. Preşedintele american a descris acțiunea ca un „atac foarte reuşit”.

Iranul a declarat că își rezervă toate opțiunile pentru a se apăra după atacurile SUA, afirmând că acestea au fost „scandaloase și vor avea consecințe veșnice”.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) susține că nu a fost raportată nicio creștere a nivelurilor de radiații în urma loviturilor americane asupra celor trei amplasamente nucleare din Iran, relatează Reuters.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: