Andrei Mardari / NewsMaker

Tranzacțiile imobiliare și în valută străină: proiect de lege elaborat de PAS

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Radu Marian, a anunțat despre înregistrarea unui proiect de lege, menit „să încurajeze și mai mult plățile fără numerar în cazul tranzacțiilor de vânzare/cumpărare locuințe”. Potrivit acestuia, în cazul tranzacționării bunurilor imobile între două persoane fizice, va fi permisă efectuarea plăților bancare/electronice și în valută străină, o dată la trei ani. „Această modificare va simplifica mult procedura și va reduce cheltuielile de conversie valutară pentru cetățenii care vor face aceste tranzacții în format electronic”, a menționat deputatul.

Radu Marian a anunțat, pe 6 martie, că a înregistrat împreună cu deputatul Victor Spînu un proiect de lege „care să încurajeze și mai mult plățile fără numerar în cazul tranzacțiilor de vânzare/cumpărare locuințe”.

„Așadar, în cazul tranzacționării bunurilor imobile între două persoane fizice, se va permite ca aceste tranzacții bancare/electronice să poată avea loc și în valută străină, o dată la trei ani. Conform datelor pe care le dispunem, 90-95% din aceste tranzacții între persoane fizice (nu ne referim la creditele Prima Casa și Prima Casă Plus), au loc în valută. Așadar, această modificare va simplifica mult procedura și va reduce cheltuielile de conversie valutară pentru cetățenii care vor face aceste tranzacții în format electronic”, a scris deputatul pe o rețea de socializare.

În continuare, parlamentarul a amintit că începând cu 1 aprilie 2025 tranzacționarea în numerar a bunurilor imobile vor fi permise până la limita 100 salarii medii de economie – 1.61 milioane lei sau aproximativ 80 mii euro: „Am decis acest lucru pentru că plățile fără numerar sunt mult mai simple și mai sigure pentru cetățeni, și în același timp, se reduce riscul de spălare de bani și utilizarea cash-ului în activități ilegale”.

Deputatul a ținut să mai precizeze că, în interiorul Republicii Moldova, „costurile pentru transferurile bancare sunt minime, de câțiva lei”.

Detalii din proiectul de lege

Inițiativa legislativă urmărește modificarea articolului 21 din Legea nr.62/2008 privind reglementarea valutară.

În proiect se menționează că se va admite efectuarea pe teritoriul Republicii Moldova a plăților și transferurilor în valută străină în cazul: 

  • unei singure operațiuni între persoane fizice (cetățeni ai Republicii Moldova, rezidenți, cetățeni străini și apatrizi) atestate cu act de identitate corespunzător, ce ține de vânzarea-cumpărarea bunurilor imobile, o dată la 3 ani, pentru vânzător;
  • unei singure operațiuni între persoane fizice (cetățeni ai Republicii Moldova, rezidenți, cetățeni străini și apatrizi) atestate cu act de identitate corespunzător, ce ține de vânzarea-cumpărarea bunurilor imobile, o dată la 3 ani, pentru cumpărător.

Actualmente, conform proiectului de lege, efectuarea plăților și transferurilor în valută străină între persoanele fizice rezidente pe teritoriul Republicii Moldova se admite în cazuri expres stabilite: acordarea și rambursarea împrumuturilor în valută străină între persoane fizice; cumpărarea, vânzarea și schimbul între persoane fizice a valutei străine sub formă de bancnote și monede metalice în scop numismatic; donarea valutei străine în scopuri filantropice și de sponsorizare. Alte plăți și transferuri pe teritoriul Republicii Moldova între rezidenți sunt efectuate în monedă națională. 

NewsMaker by Mihaela Conovali

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Doina Gherman

Declarație pentru deschiderea negocierilor de aderare a R. Moldova. Apel de la București

Comisia pentru politică externă a Parlamentului R. Moldova și Comisia pentru politică externă a Senatului României s-au reunit în ședință comună pe 19 noiembrie, la București. Potrivit Doinei Gherman, președinta comisiei de la Chișinău, la ședință a fost adoptată o „Declarație comună pentru susținerea deschiderii efective a negocierilor de aderare a R. Moldova la UE”. Președintele Comisiei de a București a declarat că „Republica Moldova ar fi putut fi invitată să deschidă negocierile încă de acum un an, iar acest lucru nu s-a întâmplat”. „Declarația este un semnal politic clar adresat partenerilor noștri UE”, a precizat el.

Doina Gherman a anunțat că, la ședința comună a comisiilor pentru politică externă din Senatul României și din Parlamentul Republicii Moldova, a fost adoptată o „Declarație comună pentru susținerea deschiderii efective a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”. „România a fost și va rămâne partenerul nostru cel mai apropiat și de încredere pe drumul către Uniunea Europeană”, a menționat deputata de la Chișinău.

„Comisiile de politică externă ale Senatului României și Parlamentului Republicii Moldova au adoptat prin consens la București Declarația comună pentru susținerea adoptării deciziei de către UE pentru începerea efectivă a negocierilor de aderare până la finalul acestui an. Am semnat imediat după aceea textul Declarației comune cu colega Doina Gherman, președintele comisiei de politică externă de la Chișinău și vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova”, a spus, la rândul său, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, Titus Corlățean.

Doina Gherman

Corlățean a mai declarat că „interesul fundamental al României este ca procesul de extindere să continue, cu ansamblul statelor candidate, inclusiv cu Ucraina, dar și cu statele balcanice și respectiv să nu mai existe întârzieri sau blocaje generate de contextul geopolitic, de război sau de alte tipuri de interese”. „Republica Moldova ar fi putut fi invitată să deschidă negocierile încă de acum un an, iar acest lucru nu s-a întâmplat. În contextul actual, nu ne mai permitem să pierdem timp prețios. Declarația comună parlamentară București-Chișinău este un semnal politic clar adresat partenerilor noștri UE”, a precizat el.

Tot la București, delegația Republicii Moldova a avut o întrevedere cu președintele Senatului României, Mircea Abrudean. Abrudean a declarat că „întâlnirea de astăzi, ca și cele precedente cu președintele Parlamentului, Igor Grosu și premierul Alexandru Munteanu, arată deschiderea noastră către o colaborare strânsă pentru continuarea proiectelor deja existente în infrastructură rutieră, energetică și securitate regională, dar și noi idei care să ne ajute să creștem reziliența sistemelor și să reducem vulnerabilitățile pentru întărirea siguranței regionale”.

***

Despre ședința comună a celor două comisii au anunțat reprezentanții Parlamentului de la Chișinău pe 18 noiembrie. S-a anunțat că delegația Republicii Moldova va fi condusă de vicepreședinta legislativului și președinta Comisiei pentru politică externă, Doina Gherman. Din componență mai fac parte membrii Comisiei pentru politică externă Adrian Băluțel, Ion Groza, Mihail Druță, precum și președinta grupului parlamentar de prietenie cu România, Veronica Roșca, președinta Comisiei juridice, pentru numiri și imunități.

Anunțul a stârnit critici. Deputatul Blocului „Alternativa” Ion Chicu, membru al comisiei pentru politică externă, a declarat că nu a știut despre deplasarea parlamentarilor și că a aflat din comunicatul publicat pe site-ul Parlamentului. El a criticat faptul că delegația este formată doar din deputați PAS, acuzând formațiunea de guvernământ că „uzurpează activitatea parlamentară”. Alexandru Verșinin, vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă din partea Partidului „Democrația Acasă”, a spus că comisia a devenit „un departament de PR” pentru PAS. NM a solicitat un comentariu din partea Parlamentului, însă nu am primit un răspuns.

***

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: