UE se înarmează: Ursula von der Leyen anunță un plan de apărare în valoare de €800 miliarde

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat că trăim în era înarmării și a anunțat o serie de măsuri pe care Comisia Europeană le propune pentru consolidarea capacității de apărare a UE, pe fondul războiului din Ucraina și al schimbărilor în curs din politica SUA, relatează Radio Svoboda. Ursula von der Leyen a prezentat un plan de înarmare a UE și alte măsuri de consolidare a capacității de apărare, estimat la 800 de miliarde de euro. Acesta prevede atragerea a 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi, inclusiv pentru achiziționarea de armament pentru Ucraina.

„Europa este pregătită să își mărească semnificativ cheltuielile pentru apărare. Atât pentru a răspunde necesității imediate de a acționa și de a sprijini Ucraina, cât și pe termen lung – pentru a-și asuma mult mai multă responsabilitate pentru propria noastră securitate europeană”, a declarat președinta Comisiei Europene într-un discurs susținut la Bruxelles, pe 4 martie.

În total, potrivit sursei, bugetul planului de înarmare al UE și al altor măsuri de consolidare a capacității de apărare este estimat la 800 de miliarde de euro. Acesta prevede atragerea a 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi, inclusiv pentru achiziționarea de armament pentru Ucraina și producerea de sisteme de apărare antiaeriană, rachete, muniție, precum și drone și mijloace de protecție împotriva acestora. Se presupune că va fi vorba despre un fond paneuropean.

Restul de 650 de miliarde de euro se preconizează a fi obținut din fondurile Băncii Europene de Investiții, de la investitori privați și prin creșterea cheltuielilor statelor membre ale UE pentru apărare – în medie cu 1,5% din PIB. Una dintre propunerile Comisiei Europene este de a permite utilizarea fondurilor alocate de UE pentru dezvoltarea regiunilor mai puțin dezvoltate pentru nevoi de apărare.

Conform sursei, planul va fi discutat la summitul de urgență al UE pe 6 martie. Anterior, Ungaria și Slovacia, care au adoptat o poziție sceptică față de Kiev, au dat de înțeles că ar putea să nu susțină propunerile privind creșterea ajutorului militar pentru Ucraina. Potrivit Politico, din cauza poziției Budapestei, UE a suspendat în prezent lucrul la un pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 20 de miliarde de euro. Totodată, potrivit surselor publicației, Ungaria ar putea fi de acord cu majorarea cheltuielilor pentru apărare, cu condiția ca aceasta să nu includă extinderea ajutorului pentru Ucraina.



If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„M-aș fi dus ministru al Agriculturii”. Slusari, despre condițiile în care ar fi acceptat funcția, deși nu i s-a propus

Fostul deputat și ex-director al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, susține că nu i s-a propus să facă parte din următorul cabinet de miniștri, însă ar fi acceptat să devină ministru al Agriculturii doar dacă s-ar fi creat anumite condiții în acest sens. „Trebuie să fie un guvern pro-european, care înțelege, în același timp, interesul național și nu aleargă pentru a pune bife în negocierile cu UE”, a comunicat Slusari. Totodată, el a spus că viziunile sale în agricultură „sunt diametral opuse” modelului propus acum. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii RealPolitik, la NewsMaker.

În timpul emisiunii, Slusari a spus că nu știe cât de corectă a fost decizia de a lăsa ministrul agriculturii din Guvernul Recean și în „Guvernul Munteanu”. „Am văzut că sunt multe pretenții din partea unor asociații. Ei au dorit ca această întrebare să fie coordonată cu ei. (…) Mi se pare că dacă domnul Munteanu, dacă ar fi avut timp, ar fi căutat o altă candidatură. (…) Eu cred că sunt câțiva oameni în țară care au experiență și ar fi putut fi miniștri ai agriculturii”, a adăugat el.

În continuare, Slusari a spus că nu i s-a propus să facă parte din componența noului cabinet de miniștri, însă a precizat în ce condiții ar fi acceptat această funcție.

„Eu niciodată nu am fugit de responsabilitate și niciodată nu am alergat după funcții. Dacă s-ar fi creat condiții, ar fi fost echipa care mi s-ar fi potrivit, aici trebuie să fie un guvern pro-european, care înțelege, în același timp, interesul național și nu aleargă pentru a pune bife în negocierile cu Uniunea Europeană. (…) Dacă ar fi fost un asemenea guvern… viziunile mele în agricultură sunt diametral opuse față de modelul propus acum… și dacă acest model ar fi fost aprobat, eu m-aș fi dus ministru al agriculturii. (…) Ei și mai departe vor, după cum văd în program și în componența guvernului, să continuă aceeași practică în agricultură. Pe mine nimeni nu m-a sunat, nu m-a întrebat, dar singur n-am să mă impun niciodată”, a comunicat Slusari.

Amintim că, în mai 2025, Slusari declara că este dispus să ocupe funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare într-un guvern pro-european, după alegerile parlamentare din toamnă.

***

Pe 31 octombrie, candidatul desemnat la funcția de premier, Alexandru Munteanu, va cere votul de încredere al deputaților. El se va prezenta în Parlament împreună cu cei care ar urma să facă parte din noul cabinet de miniștri și va prezenta programul de guvernare. Pe 28 octombrie, Alexandru Munteanu a prezentat lista tuturor miniștrilor care ar urma să facă parte din viitorul cabinet. Potrivit acesteia, opt miniștri din Guvernul Recean și-ar putea păstra funcțiile. Munteanu a prezentat și „programul de Activitate al Guvernului „UE, Pace, Dezvoltare””.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: