Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat că trăim în era înarmării și a anunțat o serie de măsuri pe care Comisia Europeană le propune pentru consolidarea capacității de apărare a UE, pe fondul războiului din Ucraina și al schimbărilor în curs din politica SUA, relatează Radio Svoboda. Ursula von der Leyen a prezentat un plan de înarmare a UE și alte măsuri de consolidare a capacității de apărare, estimat la 800 de miliarde de euro. Acesta prevede atragerea a 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi, inclusiv pentru achiziționarea de armament pentru Ucraina.
„Europa este pregătită să își mărească semnificativ cheltuielile pentru apărare. Atât pentru a răspunde necesității imediate de a acționa și de a sprijini Ucraina, cât și pe termen lung – pentru a-și asuma mult mai multă responsabilitate pentru propria noastră securitate europeană”, a declarat președinta Comisiei Europene într-un discurs susținut la Bruxelles, pe 4 martie.
În total, potrivit sursei, bugetul planului de înarmare al UE și al altor măsuri de consolidare a capacității de apărare este estimat la 800 de miliarde de euro. Acesta prevede atragerea a 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi, inclusiv pentru achiziționarea de armament pentru Ucraina și producerea de sisteme de apărare antiaeriană, rachete, muniție, precum și drone și mijloace de protecție împotriva acestora. Se presupune că va fi vorba despre un fond paneuropean.
Restul de 650 de miliarde de euro se preconizează a fi obținut din fondurile Băncii Europene de Investiții, de la investitori privați și prin creșterea cheltuielilor statelor membre ale UE pentru apărare – în medie cu 1,5% din PIB. Una dintre propunerile Comisiei Europene este de a permite utilizarea fondurilor alocate de UE pentru dezvoltarea regiunilor mai puțin dezvoltate pentru nevoi de apărare.
Conform sursei, planul va fi discutat la summitul de urgență al UE pe 6 martie. Anterior, Ungaria și Slovacia, care au adoptat o poziție sceptică față de Kiev, au dat de înțeles că ar putea să nu susțină propunerile privind creșterea ajutorului militar pentru Ucraina. Potrivit Politico, din cauza poziției Budapestei, UE a suspendat în prezent lucrul la un pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 20 de miliarde de euro. Totodată, potrivit surselor publicației, Ungaria ar putea fi de acord cu majorarea cheltuielilor pentru apărare, cu condiția ca aceasta să nu includă extinderea ajutorului pentru Ucraina.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Speakerul Parlamentului, Igor Grosu, a reacționat pe 6 martie la solicitarea liderului socialiștilor, Igor Dodon, care a cerut guvernării să inițieze negocieri „de urgență” cu Federația Rusă pentru reluarea livrărilor de gaze naturale. Liderul PAS susține că Republica Moldova nu își dorește să revină la dependența de gazele rusești și l-a îndemnat pe Dodon să se uite la ce se întâmplă în regiunea transnistreană, care continuă să depindă de livrările din Rusia.
„Eu îl rog să se uite ce se întâmplă cu Transnistria. Malul stâng încă depinde de gazele rusești. Ei se roagă și se uită la ceas când vine următorul volum de gaze. Iată asta ne propune acest minunat domn. Noi nu vrem să fim dependenți, nu vrem să fim șantajați de Federația Rusă. Slavă Domnului, ne-am descurcat, ne-am învățat minte, din lecții: atunci când ești dependent doar de Rusia și în plină iarnă Rusia se trezește, îți închide gazele și nu-ți dă nicio explicație. Te lasă fericit și înghețat”, a declarat Grosu pentru NewsMaker.
Ministerul Energiei a declarat, la rândul său, pentru NewsMaker că Republica Moldova procură în prezent gaze naturale de pe piața liberă, din mai multe surse, la cele mai bune prețuri disponibile. Potrivit instituției, aproximativ 60% din volume sunt achiziționate direct de la producători din România, iar cantitățile necesare pentru luna martie sunt deja asigurate.
Ministerul a reamintit că livrările de gaze către Republica Moldova din partea Federației Ruse au fost întrerupte unilateral. În aceste condiții, autoritățile au acționat pentru a asigura aprovizionarea continuă cu gaze prin alternative disponibile pe piața regională.
Totodată, instituția a precizat că diversificarea surselor de aprovizionare reduce riscurile și dependența de un singur furnizor.
„Chiar și în situația în care ar exista oferte din partea Rusiei, acestea nu sunt în mod automat mai avantajoase decât prețurile existente pe piața europeană. Prioritatea autorităților rămâne asigurarea aprovizionării stabile cu gaze naturale pentru consumatori, în condiții sigure și la prețuri competitive”, a precizat Ministerul Energiei.
Amintim, liderul socialiștilor, deputatul pro-rus Igor Dodon, a cerut, pe 6 martie, inițierea unor negocieri „de urgență” cu Federația Rusă privind achiziția de gaze naturale, în contextul consecințelor provocate de războiul din Orientul Mijlociu. Fostul președinte susține că „situația se va înrăutăți în continuare” și că actuala guvernare ar trebui să asigure livrări „stabile de resurse energetice” și „protejarea intereselor economice ale țării”. Dodon a dat drept exemplu Ungaria, despre care spune că a negociat cu Rusia și „a obținut garanții privind livrările de resurse energetice”.
***
Reamintim că Statele Unite și Israelul au atacat Iranul pe 28 februarie. În urma acestor acțiuni, prețurile la carburanți și la alte resurse energetice au crescut semnificativ pe plan global. Într-o primă reacție, pe 2 martie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a anunțat că evenimentele din zona Golfului Persic au avut un impact asupra cotațiilor internaționale ale petrolului și produselor petroliere. Potrivit instituției, având în vedere că Republica Moldova depinde în totalitate de importurile de produse petroliere, aceste fluctuații externe influențează direct și nivelul prețurilor de comercializare cu amănuntul pe piața internă. De atunci, în doar o săptămână, motorina s-a scumpit în Republica Moldova cu peste 1,50 lei pe litru.
Pe 4 martie, Guvernul Republicii Moldova a instituit stare de alertă în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile, în contextul situației externe. Potrivit autorităților, măsura are caracter preventiv și este menită să protejeze consumul intern și să mențină stabilitatea sistemului energetic. Guvernul a precizat că alimentarea cu produse petroliere și energie electrică nu este și nu va fi întreruptă, iar stocurile existente sunt suficiente pentru a acoperi consumul din următoarele 30 de zile.
Tot pe 4 martie, ANRE i-a îndemnat pe locuitorii Republicii Moldova să evite achizițiile de panică la carburanți. Potrivit instituției, cumpărăturile în masă ar putea epuiza rapid stocurile și ar putea genera o criză reală de combustibil în țară. Agenția a precizat că stocurile actuale sunt suficiente pentru aproximativ 18–20 de zile.
Într-o primă reacție, președinta Maia Sandu a declarat că, dacă situația din Orientul Mijlociu va continua să se agraveze, impactul nu se va limita doar la creșterea prețurilor la resursele energetice, ci ar putea duce și la scumpirea altor bunuri. Potrivit șefei statului, Republica Moldova va dispune de carburanți, însă cantitățile ar putea fi mai mici decât cele furnizate până acum de piață, iar prețurile vor fi mai ridicate.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
