Andrei Mardari / NewsMaker

(VIDEO) „Comisia a examinat o parte din cereri și a luat o pauză până marți”. Stamate, despre încuviințarea ridicării imunității lui Șor

Comisia juridică, numiri și imunități a examinat astăzi doar o parte din cererile Procuraturii Generale privind încuviințarea ridicării imunității parlamentare a deputatului Ilan Șor. Cererile rămase vor fi examinate marți, 21 decembrie. Un anunț în acest sens a fost făcut de deputata Olesea Stamate. 

„Declarații cu privire la examinarea celor nouă cereri pe care le-am primit din partea procurorului general cu privire la încuviințarea ridicării imunității deputatului Ilan Șor vom face după finalizarea examinării tuturor cererilor. Astăzi, comisia a examinat o parte din cereri și a luat o pauză până marți”, a declarat Stamate.

„La începutul ședinței, membrii comisiei au decis că ședința se va desfășura în format închis. A fost aprobată participarea avocaților lui Ilan Șor. Deputatul Ilan Șor a fost înștiințat despre ședința comisei pe toate căile posibile, astfel încât să poată participa în cazul în care își dorește. Nu am primit nici un răspuns din partea deputatului. La ședința comisiei s-au prezentat doi avocați ai lui Ilan Șor. Au solicitat să participe la ședința comisiei. Nu au fost obiecții din partea membrilor comisiei și am purces la examinarea cererilor depuse de procurorul general”, a mai spus Stamate.

La rândul lor, avocații lui Șor au declarat că li „s-au încălcat toate drepturile prevăzute de Constituție”.

„Noi am fost admiși la această ședință, dar ni s-au încălcat toate drepturile prevăzute de Constituție. La fiecare demers au fost anexate în jur de 320 de file, însă Comisia categoric a refuzat ca avocații să facă cunoștință cu anexele și demersurile înaintate la Comisia juridică, numiri și imunități. Noi am fost lipsiți de dreptul la o apărare eficientă a clientului nostru. De aceea, după al treilea demers, noi am părăsit ședința” , a declarat Aureliu Colenco.

În acest sens, Stamate a precizat că doar „membrii comisiei și deputatul vizat au acces la toate materialele prezentate de procurori”.

„Parlamentului îi sunt puse spre examinare cererile. Nici Parlamentul, nici Comisia juridică, numiri și imunități nu este în rol de instanță de judecată unde se examinează probatoriul”, a mai spus Stamate.

Menționăm că în cadrul ședinței plenare din 16 decembrie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a prezentat nouă cereri, recepționate de la Procuratura Generală. Instituția solicită încuviințarea Parlamentului, în vederea arestării, percheziției și trimiterii în judecată penală a președintelui fracțiunii Partidul Politic „ȘOR”, Ilan Șor, pe nouă capete de acuzare.

În acest context, deputata Marina Tauber a declarat că formațiunea pe care o reprezintă este ținta unor abuzuri din partea guvernării. Partidul Acțiune și Solidaritate și reprezentanții Președinției nu au comentat acuzațiile.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: