președinte.md

(VIDEO) Cum recuperăm bunurile furate de la stat? Maia Sandu s-a întâlnit cu experți francezi

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a discutat cu o delegație de magistrați francezi specializați în recuperarea bunurilor infracționale.

Șefa statului a avut, pe 12 aprilie, o întrevedere cu Nicolas Bessone, directorul Agenției Franceze pentru gestionarea și recuperarea bunurilor sechestrate și confiscate (AGRASC).

Șefa statului a subliniat că autoritățile noastre își doresc să învețe din experiența Agenției franceze despre cum să îmbunătățească eficiența  procesului de recuperare a bunurilor furate de la stat. Cu această ocazie, Sandu a menționat că guvernul trebuie să propună modificarea cadrului legal și să consolideze capacitatea instituțiilor pentru a permite o recuperare eficientă a bunurilor infracționale și restituirea valorii acestora la bugetul de stat. Banii recuperați ar putea fi folosiți pentru finanțarea serviciilor publice, inclusiv pentru redresarea situației în domeniile afectate de infracțiunile vizate.

Statul francez ne ajută în gestionarea bunurilor sechestrate în Franța și oferă expertiză Centrului Național Anticorupție (CNA) și Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) pentru dezvoltarea capacităților acestor instituții, menționează administrația prezidențială.

***

Amintim că, pe teritoriul Republicii Franceze, a fost inițiată o procedură judiciară în privința unor cetățeni ai Republicii Moldova. Totodată, autoritățile franceze au aplicat sechestru în privința unui imobil care se prezumă a fi achiziționat din banii statului moldovean. Guvernul Republicii Moldova a aprobat, pe 26 octombrie 2022, în cadrul ședinței cabinetului de miniștri, alocarea sumei de 35 000 mii de euro pentru ca un cabinet de avocați din Franța împreună cu un birou de avocați din Moldova să reprezinte interesele statului nostru în cauza penală.

În mai 2022, președinta țării Maia Sandu declara că a discutat cu omologul ei francez Emmanuel Macron despre posibilitatea confiscării caselor lui Vladimir Plahotniuc. „Sunt câteva dosare în Franța și se lucrează împreună cu autoritățile de acolo. Ceea ce încercăm să facem este să identificăm proprietățile hoților din Republica Moldova, să le confiscăm și, respectiv, să aducem banii în țară”, a declarat președinta R. Moldova.

În iunie 2022, în cadrul unei conferințe de presă comune susținută cu președintele Franței Emmanuel Macron, Maia Sandu anunța că Franța și Moldova au inițiat un dialog bun în domeniul combaterii corupției, inclusiv în domeniul recuperării activelor furate. Cooperarea dintre cele două state în ultimul an a permis identificarea mai multor bunuri infracționale originare din Moldova pe teritoriul Franței.

Pentru întoarcerea în Moldova a acestor bunuri identificate, trebuie consolidat dialogul instituțional între Centrul Național Anticorupție și Agenția franceză pentru Gestionarea și Recuperarea Bunurilor Sechestrate și Confiscate, a specificat șefa statului. La fel, a mai spus președinta, a fost inițiată cooperarea dintre Autoritatea Națională de Integritate a Republicii Moldova și Înalta Autoritate Franceză pentru Transparență în Viața Publică.

În octombrie 2022, Sandu, s-a întâlnit cu o echipă de judecători și procurori din Franța, specializați pe cazurile de recuperare a bunurilor infracționale.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: