Președintele Parlamentului, Igor Grosu, care este și liderul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), a declarat că urmează să aibă o discuție cu Olesea Stamate. Potrivit lui Grosu, partidul nu a primit încă un răspuns după ce i-a solicitat acesteia să-și depună mandatul de parlamentar. Întrebat de jurnaliști de ce doar Stamate a fost sancționată, „doar cumva mai multă lume este implicată”, Grosu a spus că „e semnătura dumneaei acolo” și că decizia PAS „este irevocabilă”.
Jurnaliștii l-au întrebat pe Igor Grosu dacă au mai fost și alte legi votate în Parlament „din cauza unui abuz de încredere”, așa cum a declarat anterior. Totodată, a fost întrebat dacă a fost inițiată o comisie la nivel parlamentar sau de partid pentru a reevalua mai multe legi.
„Noi evident că o să analizăm această situație pentru a preveni și a nu admite astfel de situații. Din câte îmi amintesc, astfel de situații noi nu am mai avut, cu sensibilitate legată de partea penală a lucrurilor, dar vom fi atenți și ne vom uita la toate lucrurile care au avut loc”, a răspuns Grosu.
Întrebat de ce doar Stamate a fost sancționată, „doar cumva mai multă lume este implicată”, Grosu a răspuns: „Nu o să mă credeți, dar e semnătura dumneaei acolo. Dacă era a mea, cumva, eu vă răspundeam… eram obligat să vă răspund, dar e foarte simplu: persoana a semnat și, respectiv, toate întrebările au fost adresate, și asta a fost decizia noastră, decizia noastră este irevocabilă”.
Grosu a spus că nu a primit încă un răspuns de la Stamate, după ce i s-a solicitat să-și depună mandatul de parlamentar. „Deocamdată nu avem acest răspuns. O să am eu o discuție personală cu dumneaei. Eu am revenit ieri seara (nota red. din Statele Unite ale Americii), vă dați seama fizic nu am avut timp să discut”, a menționat Grosu.
Pe 27 martie 2025 a fost eliberat dintr-o închisoare din Republica Moldova Alexandru Sinigur – lider criminal condamnat anterior pe viață. Decizia a fost luată de Judecătoria Orhei, sediul Rezina.
Ulterior, în spațiul public au apărut informații potrivit cărora eliberarea s-ar fi făcut în baza legii amnistiei, însă deputata Olesea Stamate a respins această ipoteză. Ea a comentat și speculațiile privind un eventual interes personal sau al apropiaților săi în acest caz. Premierul Dorin Recean a anunțat că urmează să se stabilească dacă decizia a fost rezultatul unor lacune legislative sau al unor abuzuri.
Între timp, pe 4 aprilie, Alexandru Sinigur a fost reținut, pe un alt dosar.
Tot pe 4 aprilie, PAS și liderul acestuia Igor Grosu au anunțat că Stamate a fost exclusă din partid. Totodată, i-au cerut să-și depună mandatul de deputat. Conform PAS, Stamate „a introdus mai multe amendamente la legea amnistiei (3 la număr), care au permis, într-un final, eliberarea deținuților”: „Odată introdusă în legea amnistiei posibilitatea comutării detenției pe viață la închisoare pentru 30 de ani – a devenit posibilă aplicarea prevederilor Articolului 91 alin. (4) lit. b), care permit liberarea condiţionată a celor care au ispășit ⅔ din termen. (…) Din cauza unui abuz de încredere, am votat o lege modificată de o colegă, specialist în domeniu, a cărei bună credință nu a fost pusă la îndoială la acea vreme”. În reacție, Stamate a spus că toate acțiunile sale „au fost corecte și legale”. Ulterior, Stamate a declarat că „nu știe” deocamdată dacă își va depune mandatul de parlamentar.
La fel pe 4 aprilie, premierul Dorin Recean a solicitat demisia imediată a șefului Administrației Naționale a Penitenciarelor. Potrivit lui Recean, Administrația „este tocmai instituția care trebuie să ia în calcul toate riscurile eliberării deținuților, nu să lase abuzurile să se întâmple”.
***
Amintim că, în decembrie 2021, deputații au adoptat proiectul de lege privind amnistia, în legătură cu aniversarea a 30 de ani de independență a Republicii Moldova. Se menționa că peste 1700 de deținuți cad sub incidența amnistiei, 67 dintre care vor fi pasibili liberării imediate, iar, în cazul celorlalți, va fi aplicată liberarea condiționată înainte de termen sau liberarea după reducerea termenului. Se mai preciza că actul de amnistie nu poate fi aplicat față de persoanele care au săvârșit infracțiuni deosebit sau excepțional de grave. Totuși, luând în considerare faptul că din categoria respectivă de persoane unii au executat deja termene mari de detenție, potrivit proiectului de lege, se propunea ca pedeapsa penală aplicată acestora să fie redusă parțial, cu anumite excepții. Autorii proiectului de lege, votat în 2021, erau: Olesea Stamate, Veronica Roșca, Maria Pancu, Iulia Dascălu, Angela Pojoga-Munteanu, Evghenia Cojocari, Marina Morzova, Doina Gherman, Ion Groza, Eugeniu Sinchevici și Galina Sajin. Ulterior, potrivit PAS, Stamate a introdus trei amendamente la legea amnistiei, care ar fi permis, în cele din urmă, eliberarea deținuților – informație pe care deputata o neagă.
Pe 4 aprilie 2025, Parlamentul a votat de urgență un proiect de lege care interzice persoanelor condamnate la detenție pe viață să beneficieze concomitent de comutarea pedepsei prin amnistie și de liberare condiționată.
La ședința Parlamentului, deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) Grigore Novac a acuzat partidul de guvernare că „aceștia ar modifica legea după bunul plac”. În replică, deputatul PAS, Igor Chiriac, a spus că „legea cu privire la amnistie a fost votată în unanimitate atât de noi, cât și de opoziție”. „În prima lectură ați votat pentru această lege 20 de deputați BCS, iar în lectura a doua – 19 deputați BCS”, a subliniat acesta. La rândul său, Novac a precizat că BCS a votat pentru varianta inițială a legii, dar nu și pentru amendamentele care au permis eliberarea deținuților.
Între timp, deputatul PAS, Radu Marian, a publicat pe Telegram stenograma votului din 2021. Acesta a accentuat că legea a fost votată unanim, dar a menționat că „varianta inițială includea blocaje care nu permiteau eliberarea deținuților periculoși condamnați la închisoare pe viață”. El a menționat că amendamentele care au permis eliberarea deținuților au fost adăugate mai târziu.
