Cultivarea cânepii industriale în Republica Moldova trebuie dezvoltată la maximum, iar statul ar trebui să ofere claritate în acest proces și posibilitatea de a valorifica pe deplin această plantă. De această părere sunt agricultorii, care solicită autorităților să modifice legislația, astfel încât, în timpul procesării, să fie utilizate toate componentele cânepii, nu doar semințele. Potrivit lor, legea și hotărârea de Guvern, care reglementează substanțele stupefiante, trebuie să fie adaptată, astfel încât cânepa industrială să fie tratată ca o cultură agricolă, ca în Uniunea Europeană. Agricultorii a trimis și propuneri guvernului. Experții notează că planta de cânepă nu conține mai mult de 0,33% substanțe narcotice, ceea ce este comparabil cu kefirul. Aproape 70 de fermieri sunt interesați de cultivarea cânepei industriale, deoarece planta este nepretențioasă și poate fi recoltată de două sau trei ori pe an. Cultivarea acestei plante este practicată de mult timp în Uniunea Europeană, importurile în Moldova provenind de acolo. Modificările legislative vor permite reducerea importurilor de materii prime, creșterea exporturilor și utilizarea tuturor părților plantei.
(VIDEO) În Moldova au comparat cânepa cu kefirul. De ce merită cultivarea cânepei și cât de profitabilă este?
Abonați-vă la NM Espresso
Știri similare
Furtună va contesta sancțiunile UE: „Grupările de la Bruxelles au decis să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră”
Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.
„Astăzi vedem cum are loc, în mod deliberat, distrugerea a tot ceea ce am iubit la Uniunea Europeană. Grupările de la Bruxelles au decis, fără rușine și la vedere, după tradițiile colonialiste, să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră — suverană. (…) Regimul PAS aplică sancțiuni prin intermediul acoliților lor străini, doar în privința politicienilor care au susținere și de care PAS se teme. Niciodată nu am fost și nu vom fi o opoziție comodă pentru junta galbenă!”, a declarat Victoria Furtună.
Politiciana a menționat că va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia prin care i-au fost impuse sancțiuni.
PAS nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de Victoria Furtună.
Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.
Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.
În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.
